Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare

Hai să trăiești șefu'! Io'te că ne'a ajuns vara și dete vipia piste noi, ca'cum dete gripa piste orătănii și nu mai apuci sara pe uliță, dacă nu te hidratezi, zice doctorii! Și io mă hidratez, mai ales că cu grăbeala căldurilor se învârtoșară gorgoazele și se precociză netimbrata ca'cu o lună! Ţ'am scris de un oarece enteres de'l am cu modificarea lu' constituția. Noi, talpa, cum ar veni, de ce să nu ne vârâm în trebile ţării, ca scofu'n dovlete? Puserăm de un brainstormig (stoarcere de creeri!) dupe cum îmi zise mie unul, cadru didactic scăpat în pensie, plin de parchinsoane și alțhaimăruri ca mâţa de purici și capra de râie. Varsă paharu' şi uită unde-i sticla, săracu'! La penzia de-o are, de un' să-și ia pastile de memorie. Îl mai supțiu cu câte netimbrată, de unde am băgat de seamă că mediţinala de gorgoaze e a mai prima, că pe parte de tremurici, lucră'n ceas şi pe parte de memorie şi-aduce aminte de revoluţionarele de la Apaca, ălea de pe vremea sovromurilor, nu ălea carele nu voiau valută. E drept că cam costă, că-i vine dupe a treia litră! Zic să bagi de un proect pă dezvoltare rurală ori pe tradiţionaliste cu iefect medicinal. Îţi dau ideea moca, nu vreau decât un zece procenturi din venituri, pintru cnăuhău. Restu', Matale și mogulu' lu' Matale, că am auzit că-i cam strâmtorat! Să revenim! Deci, că cum am auzit la tevereuri că preșu' de senat, vrea o consultare populară pintru constetuție, că' cum am băgat mâna la poznar, vorba vine, că am băgat-o la țuțuroiu' de netimbrată și am croșetat, din cheagul meu, cu persoanele publice de la noi din supturbană un forsait tim (ştiu ce-i aia, tot băbăciunea!) pintru o singură și unică problemă, carele ne munci pă toți, cum munceşte drumu' lung, cânele. Stema bre! Stema di pe steag, ce nu înţelegi? Dacă tot tre' o stemă, de ce să n-o propunem noi, ăştia carele ne lovim cu ea mai mult decât alții, la o rișcă, de'un parexamplu'. Am pus în discuție o acţie centrată pă obiectiv, anumea, ca'cum să arate stema pintru steag. Io'ți transmit punctili de vedere a lu' grupu' de lucru, cum ne spuse hodorogu' ca expert asociat, ce se află, că l-am asociat. Deci, dupe cum urmează.
Hodorogu' (decan de vârstă, prof de istoria patriei noastre, penzionar'): stema regală fără de coroană, că suntem, orișicât republică; fi-i-ar rânza a dracu' de bețivan și fi'mi'ar netimbrata de belea, că-i puse la loc creerii capului, de unde ierea ei duși.
Rechinu' (ăl mai prima branconier den partea asta de Europă): Lăsăm pe scutu' orătaniei doar delfinii, pe care-i înlocuim cu doi baboi, carele e orișicât mai aproape de obiectivu' imediat al românului; başca că, el, Rechinu' adică, nu ştie dacă delfinu' se apretează la borş, saramură şi plachie ca baboiu'! Şi dacă nici Rechinu' nu ştie, atunci cine? La vultur' să-i punem un vintir în cioc, un halău într-o gheară şi un târboc în haialantă. Să nu se uite de mămăligă!
Aspersor (om de afaceri, procurator de metale neferoase recuperabile): Lasăm păsăroiu', cu un aspersor în cioc; pe scut să râmâie partea cu podu' de piatră, că doar pe ăştea nu le sperie nimeni. Să rămâie şi bou', că ai lui e moldoveni, da' fără lună și stele, că te dovedește potera când recuperezi ceva, de pe undeva, din cuprinsu' patriei. În ghiare să ţie barosu' şi flacăra de autogenă cu care dovedirăm toată ruina de fiare a lu' Puşcatu'.
Loden (crâşmar şi patronu' lu' Loden Blitz): Rămâne păsărica, pe roz ori roşu, nu pi galbin ca acum, cu un țoi pintru tărie și o sticlă de bere în gheare; să rămâie apa pentru botezare iar în plisc să ție o vadră, să vază străinii că suntem măsurați la beutură; o burtă pintru ciorba de dres şi o căpiţă de mici.
Exdeputatu' lu a'Mică: zice să punem un orb, cu ochelari din ăia negrii și cu un baston alb, că dacă tot votarăm ca orbeții încă din Duminica orbului, măcar să avem în ce ne ține când dăm în gropi.
Io (mă știi): rămâne hultanu', cu valiza lu' nea Jiji'n plisc și mai schimbăm scutu' pe ici, pe' colo‚ cât să se pupe cu realitatea zilnică şi cotedeană. Să nu uit, punem și o traista'n băț. Fără busolă, că oricum ne'om duce unde'om vedea cu ochii!
Gheorghe