Invitat la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, a afirmat că fermierii români vor avea la dispoziţie, din 2014, un nou instrument pentru gestiunea riscului în agricultură, care va fi susţinut financiar prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

În condiţii de calamitate, un fond mutual poate sa compenseze pierderile fermierilor, a explicat Cioloş. Fondul mutual poate să recupereze o parte din bani de la PNDR. Astfel, la un euro luat din fondul mutual, PNDR adaugă 65 de cenţi. Toată această schemă financiară poate să funcţioneze numai dacă există un fond mutual.

Cioloş a mai precizat că un alt element nou în PNDR 2014-2020 este faptul că se vor putea susţine financiar proiecte de inovare şi cercetare aplicate în producţie. 
”Pentru prima dată, avem o linie bugetară specifică pentru cercetarea în agricultură la nivel european”, a spus Dacian Cioloş.

De altfel, ministrul Agriculturii din România declarase, în martie, că primul fond mutual pentru acoperirea pierderilor din agricultură ar putea fi înfiinţat în iunie 2013.
Potrivit MADR, funcţionarea fondurilor mutuale pentru agricultură va fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, însă capitalizarea acestora va fi făcută de fermierii români interesaţi de a participa şi cotiza la un astfel de fond. 
Pentru ca fondul să funcţioneze, ar trebui să aibă un capital de 50 milioane de euro pentru primul an şi să capitalizeze cotizaţia membrilor.

Conferinţa Naţională a Agricultorilor din România, organizată de LAPAR, a prilejuit dezbatarea serioasă a problemelor din agricultură.

Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a fost invitat la conferinţă şi a vorbit despre câteva direcţii de acţiune, necesare pentru evoluţia agriculturii româneşti în perioada 2014-2020.

O problemă importantă este lipsa de reprezentare a fermierilor români la nivel european. România este singurul stat membru, din cele 27, care nu are organizaţii agricole naţionale reprezentate în confederaţiile europene.

“În primul rand, trebuie să vă înţelegeţi între diferitele organizaţii şi federaţii naţionale, să vă găsiţi oameni reprezentativi, care să poată vorbi despre politica agricolă acolo, nu numai în engleză, franceză, ci şi în română, pentru că organizaţia europeană a producătorilor agricoli COPA-COGECA era dispusă să asigure traducere şi în limba română, numai să fie prezente şi asociaţiile agricultorilor din România. În primul rând să vă înţelegi şi în al doilea rând să găsiţi modalitatea de susţinere financiară pentru o astfel de prezenţă", a spus comisarul european. 
Cioloş a afirmat că Guvernul României poate să ofere sprijin financiar, dar e convins că nu banii reprezintă o problemă prioritară, ci acordul între federaţii.

România a fost exclusă în 2011 din COPA-COGECA, întrucât Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), singura organizaţie membră în structura europeană, nu şi-a mai putut plăti cotizaţia de circa 250.000 de euro.

Prin excluderea din această organizaţie europeană, fermierii români nu pot să participe activ la luarea deciziilor la nivel european.

Legea privind „Prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere” a fost adoptată în Senatul României. Proiectul a fost adoptat de plen, chiar dacă exista un raport negativ, formulat de Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru agricultură.

Iniţiativa legislativă, formulată de Teodor Atanasiu şi Sorin Roşca Stănescu,  prevede ca onorariile experţilor cadastrali să fie suportate din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, din fondurile generate de taxele de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, în limita sumei de 400 lei/proprietate.

În acest moment, preţul unei cadastrări este uneori mai mare decât valoarea de vânzare a terenului respectiv.

După ce legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor şi va intra în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va emite, în termen de 30 de zile, instrucţiuni de punere în aplicare.

Combaterea costreiului din culturile de floarea-soarelui se face prin aplicarea erbicidelor sistemice selective pentru cultură. Alcedo recomandă aplicarea produselor Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC, în doză de 1,5-2 l/ha, în funcţie de gradul de infestare. Ambele produse prezintă avantajul că sunt absorbite prin suprafaţa frunzelor de la buruienile graminee, se translocă repede în plante şi sunt transportate, prin xilem şi floem, până la nivelul sistemului radicular al buruienilor. Se acumulează în mugurii subterani, distrugând ţesuturile meristematice. În acest fel, produsele nu distrug doar foliajul, ci combat şi previn regenerarea rizomilor.

Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC se aplică în primele faze de vegetaţie ale plantei de cultură, astfel încât să nu împiedice contactul soluţiei de stropit cu buruienile. Se recomandă ca aplicarea să se facă atunci când planta de costrei are înălţimea de 10-15 cm, până la 30-40 cm. Cantitatea de soluţie recomandată este de 200-300 l/ha. Cele două produse sunt compatibile şi se pot aplica în amestec cu fertilizanţii foliari, precum Microfert U şi Microfert Zinc.

Atenţie! După efectuarea tratamentului cu Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC nu se intervine asupra culturii cu lucrări mecanice de prăşit, decât după 14-20 zile, pentru a permite ca erbicidul să fie transportat către rizomi şi rădăcini. Tratamentul nu se efectuează pe ploaie sau frig!

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru dezvoltarea fermelor de familie, care prevede înfiinţarea unui fond de 300 de milioane de lei, ce va fi pus la dispoziţia instituţiilor bancare, care să le acorde fermierilor credite pe o perioadă de până la zece ani.

Din 15 iunie se va deschide o sesiune pentru proiecte pentru Măsura 121, la APIA.

Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a decis înfiinţarea unui fond de creditare, care să le ofere microcredite celor care vor să înfiinţeze ferme de familie, atât cu ajutorul fondurilor europene, cât şi celor care vor să înceapă activitatea fără bani europeni. 
Cele trei categorii de microcredite vor fi acordate pentru realizarea unor obiective de investiţii de mici dimensiuni, în domeniul agricol neeligibil pentru finanţarea din fonduri europene (15.000 euro), pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole, capital de lucru, (25.000 de euro), dar şi pentru asigurarea contribuţiei individuale la finanţarea proiectelor de investiţii din fonduri europene nerambursabile, mai ales prin Măsura 121.

Microcreditele vor avea o perioadă de graţie, 1-3 ani, şi o perioadă de returnare de cel mult 10 ani.

Beneficiarul va putea merge o singură dată la APDRP, unde va depune atât cererea de finanţare din fonduri europene, cât şi cererea de credit. APDRP se va ocupa de transmiterea cererii către bancă şi fondul de garantare, fără ca fermierul să mai fie nevoit să meargă la toate instituţiile respective. 
"Vizăm, prin aceste măsuri complementare, înfiinţarea a cel puţin o mie de ferme de familie din fonduri europene şi proprii, obţinute din această creditare şi garantare. Pe de altă parte, sigur că vor fi sume care vor rămâne la dispoziţia celor care sunt interesaţi pentru a contracta credite pentru capital de lucru, (...) pe care să-l punem la dispoziţia fermierilor, la care nu este nevoie să vină cu o garanţie, totul fiind garantat în proporţie de 80% de către fondul de garantare", a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. 
Beneficiarii vor putea opta între şase proiecte tip:

- pentru fermă de vaci destinată producţiei de lapte - maximum 20 de capete; - fermă de legume în câmp - maximum 2 de hectare;

- fermă de legume în spaţii protejate - cel mult 1000 de metri pătraţi;

- livadă de pomi şi arbuşti fructiferi - maximum 5 hectare;

- fermă pentru creşterea de păsări - maximum 4.000 de capete;

- ferme de creştere şi îngrăşare porci - maximum 100 de capete.

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România organizează astăzi, 16 mai, Conferinţa Naţională a Agricultorilor - 2013, cu tema “Viziunea LAPAR faţă de PAC 2014-2020”, la Centrul de Conferinţe “Auditorium Pallady” Bucureşti.

Potrivit unui comunicat al Ligii, alături de cei 750 de participanţi din toate zonele ţării, membri reprezentativi ai LAPAR, sunt invitaţi şi membri ai Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, membri ai Guvernului - reprezentanţi ai ministerelor cu implicaţii în agricultură, personalităţi oficiale ale statului român, reprezentanţi ai ambasadelor, organizaţiilor profesionale şi ştiinţifice din domeniul agricol, direcţiilor agricole judeţene, firmelor de servicii şi input-uri pentru agricultură, băncilor şi societăţilor de asigurare şi reasigurare. Sunt invitati preşedintele României, Traian Băsescu, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

În dezbaterile Consiliului miniştrilor Agriculturii din Uniunea Europeană, care a avut loc în 13 mai la Bruxelles, câteva teme importante au fost definirea “agricultorului activ”, eligibil pentru subvenţii, ajutorul suplimentar pentru tinerii fermieri şi micşorarea birocraţiei pentru fermele mici.

“Există divergenţe între Consiliu, Parlament şi Comisie în aceste trei probleme”, a spus Simon Conevey, ministrul irlandez al Agriculturii.

Pentru a rezolva diferenţele de opinii, alegerea criteriilor va fi lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Primul subiect sensibil a fost definirea statutului de agricultor activ, eligibil, pentru că de ea depinde calificarea pentru lista celor care primesc subvenţii. Majoritatea statelor membre se opun stabilirii unor criterii limitative, care ar elimina de pe listă marile corporaţii agricole.

În ceea ce priveşte ajutorul suplimentar pentru tineii fermieri, de 2%, Consiliul consideră că el trebuie stabilit de fiecare stat în parte, iar Parlamentul ar vrea măsuri unitare.

Pentru măsurile care îi privesc pe micii agricultori, Consiliul şi Parlamentul sunt de accord că trebuie stabilite de fiecare guvern, iar Comisia preferă măsuri comune.

Miniştrii Agriculturii din statele membre se vor reuni din nou la Dublin, în 27-28 mai, pentru a ajunge la o poziţie comună.

Toate punctele de vedere trebuie armonizate până la sfârşitul lunii iunie.

Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care Ministerul Agriculturii va putea să garanteze creditele fermierilor care vor să îşi dezvolte afacerile.
Anual, din prevederile bugetare ale MADR, se vor aloca sumele necesare fondurilor de asigurare pentru garantarea până la maxim 50% din valoarea creditului acordat de către instituţiile finanţatoare pentru achiziţia de terenuri agricole în situaţiile definite (art. 2 lit. b). 

Se va susţine creditarea pentru cumpărarea de la proprietar a terenului agricol aflat în arendă de către arendaş, persoană fizică sau juridică, până la atingerea unui plafon de maxim 1000 de ha în proprietate /exploataţie şi pentru  cumpărarea de teren agricol de către persoanele fizice sau juridice care au în exploatare teren agricol, conform declaraţiilor APIA, în vederea extinderii suprafeţei agricole exploatate pentru rentabilizarea fermelor de familie.

Volumul creditului va reprezenta maxim 90% din valoarea suprafeţelor achiziţionate, iar 10 %  va fi contribuţia proprie a beneficiarului. Diferenţa de garanţii, necesare pentru acoperirea integrală a creditului si a dobânzilor aferente, va fi asigurată de către împrumutaţi, prin terenurile achiziţionate şi/sau alte bunuri aflate în proprietate.

Ministerul Agriculturii va garanta, până la maxim 80%, creditele acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor, pentru finanţarea investiţiilor în domeniul agricol şi a producţiei agricole, cu excepţia creditelor acordate pentru finanţarea investiţiilor realizate prin măsura 121 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Comisioanele de garantare practicate de fondurile de garantare sunt venituri ale acestora.

Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă referitoare la dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare a fermierilor, în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol. S-a constituit, la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură.

Potrivit legislației fondului, pentru acordarea de microcredite necesare la realizarea de obiective de investiţii în domeniul agricol, neeligibile pentru finanţarea din PNDR sau situate sub nivelul minim de finanţare din PNDR, suma maximă este de până la 15.000 euro/beneficiar. 
Pentru acordarea de microcredite fermelor de familie, beneficiare ale măsurilor de investiţii din PNDR, pentru asigurarea contribuţiei proprii la finanţarea proiectelor de investiţii în domeniul agricol, cu o valoare eligibilă de până la 125 000 euro, selectate pentru finanţare prin PNDR, suma maximă este de 75.000 euro/beneficiar.

Pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole se pot obţine până la maxim 25.000 euro/beneficiar.

Termenul maxim de restituire a banilor este de 10 ani, iar perioada de graţie acordată de instituţiile selectate, potrivit art.16, este între 1 şi 3 ani, în funcţie de specificul proiectului de investiţii.

Microcreditele acordate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă pot fi garantate de fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit.

Potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă, termenele de rambursare a microcreditelor şi de plată a dobânzilor aferente acestora se stabilesc prin negociere între beneficiarii microcreditului şi instituţia selectată, în funcţie de destinaţia microcreditului şi de perioada de valorificare a producţiei obţinute din investiţia creditată.

Annual, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se stabilesc tipurile de investiţii care pot beneficia de microcredite, în condiţiile prezentei ordonanţe, precum şi plafonul maximum de microcreditare finanţat.

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a realizat controalele tematice specifice perioadei.

Au fost verificate, în intervalul 20 aprilie – 5 mai, un număr de 9.385 de unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Abaterile de la normele şi cerinţele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor descoperite cu ocazia controalelor au fost sancţionate cu un număr de 525 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 710.100 de lei şi prin aplicarea a 265 de avertismente.

Au fost emise 34 de Ordonanţe de Interzicere a Activităţii şi 8 Ordonanţe de suspendare a Activităţii.

Ca urmare, au fost retrase de la comercializare şi dirijate spre distrugere peste 12. 300 de kg de carne şi produse din carne, lapte şi produse lactate, 408 l de băuturi răcoritoare, bere, ulei şi 1.780 de ouă, produse alimentare care ar fi reprezentat un pericol pentru sănătatea consumatorilor.