RAREŞ NICULESCU, DEPUTAT EUROPEAN (PDL), PRIM-VICEPREŞEDINTE AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Politicienii europeni au avut ocazia, recent, să afle care sunt intențiile Comisiei Europene cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune, prin intermediul unei pretinse «scurgeri» de informații din interiorul Executivului european. Documentele transmise decidenților politici și presei sunt variante intermediare ale elementelor din pachetul legislativ pe care comisarul Dacian Cioloș ar urma să îl prezinte în data de 12 octombrie. Scurgeri de informații? Nu este integral adevărat. Comisia practică de multă vreme acest obicei, de a lansa pe piață, spre dezbatere, unele proiecte de texte legislative. Scopul a fost atins: dezbaterea a început deja la Bruxelles. Iată care sunt principalele prevederi ale noului pachet legislativ.
Plăți directe
Comisia Europeană propune acordarea plăților directe într-o formă mult mai complexă decât în prezent. Fermierii europeni se pot aştepta la o subvenție de bază anuală, la hectar, acordată tuturor celor eligibili - numai agricultori activi, definiția propusă de CE fiind legată de obținerea a minimum 5% din totalul veniturilor din activitatea agricolă. La această subvenție de bază se va adăuga o alta, dedicată recompensării fermierilor care respectă unele condiții de mediu.
Fermierii vor fi nevoiți să practice un sistem de diversificare a culturilor agricole, astfel încât proprietarul unui teren de peste trei hectare va trebui să cultive concomitent trei tipuri de plante, în anumite proporții.
Proprietarii de pășuni vor trebui să mențină terenul acoperit cu iarbă. De asemenea, cel puțin 7% din terenul agricol va trebui rezervat pentru acțiuni legate de întreținerea mediului înconjurător: elemente de peisaj, perdele de protecție anti-eroziune etc. Acestea sunt condițiile de îndeplinit pentru ca fermierul să beneficieze de plata suplimentară pentru mediu, care va avea o dotare financiară de 30% din plafonul financiar stabilit pentru fiecare stat membru.
După cum era de așteptat, cele mai intense dispute le-a determinat deja ideea diversificării culturilor, pe care mulți decidenți politici - inclusiv autorul articolului de faţă - o consideră inaplicabilă și de natură să reducă productivitatea și competitivitatea fermierilor noștri.
Alte plăți suplimentare se vor acorda pentru fermierii din zonele defavorizate (5% din plafonul financiar) și pentru tinerii fermieri (2% din plafonul financiar).
Zece procente din plafonul financiar vor fi rezervate pentru fermele mici, care vor fi supuse unui regim aparte, iar alte cinci procente, pe bază voluntară, vor fi dedicate unor măsuri de ajutor cuplat care acoperă, practic, toate sectoarele agriculturii și zootehniei. În cazul României, pentru ajutorul cuplat cuantumul sprijinului va putea ajunge până la 10% din plafonul financiar.
Câți bani va primi România?
Plafonul financiar propus pentru România este de 1,47 miliarde de euro în 2014 și crește treptat până la 1,93 miliarde de euro în 2017, când va atinge valoarea maximă pentru viitoarea perspectivă financiară multianuală. România va continua în 2014 și 2015 procesul de introducere treptată a plăților directe (phasing-in) și va avea posibilitatea, pe parcursul acelorași ani, să acorde în continuare plăți naționale complementare. Așadar, valoarea medie a plăților directe pentru România va fi în 2017 de circa 197-198 de euro, sumă comparabilă cu plățile acordate pentru alte state europene.
Plafonarea plăților pentru fermele mari
Un alt subiect care provoacă dezbateri aprinse este plafonarea plăților directe pentru fermele mari. Personal, ca deputat european ales în România, mă opun acestei idei și am depus un amendament în plenul Parlamentului European pentru eliminarea unui articol similar din Raportul Dess referitor la „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”. Din păcate, amendamentul nostru a fost respins, din considerente pe care le calific drept populiste și desprinse de logica economiei agrare. Înțeleg propunerile CE menite să recupereze legitimitatea PAC, oarecum pierdută în ochii cetățenilor, dar aceste încercări de relegitimizare nu trebuie să lovească în producătorii relevanți ai societăților noastre.
Revenind la propunerea Comisiei, beneficiarii de plăți directe între 150.000 și 200.000 de euro ar urma să piardă 20%, cei care ar trebui să primească între 200.000 și 250.000 de euro vor trebui să suporte o reducere de 40%, plafonarea crescând treptat astfel încât potențialii beneficiari de plăți directe peste 300.000 de euro nu vor mai primi nicio sumă ca plată directă de bază (plățile pentru mediu nu sunt afectate de plafonare). Salariile acordate angajaților din cadrul fermei vor fi scăzute la calcularea sumei în aplicarea plafonării.
„Mă pronunț în continuare împotriva plafonării plăţilor directe pentru fermele mari și îmi propun să o combat prin toate mijloacele parlamentare pe care le am la dispoziție, în conformitate cu interesele României. Fermele mari nu sunt ferme rele și sunt îndreptățite să beneficieze de sprijin public atâta vreme cât produc pentru piață, pentru consumatori și aduc venituri sub formă de impozite și taxe statului român.”
Dezvoltare rurală
Principiile de funcționare ale Pilonului II - Dezvoltare Rurală rămân în linii mari neschimbate. Prioritățile pentru perioada 2014-2020 sunt strâns legate de prioritățile Strategiei europene 2020 și vor fi următoarele: transferul de cunoștințe în domeniul agriculturii și silviculturii, inclusiv dezvoltarea învățământului vocațional; sporirea competitivității și viabilității exploatațiilor agricole; o mai bună organizare a lanțului comercial în domeniul alimentar; managementul riscului; păstrarea ecosistemelor; utilizarea eficientă a resurselor; crearea de locuri de muncă.
Printre noutăți se află introducerea unui contract de parteneriat între statul membru și Comisia Europeană, cu obiective și termene clare și cu un „bonus” financiar la atingerea acestor obiective.
De asemenea, nouă și interesantă este introducerea posibilității de finanțare a asigurărilor în agricultură și a acordării unor compensații pentru fermierii care suferă o reducere substanțială a veniturilor (peste 30%).
În cadrul Pilonului II vor fi menținute plățile pentru zonele defavorizate (separat de cele noi prevăzute în Pilonul I), însă criteriile vor fi substanțial modificate.
Aceste propuneri vor fi prezentate public, în 12 octombrie, de către comisarul român Dacian Cioloș și vor intra în dezbatere, în paralel, în Consiliul de miniștri și în Parlamentul European. Mai sunt multe aspecte de retușat, dar, per ansamblu, apreciez că România și-a atins în mare măsură obiectivele și are, în acest moment, motive de optimism.
