La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, conducerea ANSVSA a dispus intensificarea controalelor, la nivel naţional, pentru legumele şi fructele provenite din sau cu origine Turcia.
Decizia a fost luată în urma unor repetate constatări ale depăşirii limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide.
O altă măsură necesară aplicată a fost aceea de prelevare a probelor din legumele şi fructele din Turcia, în vamă sau la depozitul de destinaţie, cu interdicţia de a comercializa aceste produse până la sosirea buletinului de analiză.
Probele se prelevează de către inspectorii ANSVSA şi sunt transmise spre analiză laboratoarelor acreditate din cadrul reţelei sanitar veterinare, care utilizează metode validate şi sau acreditate  ISO 17025.
În cazul în care buletinele de analiză prezintă depăşiri ale limitelor admise ale reziduurilor de pesticide, va fi anunţat de îndată Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, iar produsele vor fi distruse. 
Un transport de 3.342 de kg  de  pere din Turcia a fost depistat, în data de 07.02.2013, având un buletin de analiză emis de laboratorul EuroLab Bulgaria, cu depăşiri valoarea pentru pesticidele Carbendazim şi Benomyl. Ca urmare, a fost declanşată alerta prin sistemul SRAFF şi produsele au fost sechestrate în vederea trimiterii spre distrugere.
Inspectorii ANSVSA au constatat că, de fapt, a fost distrusă doar cantitatea de 2.977 de kg, diferenţa de 365 de kg fiind trimisă spre comercializare.
Ca urmare, unitatea de depozitare a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 6.000 de lei şi au fost anunţate organele de poliţie.
Trimiterea spre comercializare a perelor din respectivul transport face obiectul unei cercetări judiciare în momentul de faţă.
În data de 09.02.2013, în urma verificărilor, inspectorii ANSVSA au depistat un transport de 6.100 de kg de ardei capia roşu, însoţit de un buletin de analiză emis de către laboratorul EuroLab Bulgaria, care arăta depăşiri ale limitelor admise pentru pesticidul Formetanat. ANSVSA a declanşat alerta prin sistemul SRAFF şi s-a luat măsura distrugerii întregii cantităţi de produs.

În data de 27.02.2013, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, a fost primită o notificare din partea DSVSA Maramureş privind infestarea cu paraziţi a produsului macrou întreg congelat, cu origine Insule Feroe, via Olanda.

În urma recoltării de probe în cadrul Programului Strategic de către inspectorii din cadrul DSVSA Maramureş şi a efectuării examenului parazitologic s-au depistat larvele nematodului Anisakis pe viscerele abdominale.

Operatorul alimentar a iniţiat procedura de retragere a produsului neconform, sub atenta monitorizare a inspectorilor din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare Judeţene implicate în desfăşurarea anchetei.

Până în acest moment, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor au retras de la comercializare o cantitate de 80.432 de kg.

Acţiunea ANSVSA este în derulare.

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a primit, în data de 5 martie, două notificări prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje European (SRAAF), din partea Punctului Naţional de Contact al Germaniei.

Notificările primite se referă la porumbul destinat utilizării în hrana animalelor, iar riscul identificat îl reprezintă prezenţa de aflatoxine.

Cele două notificări se referă la:

1.Aflatoxine în porumb (pentru furaje) din Serbia, via România.

În conformitate cu legislaţia în vigoare şi procedurile de funcţionare ale SRAFF, a fost notificată structura judeţeană implicată, care a demarat aplicarea măsurilor legale, cum sunt: identificarea operatorului, identificarea lotului şi a listei de distribuţie.

2.Aflatoxine în porumb (pentru  furaje) din Serbia, via România şi via Olanda.

Până în acest moment, Punctul Naţional de Contact al Germaniei pentru SRAFF menţionează doar faptul că porumbul a fost încărcat în Portul Constanţa şi că s-au prelevat probe.

Din analiza acestor probe a rezultat că nivelul de aflatoxină se încadrează în limitele admise.

Datele transmise până la acest moment, prin SRAFF, privind stabilirea trasabilităţii sunt insuficiente (nu se menţionează numele operatorului din România).

România aşteaptă informaţii suplimentare prin SRAFF, pentru stabilirea trasabilităţii produsului respectiv, astfel încât să poată fi identificat operatorul din România, pentru a aplica măsurile legale.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a încheiat convenţii privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 215 - plăţi privind bunăstarea animalelor - păsări.

Până la această dată au fost încheiate convenţii cu următoarele bănci:

CEC BANK S.A, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, OTP Bank, Unicredit Ţiriac, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank Romania S.A., Banca Comercială Intesa Sanpaolo România.

Prin încheierea acestor convenţii, APIA emite, la cererea solicitantului o adeverinţă, prin care confirmă că solicitantul a depus cerere de ajutor pentru Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - Pachetul b - păsări, valoarea ajutorului din cererea de ajutor, precum şi valoarea decontului justificativ, depus de acesta la APIA în perioada 16 ianuarie - 15 februarie 2013.

Valoarea creditului acordat de către instituţiile financiar-bancare va fi de până la 90% din valoarea decontului justificativ, prezentată în adeverinţa emisă de APIA conform Anexei 1 şi cu încadrarea în limita sumei cuvenite din Plăţile privind bunăstarea animalelor - Pachetul b - păsări, denominate în lei astfel:

a) pentru creditele acordate de Bancă până la data de 31.12.2013 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centrală Europeană în ziua anterioară datei solicitării creditului;

b) pentru creditele acordate de Bancă, începând cu data de 01.01.2014 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centrală Europeană din data de 31.12.2013.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.

Menţionăm că Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe /acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către Creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care Creditorul le poate solicita din partea Beneficiarului (fermierului).

Reafirmăm recomandarea adresată potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă Creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a obţine condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.

În 2012, suprafețele de porumb au înregistrat o creştere pronunţată, mai ales datorită reînsămânţării suprafeţelor plantate cu culturi de iarnă, care fuseseră afectate de ger. În 2013, interesul pentru cultura porumbului nu se dezminte, fiind susţinut de o piaţă dinamică, de niveluri de productivitate importante şi de progrese genetice constante. Analiza a fost realizată de Thibault Perinet, responsabil de misiune la FNPSM(Federaţia Naţională a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi Sorg).

Uniunea Europeană: o scădere uşoară în 2013

Suprafeţele însămânţate din UE sunt estimate să scadă uşor în 2013, cu circa 2 %, după creşterea semnificativă din 2012 (5 %). Trebuie precizat că această creştere a suprafeţei s-a datorat, anul trecut, unor factori structurali precum: progresul genetic şi agronomic, cererea mondială - aflată şi ea într-o creştere structurală, o rentabilitate atrăgătoare pentru agricultori, dar şi o serie de factori conjuncturali. Într-adevăr, gerul din iarnă determinase un număr mare de producători să îşi reînsămânţeze culturile de primăvară. Dacă nu vor exista accidente climatice, se estimează că, deşi anul acesta vor înregistra o scădere uşoară faţă de 2012, suprafeţele de porumb vor rămâne la un nivel ridicat, respectiv cu aproape 5 % peste media ultimilor trei ani şi la un nivel-record pentru al doilea an, după 2012.

În Europa de Est, suprafețele de porumb sunt în creştere

Se estimează că scăderea uşoară a suprafețelor însămânțate din Uniunea Europeană va fi compensată de o creştere în acest sector în Europa de Est, de circa 2 %. Astfel, suprafețele destinate producției de porumb sunt estimate să crească în Ucraina şi Rusia cu 5-8 % (față de 4,3 şi, respectiv, 3,8 milioane ha, cât au totalizat acestea în 2012), în principal datorită unei economii propice, a unor noi posibilități de export (piața chineză, care se deschide în momentul de față porumbului ucrainean), însă şi în detrimentul suprafețelor de sfeclă de zahăr, care sunt estimate să scadă în ambele țări în 2013. Mai mult, în sudul Rusiei, lipsa zăpezii expune culturile de iarnă înghețului, fapt care ar putea conduce la reînsămânțări în primăvară.

O atractivitate constantă a geneticii de calitate, cu efect asupra stocurilor de semințe

În ciuda faptului că suprafețele destinate multiplicării semințelor s-au situat la niveluri foarte importante în 2012, producțiile medii slabe (cauzate de temperaturile foarte ridicate din luna august), combinate cu o cerere foarte dinamică, au avut un impact semnificativ asupra disponibilului actual de semințe de porumb. Să ne amintim că, la 30 iunie 2012, stocurile erau deja destul de scăzute în UE (reprezentând 32 % din consumul întregului an). Într-un context în care cultura porumbului oferă niveluri de rentabilitate interesante pentru producători, interesul pentru materialul genetic a crescut. Acesta oferă niveluri de randament mai bune, precum şi o rezistență mai bună la secetă sau la dăunători. Investițiile în semințele de calitate superioară asigură, în acest context, un procent de rentabilitate mai ridicat, iar acest lucru constituie o tendință generală, care se pare că va continua în anii care vin.

Jean-Paul Renoux, consultant tehnic AGPM (Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb) are câteva sfaturi pentru fermierii care cultivă porumb, preluate din site-ul maiz info.

De calitatea implantării unei culturi depinde adesea, în mod decisiv, nivelul producţiei medii. Aşadar, starea orizontului de însămânţare este esenţială. Astfel, el trebuie să fie suficient de tasat - însă nu exagerat - şi să conţină suficient pământ mărunţit. Prin diversele lucrări ale solului se are în vedere asigurarea unei structuri a solului care să favorizeze înrădăcinarea şi răsărirea.

Discontinuităţile de profil în sol sunt de evitat. Porumbul prinde rădăcini mult mai bine în soluri omogene, chiar şi puţin tasate, decât într-un sol cavernos sau cu orizonturi succesive, cu porozităţi foarte variabile.

Tranziţia dintre patul germinativ şi orizontul creat de utilajele de trecere trebuie să fie treptată, dat fiind faptul că sevrajul (care intervine odată cu instalarea definitivă a sistemului radicular, în stadiul de 4-5 frunze) este o perioadă delicată în dezvoltarea tinerei plante de porumb. La fel, „tălpile” create în urma lucrărilor solului sau straturile de sol compactate în urma trecerilor utilajelor (mai ales a celor acţionate prin priză de forţă), care împiedică sau încetinesc pătrunderea rădăcinilor principale în orizonturile profunde, limitează accesul plantei la rezerva de apă din sol, de care porumbul, chiar şi în regim irigat, depinde foarte mult în timpul verii.

Pentru a atinge acest obiectiv, indiferent de utilajul folosit sau de etapa de lucru - arat sau trecere, trebuie intervenit atunci când solul este suficient zvântat. Pregătirea patului germinativ - care are loc devreme, la solurile argiloase, şi în ultimul moment, la solurile cu tendinţă mai mare de bătucire - va trebui efectuată cu cât mai puţine treceri posibile.

Nu există o pregătire ideală a solului; ea ţine întotdeauna de climă, zilele disponibile, nivelul de dotare tehnică şi mărimea exploataţiei. Trebuie evitată mai ales uscarea solului între diversele treceri şi păstrat un grad suficient de tasare a solului, pentru a păstra umiditatea acestuia.

Prezenţa resturilor vegetale din cultura precedentă la suprafaţa solului (care tinde să împiedice bătucirea solurilor lutoase, prin efectul de „mulci”) are dezavantajul de a adăposti şi conserva anumite specii de dăunători şi de paraziţi vegetali. Aceste reziduuri sunt totodată un obstacol în lucrările timpurii de combatere a buruienilor, operaţiune care are cea mai mare eficacitate într-un astfel de stadiu.

Implantarea unei culturi într-un climat continental prezintă anumite dificultăți. Perioadele propice lucrărilor solului şi semănatului sunt deosebit de scurte. Totuşi, în timpul verii, o cultură de porumb, care este adesea supusă unor factori de stres hidric importanţi, va depinde foarte mult de calitatea înrădăcinării. Lucrările de pregătire a solului reprezintă o acțiune esențială. Pregătirile de toamnă, de dinaintea brumei, sunt adesea de preferat. Aratul este şi el deseori necesar pentru îngroparea corectă a resturilor vegetale din cultura de porumb anterioară, însă nu este indispensabil. Gradul de zvântare a solului contează mai mult decât utilajul folosit.

Se optează frecvent pentru simplificarea lucrărilor solului, din motive economice şi care țin de începutul pregătirii unei sole, însă acest procedeu nu are numai avantaje.

În zilele următoare, meteorologii prognozează temperaturi în uşoară creştere. Perioada se va caracteriza printr-un regim termic normal al aerului, în aproape toată ţara. Vom avea temperaturi minime de -6 grade Celsius, iar cele maxime vor înregistra valori de până la 12 grade Celsius, la nivelul întregii ţări. Referitor la starea de vegetaţie a culturilor agricole, pe ansamblu, atât la speciile de camp, cât şi la cele pomi-viticole, se va menţine starea de repaus vegetativ. Totodată, condiţiile agrometeorologice prognozate vor determina reluari lente de vegetaţie, îndeosebi la culturile de toamnă din zonele de câmpie. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor înfiinţate în perioada optimă va fi bună şi medie, iar în semănăturile tardive, starea de vegetaţie se va prezenta medie şi slabă.

Chiar dacă a existat o întârziere generată de aprobarea bugetului la nivelul Parlamentului, conform celor declarate de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, cu ocazia conferinţei de lansare a campaniei "PNDR vine în satul tău", săptămâna aceasta va fi aprobat actul normativ privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură, aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură.

Potrivit ministrului MADR, acum nu mai este nicio problemă legată de aprobarea prin Hotărâre de Guvern a actului normativ, mai ales că, acum, bugetul a fost aprobat la nivelul Parlamentului, iar legea a fost promulgată. Vor fi bani atât pentru plăţile directe, cât şi pentru cele pe cap de animal. "Va fi aprobată Hotărârea de Guvern şi vom începe toate plăţile către fermieri. A fost, dacă vreţi, o întârziere generată de aprobarea bugetului la nivelul Parlamentului. Bugetul a fost aprobat, legea a fost promulgată, plăţile vor începe către fermieri, atât pe zona de plăţi directe, cât şi pe cap de animal. Bugetul MADR este suficient pentru a plăti toate angajamentele şi toţi banii către fermieri, de care au nevoie mai ales în această perioada", a declarat şeful MADR. Tot în această săptămână vor fi anunţate şi măsurile planificate pentru a preîntâmpina problemele avute cu seceta în 2012. MADR se va asigura că vor fi irigate suprafeţe mai mari decât anul trecut.

Mai mult de 1.500 de cazuri cu virus Schmallenberg au fost detectate în mai multe zone din Marea Britanie, conform datelor publicate de guvernul englez, citat de The Guardian.

Virusul provoacă anormalităţi la fetuşii de oaie şi vacă.

Agenţia pentru Sănătate şi Analize Veterinare, componentă a Departamentului pentru Mediu, Mâncare şi Dezvoltare Rurală (DEFRA) din Marea Britanie, a confirmat faptul că virusul Schmallenberg a fost detectat în mai multe zone din Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia.

Virusul a apărut în Olanda şi Germania în anul 2011 şi a fost denumit aşa după localitatea din Germania unde a fost detectat prima dată. Provoacă anomalii la fetuşi, iar la animalele mature provoacă febră, scăderea apetitului şi scăderea producţiei de lapte.

În Anglia a apărut la începutul anului 2012. Se lucrează la un vaccin, care este în etapa de testare.

Răspândirea bolii va putea fi monitprizată abia când vor făta oile, iar Uniunea Naţională a Fermierilor englezi a făcut demersuri către govern pentru a urgenta realizarea vaccinului.

Joanne Pugh, de la Asociaţia Naţională a Oierilor, a declarat la BBC: "Virusul are un impact incredibil de mare în turmele de oi şi a provocat deja multe pierderi."

Iniţiativa Donau Soja are ca obiectiv dezvoltarea unei resurse europene de proteină vegetală din soia, nemodificată genetic, prin acţiuni de stimulare a creşterii suprafeţelor însămânţate în bazinul dunărean şi zonele adiacente din Europa.

Până în prezent, Austria, Germania, Ungaria, Slovenia, Elveţia, Serbia, Bosnia & Hertegovina şi Croatia au semnat declaraţia. În perioada imediat următoare vor mai semna Polonia şi Italia. În data de 6 februarie 2013 şi România a aderat la iniţiativa Donau Soja.

În zilele de 26 şi 27 februarie 2013, Asociaţia Donau Soja a organizat, în zona de vest a României - Timişoara şi Oradea - două evenimente de informare a fermierilor, procesatorilor, autorităţilor locale şi presei despre programul său de creare şi securizare a resursei europene de proteină vegetală nemodficată genetic şi de stimulare a creşterii suprafeţelor însămânţate cu soia în regiunea Dunării. La aceste evenimente au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conducerea Donau Soja şi experţi în agricultură din România şi Austria.

Asociaţia Donau Soja va continua programul de informare a comunităţii agricole şi industriale din România, prin organizarea unui eveniment la Galaţi, pe data de 7 martie 2013.

Documentele care stau la baza acestei iniţiative şi modul în care proiectul va fi implementat în diferitele ţări participante se găsesc pe site-ul asociaţiei. Asociaţia Donau Soja este o organizaţie neguvernamentală, independentă, internaţională, non-profit, cu sediul la Viena şi este deschisă primirii de noi membri din rândul societăţilor care activează în agricultură, industria de procesare, comerţul sau cercetarea agricolă din România. Obiectivele pe termen lung ale Asociaţiei Donau Soja sunt realizarea unei mărci de origine şi calitate pentru proteina vegetală nemodificată genetic din bazinul dunărean, mărirea suprafeţelor cultivate cu soia, creşterea profitabilităţii fermierilor, stimularea şi finanţarea cercetării pentru soia (material semincer şi tehnologii agricole) şi facilitarea accesului fermierilor la programe de instruire/pregătire şi transfer de know-how.