Acapararea terenurilor agricole de către marile companii este o problemă dezbătută azi în multe ţări. Pentru a-i sensibiliza pe conducătorii europeni, doi agricultori români, Attila Szocs şi Dan Cismaş, din conducerea asociaţiei Eco-Ruralis, membră în Via Campesina, au început, în 23 aprilie, un turneu.

Punctul de plecare este Parisul şi cei doi români s-au înscris în campania “Good Food, Good Farming”, la care participă numeroase organizaţii nonguvernamentale, conform lafranceagricole.

Scopul lor este să atragă atenţia asupra fenomenului de acaparare a terenurilor agricole de către câţiva proprietari, ceea ce lasă puţine speranţe pentru agricultura tradiţională şi pentru micii fermieri. Conform raportului realizat de European Coordination Via Campesina şi Transnational Institute, dat publicităţii de curând, micii fermieri nu fac faţă concurenţei, iar tinerii îşi dau seama că nu au şanse de a ajunge agricultori.

În România, pământul este foarte bun şi la preţ mic, comparativ cu alte state, aşa că mulţi investitori străini şi speculatori de terenuri au cumpărat şi cumpără masiv. În cadrul conferinţei de presă de la Paris, la care au participat cei doi români de la Eco-Ruralis, Attila Szocs, inginer agricol şi administrator al asociaţiei a precizat că “ dacă adăugăm la acestea (preţul mic şi pământul roditor) costul mic al mâinii de lucru şi un climat favorabil investiţiilor străine, totul conduce către speculaţii cu terenurile arabile româneşti. Mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană, pentru că plăţile directe pe hectar stimulează acapararea pământului.”

Din cauza birocraţiei, mulţi ţărani renunţă şi nu mai cer plata pe suprafaţă, mai ales dacă au 3 hectare, pe când pentru companiile multinaţionale este o oportunitate. Chiar dacă legea le interzice străinilor să cumpere teren agricol în România, orice străin poate înfiinţa aici o firmă, care apoi cumpără teren agricol, a explicat Attila Szocs. Eco-Ruralis a afirmat că, în România, 800.000 de hectare, respectiv 6% , se află în proprietate străină.
”Investitorii străini propun contracte de vânzare sau de concesionare pe 10 ani, dar condiţiile nu sunt tocmai clare, a spus Attila Szocs. Rezultatul imediat este deposedarea ţăranilor din zona respectivă, exodul către oraş şi creşterea preţurilor la pămâtul arabil, ceea ce îi împiedică pe români să aibă acces la achiziţionarea de terenuri în propria lor ţară”.

Asociaţia Eco-Ruralis a precizat că nu este naţionalistă. “N-avem nimic împotriva investitorilor străini, dacă îşi aduc contribuţia la dezvoltarea economică locală, dar ei aduc uriaşe utilaje, pentru producţie industrială, şi nu le oferă de lucru localnicilor.”

Dan Cismaş, fermier care lucrează 14 hectare, a spus că “ diferenţa nu e dată de naţionalitatea cumpărătorilor, ci de modul lor de a lucra pământul. Cei care vor doar să exploateze pământul, în loc să-l hrănească, sunt acaparatori”, a spus el.

Campania “Good Food, Good Farming” vrea să-i sensibilizeze pe cetăţenii europeni asupra problemelor legate de agricultură şi alimente.