Fonduri de 230 de milioane euro, alocate statelor membre prin politica agricolă, sume cheltuite incorect, vor fi returnate Comisiei Europene prin procedura de clarificare financiară a fondurilor alocate. Unele sume au fost deja recuperate, aşa că au mai rămas de returnat 227 milioane. Banii vor fi returnaţi din cauza nerespectării regulamentelor şi a slabului control din agricultură. Comisia le solicită statelor membre să aibă o întrebuinţare responsabilă a fondurilor europene, iar nerespectarea PAC aduce această penalizare. Aceste fonduri vor fi recuperate de la Belgia, Republica Cehia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Anglia.

Cea mai mare sumă va fi returnată de Grecia – 83,6 milioane euro, pentru că nu a respectat suprafeţele planificate cu struguri pentru stafide. Polonia va returna 79,9 milioane euro pentru nerespectarea planului aprobat pentru susţinerea fermelor de subzistenţă.

România nu se află pe această listă a datornicilor către Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că banii europeni pentru agricultură au fost bine cheltuiţi.

Statele membre UE sunt responsabile pentru felul în care folosesc banii europeni, iar Comisia face în jur de 100 de audituri în fiecare an.

În fiecare an se pierde aproximativ 5 % din valoarea producţiei agricole mondiale, respectiv 340 miliarde euro, din cauza deşertificării şi a secetei, care transformă terenurile agricole în terenuri necultivabile, se arată într-un studiu prezentat la o conferinţă ONU.

În Africa, e vorba de 4-12% din valoarea producţiei agricole, iar în Guatemala de 24%. În Uzbekistan pierderea e de 20-30 %, iar în Africa de Est 3,7 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar din cauza secetei. La nivel mondial, 870 milioane de oameni suferă de foamete, se spune în raport.

Studiul are cea mai bună şi actualizată informaţie despre costurile economice ale deşertificării din perioada de după 1992, când a avut loc o convenţie ONU despre lupta împotriva deşertificării. La acea dată, costul direct al acestui process era de 42 miliarde de dolari pe an.

“Estimările actuale au ajuns la 450 miliarde de dolari pe an”, a afirmat Walter Ammann, preşedintele grupului de lucru al Forumului de la Davos. Din cauza ritmului de pierdere a terenurilor fertile, peste 50 de an,i în Bangladeş nu vor mai fi terenuri agricole.

În ceea ce priveşte Europa, un studiu din 2007 arată că jumătatea sudică a continentului va suferi din cauza încălzirii globale, iar solurile din aceste zone riscă să devină aride.

În România, cele mai afectate regiuni vor fi Dobrogea, Oltenia si Banat. Peste 20 de ani, producţia de cereale de la noi va fi de 60% din cea obţinută acum. Avem 7 milioane de hectare cu risc de deşertificare. În judeţul Dolj numai, peste 105.000 hectare au devenit deja aride, din cauza defrişărilor masive din ultimii ani. “Sahara Olteniei” este zona cuprinsă între Calafat-Poiana Mare-Sadova-Bechet-Dăbuleni şi malul Dunării.

În data de 30 aprilie 2013, o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, condusă de ministrul Daniel Constantin, din care au făcut parte secretarul de stat Achim Irimescu şi preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Vladimir Mănăstrireanu, s-a aflat la Ankara (Turcia). Delegaţia României a fost primită la Ministerul Alimentaţiei, Agriculturii şi Creşterii Animalelor din Turcia, de către ministrul turc, Mehmet Mehdi Eker.

Scopul principal al vizitei l-a constituit deblocarea tranzitului cu ovine pe teritoriul Turciei. În urma negocierilor, delegaţia MADR a obţinut acordul în privinţa tranzitului pe teritoriul Turciei a carcaselor de ovine, cu retragerea materialelor cu risc specificat (ochi, creier, măduvă).

E posibil ca să fie eliminate total restricţiile de tranzit pe teritoriul Turciei şi sunt şanse pentru exportul de ovine în această ţară, în conformitate cu principiul regionalizării, care prevede exportul de ovine din judeţele libere de scrapie. Din datele ANSVSA, rezultă că, la momentul actual, România ar putea exporta ovine vii şi carcase din 19 judeţe. Acest lucru se poate întâmpla din luna septembrie, atunci când Oficiul Internaţional de Epizootii (OIE) va publica lista judeţelor libere de scrapie din România.

Exportul de ovine şi bovine vii, dar şi de carne, a început să aibă probleme la finele anului 2011, când Turcia a blocat importurile din România, dar şi tranzitul prin ţara lor a cărnii de oaie românească. Ciobanii români nu pot exporta oi şi carne de oaie în Turcia din cauza unei boli cu foarte puţine cazuri în România, respectiv din cauza scrapiei (Encefalopatie Spongiformă Transmisibilă - EST).

Scrapia este o boală degenerativă şi fatală, care afectează sistemul nervos central al oilor şi caprelor, fiind produsă de un agent infecţios, dar nu este periculoasă pentru om. Apariţia acestei boli şi gradul ei crescut de periculozitate pentru efectivele de animale aflate în exploatare a determinat instituirea unor reglementări legislative pentru controlul bolii şi oprirea răspândirii acesteia. În România sunt active 11 focare de scrapie, din care cinci focare au fost confirmate în anul 2012, acestea fiind în curs de eradicare, şi şase au fost confirmate în anul 2013. În perioada 2002-2013, boala a fost confirmată la 363 ovine, dintr-un total de peste 8,5 milioane de capete. 
Anul trecut au fost confirmate 12 focare de scrapie, cu 76 de ovine pozitive, pentru eradicarea acestor focare fiind sacrificate 4.548 ovine. 
Turcia este primul partener economic al României din afara Uniunii Europene şi din cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, al cincilea partener în cadrul schimburilor comerciale totale ale României, respectiv a patra piaţă pentru exportul României.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 1 martie –26 aprilie 2013, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă, în anul 2013, un număr de 753.168 cereri de plată, pentru o suprafaţă de aproximativ 4,3 milioane hectare.

Dintre cei 753.168 de fermieri care au depus cereri de plată, 753.167 fermieri au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online şi doar un singur fermier a depus cerere în mod clasic.

APIA a lansat, la data de 1 martie 2013, Campania de primire a cererilor de sprijin pentru schemele / măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 15 mai 2013, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată, începând cu data de 16 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 10 iunie 2013, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

APIA invită fermierii care nu au mai beneficiat de această schemă de sprijin să depună cerere la centrul judeţean sau local la care sunt arondaţi, iar actualii fermieri beneficiari să depună cerere conform invitaţiei primite / programării afişate la centrele APIA.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că ieri, 29.04.2013, a plătit către beneficiari ultima tranşă aferentă Campaniei 2012, pentru subvenţiile acordate în sectorul vegetal şi zootehnic, în valoare de 126,45 milioane lei.

În perioada ianuarie – aprilie 2013, APIA a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor în valoare de aproximativ 5,96 miliarde lei (1,31 miliarde euro), sumele plătite având următoarea destinaţie:

1. Plăţi aferente campaniei de plată pe suprafaţă 2012

- Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) – FEGA – 2,41 miliarde lei (531 milioane euro) pentru un număr de 1.062.392 fermieri;

- Plăţi naţionale directe complementare în sector vegetal (PNDC 1,2,3,4,5,6) – Buget naţional – 813,9 milioane lei (179,3 milioane euro) pentru un număr de 830.766 fermieri;

- Plăţi aferente măsurilor delegate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) –AXA II – FEADR + BN1 – 1,53 miliarde lei (344,2 milioane euro) pentru un număr de 411.900 fermieri;

- Schema de sprijin în sectorul orezului din zonele defavorizate – FEGA – 13,17 milioane lei (2,9 milioane euro) pentru un număr de 15 fermieri;

- Plata separată pentru zahăr – FEGA – 23,88 milioane lei (5,26 milioane euro) pentru un număr de 1.324 fermieri.

2. Plăţi aferente măsurilor de piaţă:

- Reconversie/restructurare sector viti – vinicol, ajutor financiar pentru grupurile de producători din sectorul legume-fructe, ajutor financiar pentru organizaţiile de producători, programul naţional apicol - FEGA + cofinanţare – 54,5 milioane lei (12,0milioane euro);

- PEAD 2012 (Programul European de ajutoare alimentare pentru persoane defavorizate) –29,5 milioane lei, respectiv 6,55 milioane euro, reprezentând produse puse la dispoziţia României de către Comisia Europeană.

3. Plăţi aferente programelor de promovare a produselor agricole, inclusiv vinurile, şi restituiri la export-(FEGA +BN) – 3,0 milioane lei (0,8 milioane euro).

4. Ajutoare de stat (Buget Naţional)

- Plata naţională directă complementară în sector zootehnic - 1.125,3 mil. lei (aprox. 248 milioane euro) pentru un număr de 299.124 fermieri, din care:

- Bovine: 793,5 milioane lei (174,8 milioane euro) pentru un număr de 245.389 fermieri;

- Ovine/Caprine: 331,8 milioane lei (73,1 milioane euro) pentru un număr de 53.735 fermieri;

- Ajutor de stat pentru ameliorarea raselor - 0,5 milioane lei (0,11 milioane euro).

În perioada 1.03.2013 – 30.04.2013, au fost depuse, în cadrul

Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2013, un număr de 774.330 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 4,5 milioane hectare.

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire cu operatorii din agricultura ecologica, la care au participat secretarii de stat Achim Irimescu si Daniel Botanoiu, asistaţi de specialişti ai direcţiilor tehnice din MADR şi reprezentanţi ai BioRomânia.

Scopul întâlnirii l-a constituit discutarea nevoilor şi dificultăţilor cu care se confruntă operatorii din agricultura ecologică, fiind înaintate şi o serie de propuneri la problemele sesizate.

La propunerea reprezentanţilor sectorului de a suplimenta alocarea financiară aferentă anului 2013, reprezentanţii MADR au fost de acord cu identificarea unei soluţii privind majorarea plafonului alocat prin HG 759/2010, pentru sprijinirea producătorilor aflaţi în perioada de conversie.

În situatia în care o eventuală modificare a Regulamentului 73/2009 va permite introducerea unei perioade de tranziţie aferentă anului 2014, MADR, conform propunerii Bio România, va înainta Comisiei Europene o notificare privind plafonarea acestei forme de sprijin la ferme de maxim 20 ha.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aşteaptă clarificările Comisiei Europene cu privire la Măsura 214- Agricultura Ecologică, în funcţie de care va modifica legislaţia naţională.

În cadrul acestei întâlniri s-a mai discutat despre ordinul cu privire la sancţiunile acordate beneficiarilor din agricultura ecologică, prelungirea termenului de înregistrare a operatorilor din agricultura ecologică, precum şi nivelul plăţilor naţionale directe complementare.

Participanţii la discuţii au stabilit că o nouă întâlnire pe aceasta temă va avea loc în perioada 10-15 mai 2013.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de 26.04.2013, i-au fost alimentate conturile de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, începând cu 29.04.2013, va efectua plăţi către beneficiari, în valoare de aproximativ 126,45 miliarde lei.

Sumele plătite au următoarea destinaţie:

1.PNDC 1 culturi în teren arabil - 54 milioane lei, pentru un număr de 4.819 fermieri; Plăţi naţionale directe complementare (PNDC), din bugetul naţional, aferente campaniei de plată pe suprafaţă 2012; PNDC 5 (hamei) şi PNDC 6 (sfeclă de zahăr) – 8,45 milioane lei pentru un număr de 490 fermieri.

2. Plata naţională directă complementară în sector zootehnic din care:

Ajutoare de stat (Buget Naţional)

• Bovine: 45 milioane lei, pentru un număr de 30.040 fermieri;

• Ovine: 17 milioane lei, pentru un număr de 6.959 fermieri;

• Caprine: 2 milioane lei, pentru un număr de 1.841 fermieri.

Suma totală alocată pentru plăţile naţionale complementare directe sector zootehnic, aferentă anului de cerere 2012, a fost de 1,125 miliarde lei, sumă de care a beneficiat un număr de 300.000 fermieri.

Precizăm că aceste plăţi reprezintă ultima tranşă aferentă Campaniei 2012 pentru subvenţiile acordate în sector vegetal şi zootehnic.

Astăzi, 26 aprilie, la Agraria a avut loc Parada Bivolilor, organizată de Asociţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania.

Concursul s-a desfăşurat pe mai multe categorii. La Viţei, premiul I a fost câştigat de animalul prezentat de crescătorul Iuliu Bejan, din comuna Buciumi, judeţul Sălaj.

La categoria Juninci, premiul I a fost câştigat de fermierul Nicolae Ciupe, iar premiul II de fermierul Ioan Holhos, ambii din comuna Buciumi, judeţul Sălaj.

Tot din comuna Buciumi sunt şi fermierii care au câstigat premii la categoria Bivoliţe în lactaţia I: premiul I a mers la Iuliu Bejan, iar premiul II la Ioan Barbinta.

Bivoliţa care a câstigat premiul I a fost aleasă şi Miss Bivoliţa 2013.

La categoria Bivoliţe în lactaţia II-IV, fermierii câştigători au fost:

Premiul I – Maria Filip, comuna Libotin, judeţul Maramureş

Premiul II – Nicolae Boga, comuna Libotin, judeţul Maramureş

- Ambrozie Zanc, comuna Libotin

- Ioan Barbinta, comuna Buciumi, judeţul Sălaj

Premiul III – Mircea Moldovan, comuna Berind, judeţul Cluj

La categoria Bivoliţe lactaţia V-VI au fost acordate următoarele premii:

Premiul I – Nicolae Bejan, comuna Buciumi, Salaj

Premiul II – Dan Pavel, comuna Buciumi, Sălaj

Premiul III – Nicuşor Perta, comuna Libotin, Maramureş

La categoria Bivoliţe lactaţia VII şi peste s-au acordat următoarele premii:

Premiul I - Ioan Buta, comuna Malin, Bistriţa-Năsăud

Premiul II – Pavel Boga, comuna Libotin, Maramureş

Premiul III – Mircea Moldovan, comuna Berind, Cluj

Asociaţia Crescătorilor de bivoli din Transilvania promovează creşterea acestor animale, care sunt potrivite pentru zonele umede şi calde, valorifică eficient nutreţurile fibroase, sunt rezistente la boli şi factori de mediu şi reprezintă una dintre cele mai longevive specii producătoare de lapte.

Laptele de bivoliţă nu este limitat prin cota de producţie marfă, impusă de CE la unele specii, şi are 50% colesterol faţă de laptele de vacă.

Dezbaterea reformei PAC continuă în toate statele membre, dar mai ales între Consiliul Europei, Parlamentul European şi Comisie, până la sfârşitul lunii iunie, când reforma va fi definitiv adoptată. Regulile pe care le va cuprinde această reformă vor intra în vigoare în 2015. Până atunci, agricultura europeană funcţionează după regulamentele deja cunoscute. În ceea ce priveşte pajiştile, există obligaţia ca organizaţiile profesionale să menţină destinaţia suprafeţelor pentru care s-au solicitat subvenţii.

Consiliul miniştrilor Agriculturii din Uniunea Europeană s-a pronunţat în favoarea luării deciziilor în comunitatea sau regiunea respectivă, pentru a da mai multă eficienţă în activitate, dar asta se va întâmpla după 2014.

Deocamdată, o schimbare a destinaţiei suprafeţelor cu pajişti aduce reducerea subvenţiei şi penalităţi.

Crescatorii de oi si capre mai pot depune cererea pentru plata subventiilor pe cap de animal aferentă anului 2013 pâna la 30 aprilie 2013, reaminteşte Agentia de Plati si Intervenţie pentru Agricultură.

Până la data de 25 aprilie 2013, au fost depuse peste 34.000 cereri de solicitare a primei pe cap de animal, pentru un număr de 5.300.000 animale.

Beneficiarii primei pe cap de animal în cadrul “Plăţilor naţionale directe complementare sector zootehnic, speciile ovine şi caprine” sunt producătorii agricoli crescători de ovine, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

Solicitantii trebuie sa depuna cererea aferenta fiecarei exploatatii cu cod ANSVSA la centrul judetean/local al APIA.

Controlul la faţa locului se desfăşoară în perioada 3 mai - 3 august 2013 pentru speciile ovine si caprine, la adresa menţionată în cerere, timp în care solicitanţii primelor au obligaţia de a menţine în exploataţie efectivul de animale pentru care au solicitat prima.