Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a reluat, de curand, discuţia despre influenţa pe care ADS-ul ar putea s-o aibă în liberalizarea pieţei funciare din 2014.
Ministrul vrea ca măsurile care vizează liberalizarea funciară să fie dezbătute în mod public, anul acesta, şi trebuie convenite cu toţi cetăţenii României.
„Avem în vedere ca, pe parcursul anului 2013, să lansăm în dezbatere o serie de măsuri care să ne asigure că şi după 2014, atunci când se va liberaliza piaţa funciară către persoanele fizice străine, să ne asigurăm că terenurile agricole vor rămâne în agricultură. Măsurile ulterioare ar urma să fie convenite de comun acord cu toţi cetăţenii acestei ţări şi cu persoanele care vor participa la aceste dezbateri”, a declarat Daniel Constantin.
Una dintre soluţiile pe care le întrevede ministrul Agriculturii esteposibilitatea de intervenţie a ADS pe piaţa funciară, începând cu 2014. Agenţia Domeniilor Statului ar putea avea un rol de avizare a tranzacţiilor agricole cu terenuri. „Din punctul meu de vedere, ADS-ul ar putea să intervină pe piaţă. Cel mai important rol al său va fi după anul 2014, atunci când ar putea să avizeze fiecare tranzacţie de terenuri agricole care se derulează în România, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. Peste un an, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ar putea deveni un jucător pe piaţa funciară din România, urmând să dea avize persoanelor fizice străine care vor să cumpere teren pe piaţa locală, pe baza condiţiilor impuse de statul român”, a mai spus Daniel Constantin.
În decembrie 2012, ministrul Constantin declara că am putea lua inclusiv măsuri pentru a limita şi a oferi competitivitate fermierilor români, în raport cu ceilalţi agricultori de pe piaţa UE, care vor veni cu un capital mult mai mare pe piaţa românească, urmând exemplele europenilor.
„Unele state membre au impus o limită de suprafaţă, atunci când vine vorba de cumpărarea terenurilor, iar altele au condiţionat acest lucru de existenţa experienţei în domeniul agricol de trei - cinci ani. După acest model, vom lua şi noi anumite măsuri pentru a limita şi a oferi competitivitate fermierilor români, în raport cu ceilalţi agricultori de pe piaţa UE, care vor veni cu un capital mult mai mare pe piaţa românească”, spunea Daniel Constantin.
Ungaria, de exemplu, a decis că investitorii străini nu vor mai avea dreptul să cumpere din terenurile sale agricole. Decizia este acum reglementată de o lege votată pe 17 decembrie 2012 de Parlament şi calificată drept „istorică” de către guvernul de la Budapesta.
„În viitor, numai cetăţenii unguri vor putea să cumpere terenuri agricole în Ungaria”, se preciza într-un comunicat emis de Ministerul Dezvoltării din Ungaria. „Constituţia garantează că pământul ungar este un tezaur naţional, o moştenire a noastră comună şi îl protejează de speculatori”, mai menţiona comunicatul, concluzionând că votul din parlament este o „decizie istorică” şi „începutul unei noi ere pentru agricultură”.
Actul normativ prevede atât interdicţia pentru străini de a achiziţiona terenuri agricole ungare, cât şi angajamente pentru protejarea resurselor forestiere şi de apă ale ţării.
Guvernul condus de Viktor Orban susţine că terenurile agricole ale Ungariei trebuie protejate de bancheri şi de marii speculatori, pentru a-i sprijini pe agricultorii şi proprietarii funciari mici şi medii.









