Industria alimentară din România se confruntă cu grave probleme în ceea ce priveşte producţia fiscalizată, implicit cu evaziunea fiscală. Unul dintre domeniile vizate în orice analiză este morărit-panificaţia. “Multe fabrici de pâine au încheiat anul 2012 cu pierderi, datorită fiscalităţii excesive, care a dus la o creştere a evaziunii”, spune Aurel Popescu, preşedinte ROMPAN.

Pentru a identifica soluţiile pentru rezolvarea problemei, pentru a insist ape reducerea TVA pe lanţul grâu-făină-pâine, Consiliul director ROMPAN organizează mâine, 7 martie, orele 12, Conferinţa Naţională a Morarilor şi Brutarilor, care va avea loc la Sala Madgearu din Complexul Romexpo.

Au fost invitaţi factorii decidenţi, respectiv prim-ministrul Victor Ponta, viceprim-ministrul Daniel Chiţoiu, ministru de Finanţe, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, Şerban Pop, preşedinte ANAF, Mihai Ţurcanu, preşedinte ANSVSA, Bogdan Cristian Nica, preşedinte ANPC.

La intrarea în sala de conferinţă se va organiza o expoziţie cu produse de panificaţie şi produse făinoase, care să arate potenţialul acestui domeniu.

Comisia Europeană a publicat un studiu care analizează valoarea, pentru UE, a sistemului de protecţie a denumirilor pentru alimente şi produse agricole – Indicaţie Geografică –GI.

60% din vânzările acestor produse se fac în ţările de origine, 20% sunt în alte ţări din UE, iar alte 20% sunt exportate în afara UE.

Exporturile în afara UE aduc 11,5 miliarde euro, cele ami multe fiind în USA (30%), Elveţia şi Singapore (7% fiecare), Canada, China, Japan şi Hong-Kong (6% fiecare).

Dacian Cioloş, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, apreciază rezultatele. "Indicaţia Geografică adduce 54,3 miliarde euro în toată lumea şi reprezintă 15 % din totalul exporturilor de mâncare şi băuturi. Aceste rezultate ne demonstrează importanţa pentru economia UE şi ne motivează să continuăm eforturile de susţinere a acestui sistem. IG este cheia care generează valoare adăugată locală, adică locuri de muncă. Fermierii fac agricultură viabilă în zone rurale şi noul Regulament al Calităţii, care intră acum în uz, va da o nouă valoare muncii lor”.

În perioada 2005-2010, vinurile au adus 56% din vânzările de produse agricole cu denumire protejată din UE, respective 30,4 miliarde euro, produsele agricole şi alimentele au constituit 29%, respective 15,8 miliarde euro, băuturile alcoolice au reprezentat 15% , 8,1 miliarde euro, iar vinurile aromatice au adus 0,1% , adică 31,3 milioane euro.

Studiul analizează şi calitatea premium a produselor care au IG, comparativ cu cele care nu au IG. Produsele cu IG se vând de 2,23 de ori mai scump decât celelalte.

La SIMA, cel mai mare târg de mecanizare, desfăşurat în cadrul Salonului Internaţional pentru Agricultură de la Paris, Massey Ferguson a lansat tractorul de 6600, o adevărată vedetă americană. Noua serie are motoare în 4 cilindri, cu opţiuni de transmisii Dyna-4, Dyna-6 şi Dyna-VT.

Daciana Sârbu la Bruxelles: “Noua Politică Agricolă Comună a UE trebuie să recompenseze agricultorii pentru beneficiile publice oferite.”

Eurodeputata PSD, membră în Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) din PE a prezentat, în calitate de raportoare de aviz, opinia acestei Comisii cu privire la Programul general de acţiune pentru mediu al UE până în 2020 – “O viaţă bună, în limitele planetei noastre”.

“Cele trei măsuri de mediu propuse de Comisia Europeană în noul pachet legislativ şi votate în Comisia AGRI, respectiv diversificarea culturilor, stabilirea zonei de interes ecologic şi pajiştile permanente, sunt o garanţie că agricultura europeană face eforturi să devină o agricultură mai sustenabilă, însă este important ca producătorii să fie mai bine sprijiniţi, a subliniat deputata europeană. Noua Politică Agricolă Comună trebuie să recompenseze corespunzător agricultorii pentru beneficiile publice oferite.”

Daciana Sârbu a indicat în mesajul său şi două categorii de producători ce ar trebui să primească mai multă susţinere, datorită avantajelor pe care activitatea lor le aduce atât consumatorilor, cât şi mediului: micii femieri şi fermierii bio.

“Vreau să subliniez că practicile agricole sustenabile, precum agricultura ecologică, ar trebui sprijinite mai mult, datorită impactului redus asupra mediului, pe lângă avantajele evidente legate de sănătatea consumatorilor. De asemenea, ar trebui încurajate lanţurile scurte de aprovizionare, care înseamnă nu numai protecţie sporită a mediului, ci şi beneficii considerabile pentru consumatori, ce se pot bucura astfel de alimente de înaltă calitate produse local, precum şi suport pentru micii producători, o resursă esenţială a agriculturii europene”, a susţinut Daciana Sârbu în Comisia AGRI.

Eurodeputata a semnalat, de asemenea, necesitatea interzicerii pesticidelor cu efecte nocive asupra coloniilor de albine, dat fiind rolul extrem de important pentru agricultură al acestora.

“Sectorul agricol se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi creşterea cererii de alimente la nivel mondial, resursele naturale limitate, dar şi efectele - resimţite din ce în ce mai puternic - ale încălzirii globale. Conform Agenţiei Europene de Mediu, acest sector este responsabil de aproximativ 9,5% din emisiile de carbon înregistrate în Europa. Dar, în acelaşi timp, agricultura şi pădurile joacă un rol extrem de important în combaterea efectelor schimbărilor climatice, contribuind la stocarea carbonului sau la menţinerea biodiversităţii, în cazul agriculturii durabile.”

Comisia Europeană intenţionează să introducă, pentru perioada 2013-2020, cel de-al şaptelea program de acţiune pentru mediu. Noul program urmăreşte ca toate obiectivele existente din acest domeniu să fie abordate într-un cadru comun, sprijinind tranziţia către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi cu emisii reduse de carbon, care să sporească şi să protejeze capitalul natural şi să contribuie la menţinerea sănătăţii populaţiei.

ANSVSA: Până în acest moment, nu se confirmă suspiciunea asupra unei unităţi din România că a livrat în Grecia carne etichetată incorect.

Autoritatea pentru Alimentaţie Publică din Grecia a informat mass-media, în data de 28 februarie, că a descoperit carne de cal, importată din România, etichetată drept carne vită.
Neexistând o notificare oficială prin Sistemul Rapid de Alertă, ANSVSA a luat legătura cu Autoritatea elenă, pentru a obţine informaţii detaliate.

Având în vedere precedentul din data de 8 februarie, până la obţinerea tuturor datelor necesare, sau până la apariţia unei posibile notificări oficiale, conducerea ANSVSA a dispus imediat verificări la unitatea care a fost indicată că ar fi livrat carne în Grecia şi recoltare de probe din loturile incriminate.

În data de 1 martie, autorităţile din Grecia au încercat iniţierea unei alerte prin Sistemul Rapid de Alertă, privind posibila fraudare a cărnii de bovină de către o unitate din România.

După analiza informaţiilor primite, Comisia Europeană a considerat acţiunea nejustificată şi nu a validat alerta, considerând datele primite de la autorităţile din Grecia insuficiente.

Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară a finalizat, în data de 3 martie, analizele pentru probele prelevate din loturile incriminate, iar rezultatul a fost negativ pentru carne de cal.

Rezultatele, până la acest moment, ale verificărilor ANSVSA arată că fraudarea cănii nu a fost făcută la unitatea din România, iar pentru finalizarea anchetei încă se aşteaptă date suplimentare de la autorităţile din Grecia.

În data de 25 februarie, reprezentanţii autorităţilor competente ale Republicii Cehia au informat că au depistat carne de cal în compoziţia unui produs comercializat de către IKEA Group.

Inspectorii ANSVSA, în condiţiile absenţei unei notificări oficiale prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, s-au autosesizat şi au prelevat probe atât din chifteluţe, cât şi din alte produse din carne, comercializate de către magazinul IKEA din România.

Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară a finalizat analizele pentru respectivele produse, iar rezultatul a fost negativ pentru carne de cal.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat, la 1 martie 2013, Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă. Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 15 mai 2013, o singură cerere de plată. Pentru cererile de plată depuse începând cu data de 15 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 10 iunie 2013, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

Pot beneficia de măsurile de sprijin pe suprafaţă persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare.

De asemenea, solicitantul trebuie să respecte Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR) pe toată suprafaţa fermei.

Măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt:

1. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);

2. Plăţi naţionale directe complementare (PNDC):

- PNDC 1- culturi în teren arabil;

- PNDC 2- in pentru fibră;

- PNDC 3- cânepă pentru fibră;

- PNDC 4- tutun;

- PNDC 5- hamei;

- PNDC 6- sfeclă de zahăr.

3. Schema de plată separată pentru zahăr;

4. Schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate, altele decât zona montană;

5. Plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală:

- Măsura 211 - Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate;

- Măsura 212 - Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural.

- Măsura 214 - Plăţi de Agro-mediu:

- Pachetul 1 (P1) - Pajişti cu înaltă valoare naturală;

- Pachetul 2 (P2) - Practici agricole tradiţionale;

- Pachetul 3 (P3) - Pajişti importante pentru păsări;

- Pachetul 4 (P4) - Culturi verzi;

- Pachetul 5 (P5) - Agricultura ecologică;

- Pachetul 6 (P6) - Pajiști importante pentru fluturi;

- Pachetul 7 (P7) - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu.

Un element important şi în Campania 2013 este aplicaţia IPA Online, prin intermediul căreia fermierii deja înregistraţi la APIA în campaniile precedente, şi care intenţionează să solicite sprijin pe suprafaţă în anul 2013, prin acces la internet, pot să completeze electronic declaraţia de suprafaţă, să vizualizeze şi, după caz, actualizeze propriile parcele - aşa cum au fost

digitizate în campania anterioară. De asemenea, fermierii îşi pot digitiza parcele noi prin identificarea pe ortofotoplanurile disponibile în baza de date (LPIS) a APIA.

Schemele / măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

La invitaţia sindicatului AGROSTAR şi a Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, în data de 1 martie 2013, secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu a participat la evenimentul „Ferma familială din spaţiul rural românesc – un pas spre ferma europeană”.

Dezbaterea a avut loc la Colegiul Naţional Nicolae Titulescu din Slatina, judetul Olt, şi a fost condusă de preşedintele AGROSTAR, Ştefan Nicolae. Au participat preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu, reprezentanţi ai APIA, APDRP, ai Direcţiei Generale pentru Zootehnie, senatori, deputaţi, primari, membri ai Asociaţiei Primarilor de Comune din România şi circa 400 de fermieri.

În cadrul acestei întâlniri au fost dezbatute aspecte privind OUG nr.8 de modificare a Codului Fiscal referitoare la normele de venit, precum şi proiectul de ordonanţă cu privire la comercializarea produselor agricole şi proiectul de lege cu privire la utilizarea pajiştilor. De asemenea, au mai fost discutate oportunităţile de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi au fost oferite informaţii cu privire la Politica Agricolă Comună.

În urma informării depuse de ministrul-delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, privind amendarea Codului Silvic şi a Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, Guvernul a decis elaborarea unui act normativ, care să amendeze codul silvic şi legea contravenţiilor silvice.

În prezent, există, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, două proiecte legislative importante pentru domeniul silvic, şi anume proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 – Codul Silvic şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Prin amendamentele pe care le conţin, cele două iniţiative legislative menţionate nu aduc beneficii domeniului reglementat, ci dimpotrivă, creează breşe în cadrul legal, ce pot duce la degradarea pădurilor României. Totodată, întrucât punctele de vedere cuprinse în rapoartele de admitere ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, nu coincid cu cele ale Guvernului, ministrul-delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură Lucia Ana Varga a solicitat retrimiterea iniţiativelor legislative la Comisie, în vederea corelării acestora.

Ministrul delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură a fost mandatat să prezinte Executivului, în termen de 30 de zile, un proiect de act normativ referitor la codul silvic şi contravenţiile silvice, în vederea modificării şi completării acestuia. Aceste modificări au drept obiectiv diminuarea tăierilor ilegale şi a abuzurilor în activitatea de exploatare a pădurilor.

În perioada imediat următoare, vor fi programate dezbateri publice, în care vor fi puse în discuţie măsurile propuse în acest proiect normativ.

La întâlnirea pe care a avut-o cu reprezentanţii instituţiilor implicate în scandalul cărnii de cal, ministrul Agriculturii a accentuat obiectivul Guvernului României de a acţiona în direcţia respectării drepturilor consumatorului.

“Ne propunem să intensificăm - şi vreau să subliniez - acţiunile preventive pe care Ministerul Agriculturii, Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară le-a luat în această perioadă şi să analizăm măsurile care s-au aplicat până în acest moment, să vedem eficienţa acestora. În egală măsură, faptul că astăzi sunt mai multe instituţii specializate are la bază ideea de a implica cât mai multe instituţii ale statului, în acest proces de... până la urmă, de a apăra reputaţia României, în plan internaţional. Suntem într-o perioadă în care au început, de la data de 1 martie, testările în toate ţările membre ale UE, pentru a identifica dacă se procedează pe scară largă la schimbarea etichetei, testările cunoscute ca fiind de ADN. De asemenea, sunt testări cu privire la prezenţa sau nu a fenilbutazonei în aceste produse. Scopul nostru, al Guvernului, este acela foarte clar, în primul rând, de a asigura consumatorul, fie că vorbim despre consumatorii din România sau de consumatorii de pe piaţa UE, că tot acest scandal nu este, de fapt, un atac la securitatea, la siguranţa alimentară, şi mă bucur că este aici Raed Arafat, să reconfirmăm faptul că în tot acest scandal internaţional nu s-a pus, în niciun moment, problema de sănătate, de sănătate umana. În al doilea rând, sigur că obiectivul nostru este să protejăm dreptul consumatorului, şi anume, dreptul de a cunoaşte ceea ce cumpără, ceea ce consumă, atunci când face o anumită comandă.”