În condițiile din natură, vacile petrec 60% din zi așezate. Se ridică din decubit de circa 20 de ori pe zi pentru diferite activități, după care își caută din nou un loc adecvat pentru odihnă. Dacă procesul așezării generează durere pentru animal, vaca nu se mai culcă, ci se odihnește stând pe cele patru membre. Urmările nu se lasă însă mult așteptate: se produce diminuarea activității de rumegare, vaca nu se hrănește și nu bea suficientă apă. De aceea, este important ca fiecare animal să aibă la dispoziție un loc de odihnă curat și potrivit cerințelor și taliei acestuia.
Un aspect important pentru confortul vacii este legat de existența unui spațiu suficient de mare în zona capului, astfel încât la ridicare animalul să poată efectua extensia gâtului. Dacă nu are la dispoziție spațiul necesar, animalul va avea dureri la fiecare ridicare, generate de lovirea de diferite elemente, cum ar fi separatoarele din zona de furajare, limitatorul de greabăn sau peretele grajdului. Vacile vor încerca să evite durerea apărută la ridicarea din decubit abordând poziții nefirești, cum ar fi cele specifice cabalinelor: vor ridica mai întâi trenul din față, sprijinindu-se pe membrele posteriore. Acest comportament va afecta în timp sănătatea vacilor.
Saltelele de odihnă îmbunătățesc confortul în decubit, protejează termic animalul și previn apariția problemelor articulare și cutanate. Mărimea suprafeței de odihnă trebuie să rezulte în urma măsurării taliei fiecărei vaci din cireada respectivă. Cu cât gradul de robotizare al grajdului este mai înalt, cu atât mai importantă trebuie să fie odihna și mișcarea în siguranță a vacilor. Proiectarea unor suprafețe de odihnă și mișcare conform cerințelor animalului joacă un rol hotărâtor.
Suprafețe înalte pentru staționarea la frontul de furajare
Dacă animalele nu mănâncă toate în același timp, funcționarea plugului raclor va fi un factor perturbator la hrănire, contribuind totodată la murdărirea ongloanelor vacii cu dejecții și favorizând apariția pododermatitelor infecțioase.
Soluția este construirea unei zone mai ridicate de staționare a vacilor la frontul de furajare. Pe aceste suprafețe de 160 cm lățime și situate cu 20 cm mai sus decât aleea de mișcare (cu plug raclor) animalelele vor staționa cu ongloanele uscate și în condiții igienice.
Suprafețe moi, ca în natură
Prin natura lor, vacile sunt animale care se deplasează pe suprafețe moi. Ele au nevoie de un teren în care ongloanele să se afunde.
Diferența de lungime dintre unghia externă și cea internă este de circa 3 mm. La mișcarea animalului, unghia exterioară nu este suprasolicitată decât dacă onglonul poate intra 3 mm în pardoseala respectivă. De aceea, pentru ca vaca să se miște în grajdul cu stabulație liberă precum în natură, se recomandă pardosirea suprafețelor de mișcare cu covoare moi și elastice din cauciuc.
Ajustarea ongloanelor ca pe pajiștile naturale
Introducerea în grajd a unor suprafețe cu uzură controlată, cu ajutorul unor covoare speciale de cauciuc, asigură o polizare uniformă a onglonului vacii. Procentual, aceste covoare ocupă aproximativ 20% din totalul suprafeței adăpostului cu stabulație liberă acoperită cu cauciuc.
Marginile ascuțite trebuie evitate
Animalul nu trebuie să vină în contact cu marginile ascuțite ale cușetei. Aceste margini trebuie rotunjite. Deosebit de plăcute pentru animale sunt marginile din cauciuc. Acestea sunt nu numai elastice, ci și fac posibilă folosirea optimă a întregii lungimi a cușetei.
Timpul de odihnă/animal/zi
Vacile trebuie să staționeze în decubit minimum 12 ore pe zi. Acest lucru se întâmplă numai dacă nu există un contact dureros cu elementele de dirijare (limitatoare, despărțioare etc) din cușetă. Odihna în decubit este, de asemenea, și singura posibilitate de uscare și detensionare a ongloanelor.
Vacile utilizează cușeta de odihnă nu numai pentru a sta culcate, ci și pentru staționare pe cele patru membre. Motivul este generat de fluxul tehnologic în grajdul cu stabulație liberă. Staționarea în condiții bune pentru ongloane înseamnă suprafață curată, uscată și moale, iar un loc mai potrivit decât cușeta de odihnă nu există. Dar, în niciun caz, animalul nu trebuie să staționeze cu trenul inferior în zona murdară de pe aleea de mișcare, deoarece se favorizează astfel apariția afecțiunilor podale.
Limitator de greabăn flexibil
Limitatorul de greabăn este un element de dirijare în cușeta de odihnă care are rolul de a determina animalul, la ridicare, să facă un pas înapoi, împiedicându-se astfel căderea dejecțiilor pe suprafața de odihnă. Acest limitator nu trebuie însă să incomodeze animalul pentru a efectua extensia naturală a capului. De aceea, numai un limitator de greabăn flexibil poate întruni aceste cerințe. În mod ideal, montarea se face astfel încât dirijarea să funcționeze și în cazul animalului cu talia cea mai mică din cireadă.
Calitatea cușetei de odihnă
O cușetă de odihnă confortabilă și adaptată nevoilor animalului face posibilă adoptarea de către acesta a tuturor pozițiilor naturale de odihnă.
Dacă vacile nu pot întinde membrul anterior înainte, va crește forța de apăsare punctuală și vor apărea dereglări în irigarea cu sânge a țesuturilor, animalul va transpira și vor apărea zone lipsite de păr. Fiecare a 5-a vacă din cireadă trebuie sa se poată odihni cu membrul anterior întins înainte, iar acest lucru poate fi favorizat construind un limitator de piept rotunjit, elastic și cu o înălțime de 10 cm față de suprafața de odihnă.
La pardosirea cușetei de odihnă înalte, trebuie avut în vedere ca materialele folosite să aibă un grad înalt de deformabilitate (moliciune) chiar la solicitări reduse (animalul culcat) și să ofere o bună amortizare la solicitări punctuale mari (ridicarea animalului).
O cușetă de bună calitate face posibilă odihna confortabilă, oferă suficient loc pentru extensia capului și o staționare plăcută a animalelor, care pot fi astfel dirijate, încât dejecțiile să cadă în afara spațiului de odihnă.
O astfel de cușetă reprezintă premiza pentru ongloane sănătoase și vaci cu o bună productivitate









