De la absurd la apocalipsă

− Alo, domnule reporter! Aud în telefon glasul d-lui dr. ing. Dimitrie Muscă. Ai auzit că vor să desfiinţeze Câmpia Aradului?

− Ce glumă este şi asta?

− Nu este nici o glumă. Am primit câteva hârtii oficiale, prin care sunt înştiinţat că pe loturile semănate cu grâu şi porumb care aparţin de Combinatului Agroindustrial Curtici urmează să fie instalate sonde pentru prospectare în vederea exploatării gazelor de şist. Vor fi construite drumuri de acces şi astfel cel mai fertil pământ agricol din Romania va fi desfiinţat.

− Da, dar veţi fi despăgubiţi.

− Pentru ce?

− Pentru stricăciunile ce vor fi provocate recoltei... Şi veţi lua o grămadă de bani.

− Stricăciunile vor fi în primul rând la recolta din acest an, dar ce este mai grav va fi poluat pământul pentru totdeauna. Cine mă despăgubeşte?

− Nu cumva exageraţi?

− Specialiştii din lumea întreagă au demonstrat că exploatarea gazelor de şist însemna dezastru în acel perimetru. Se poluează pânza freatică, se poluează pământul arabil. Mai pe scurt apocalipsa, pustiu şi cutremure. Noi ce lăsăm copiilor copiilor noştri?

− Eu nu cred. Este un fel de invidie că noi avem şi nu mai cerem la alţii.

− Da, o să avem gaze pentru câţiva ani, că nu sunt inepuizabile, dar agricultura a fost şi va fi. În loc să căutăm acest fâs-fâs al pământului, mai bine facem agricultură aici în Câmpia Aradului, unde scoatem peste 7.000 Kg grâu la hectar. Ne mai rămân paiele pe care le transformăm în peleţi şi asigurăm o parte din cerinţele energetice, pe lângă pita ţării. De mâncare, are şi va avea nevoie toată lumea. Ce este mai bine, să răbdăm de foame sau să alergăm după acest fâs-fâs al pământului? Şi mai e ceva: obrăznicia şi impertinența reprezentanţilor firmei care ar dori să facă prospecţiunile şi ceva şi mai grav, să simuleze un cutremur. Ne-au zis că după ce suntem săraci lipiţi pamântului, mai facem și mofturi.

− Domn' doctor, întreb iar: nu cumva exageraţi?

− Nu! Aici nu mă laud, am reuşit să demonstrez pentru prima oară în România că se poate face agricultură integrată, de la iarbă, la produse agroalimentare vândute în magazinele noastre. Nu cumva asta se urmăreşte, ca apoi să vină alţii şi să ne vândă organisme modificate genetic? Nu uitaţi că banii pe așa-zisle gaze se vor epuiza şi atunci pita de unde???

− Care ar fi soluţia sau dacă există una?

− Înainte de ultima decizie, îl invităm şi pe această cale, să ne viziteze, pe domnul prim-ministru Victor Ponta. Să vadă ce am realizat pe pământul membrilor asociaţi, aici, la Combinatul Agroindustrial Curtici şi apoi să aleagă între gaze şi pâinea noastră cea de toate zilele. Am zis!!!

Mihai Eminescu „[...] dacă Românul doreşte numaidecît o epocă de regenerare în care am intrat şi de la care "mari sînt progresele făcute", atunci nu citeze anul 1848, care n-are pentru şcoală nici o semnificare, ci Regulamentul Organic, pentru întemeiarea învăţămîntului, şi epoca lui Cuza Vodă, pentru înmulţirea şcoalelor, o înmulţire fără tranziţie, făcută, din nenorocire, în detrimentul calităţii lor.
Ca principiu general, cată să admitem că învăţămîntul, pre cît a cîştigat în estensiune, pe atît a pierdut în intensitate. E nemaipomenit, dar din nenorocire adevărat, că la acest popor care, cînd e vorba de cultură, cată să-l luăm ca întreg, nu există nici ştiinţă, nici literatură. Cataloagele librarilor sînt pline de tipărituri făcute cu scopul lucrativ de-a le desface în şcoală, cărţile de ştiinţă sau literatură se tipăresc în vederea unui premiu academic, ştiinţa şi literatura, cîtă se face la noi, se face numai cu paguba de timp şi bani a acelora ce se ocupă cu ea, dacă nu sînt oameni cu apucături destul de dibace de-a da operelor lor un relief pe care nu-l merită şi de a le lăsa să fie plătite direct sau indirect din... bugetul statului. Nu mai vorbim despre efectele sociale ale învăţămîntului nostru. Ele sînt de-a dreptul dezastruoase.
Arta, atît de răspîndită, a înşirării negramaticale de vorbe pe hîrtie deschide celui ce-o posedă toate căile de înaintare în viaţa publică, începînd de la scriitorul sătesc şi sfîrşind cu consiliarii tronului. Astfel, activitatea intelectuală a generaţiei actuale pare a se mistui în singura direcţie a cîştigului fără muncă pe acele mii de cărări ale influenţei morale pe cari le deschide atotputernicia demagogică, în socoteala însă şi cu paguba poporului. O imensă plebe de aspiranţi la funcţiuni, iată ce au scos la lumină învăţămîntul democratic.

(fragment dintr-un articol publicat în Timpul (V), pe 8 iulie 1880)

În târgul de vechituri bine-cunoscut nu numai bucureștenilor, dar și amatorilor de chilipiruri din toată țara, ba chiar și din cele străinătățuri, undeva pe o latură a lui, într-un loc mai depărtat cu câţiva metri de mulțimea pestriță ce vinde și cumpără – ori numai întreabă – tot felul de nimicuri, dar și uneori – rareori obiecte de orice valoare, un bărbat între două vârste, înalt și slab, îmbrăcat în haine ponosite și destul de soioase, cu barba nerasă de câteva zile, își încearcă norocul – care se vede treaba că l-a cam părăsit. Pământul de flori, zice cu glas stins, pământul de flori de la mine din grădină, adaugă destul de neconvingător. Cum se întâmplă să îi fiu prin preajmă îl întreb într-o doară: chiar din propria grădină? Da, domnule – îmi răspunde, că nevasta m-a lăsat, a plecat cu unul mai tânăr și mai procopsit, cine și de ce să mai pună flori? Da' pământul îl arată, uite-l, gras și negru, de să-l pui pe pâine, că dumneaei, consoarta se pricepea să-l pregătească.

Un scrâşnet de frâne, zgomot de roţi în marșarier şi chiar lângă noi, întrerupându-ne taifasul, o limuzină de nota 10. Evident, achiziţionată la mâna a doua. Din hardughie coboară o grăsancă, violet boită cu o claie de păr, probabil perucă, vopsită în culoarea vântului turbat – Doamne, ce mai vijelie a fost zilele astea – cu mâinile pline de inele care de care mai uriaşe şi de neam prost. Cu un aer de superioritate tâmpă şi cu o voce de tabacist înrăit se interesează: cu cât dai săculeţul? 10 bani – zice omul cu aspect de boschetar. 10 bani?... Se miră lung cucoană. 10, dar mai las – şopteşte abia auzit amărâtul. De ce nu 20 – îl ia la întrebări suleimenita, de ce nu 50? E viață grea, doamnă – bălmăjește bărbatul. Uite ce e, mă – se zborşeşte mitocăneşte parvenita, eu îți iau nu unul, ci patru saci şi îţi dau ezact 2 monede de 10, nici un sfanț mai mult! Cum ziceţi, dumneavoastră – se învoieşte, umil, vânzătorul. După care se apleacă să-i dea marfa. Nu te osteni, o aleg eu, îi oprește grăsanca gestul. Şi, alege, într-adevăr cu multă chibzuință și atenție, ba chiar cu oarece pedanterie, de parcă cine ştie ce mare lucru ar cumpăra. După care scoate din poșeta atârnată de umăr – 10 mii euro pe puțin – cele două monezi tocmite. Poftim – zice cu aerul că ar da de pomană. Și altă dată nu te mai arunca la preţuri, că banu' nu se găseşte pe uliţă. După care paţachina cea dolofană aruncă săculeţii în maşină şi dă să plece. Vrând să vâre câştigul – vorbă să fie, în buzunarul hainei necăjitul vede cu mirare că în loc de două monezi de 10 bani, una dintre ele este de 50. Cum posesoara limuzinei este gata să urce, bărbatul îmbrăcat în haine ponosite şi destul de soioase cu barba nerasă de câteva zile încearcă să o oprească strigând disperat, deşi nu era nevoie, se afla la nici doi paşi de individa: doamnă, doamnă mi-aţi dat mai mult! Oprită din avânt, contrariată, îmbuibată întinde mâna încărcată cu inele de neam prost şi stropşeşte: şi ce mai aştepţi hoţule, dă înapoi banii! Moneda odată smulsă din mâna sărmanului, kintalista urcă la volan şi demarează în trombă, uitând să dea ce şi cât se cuvenea celui ce vindea pământ de flori. 10 bani doar, 10 bani doar, pentru atât s-a calicit. De înţeles, totuşi, bogat nu ajunge orişicine, chiar dacă mai curând intră cămila prin urechile acului şi alte baliverne de îmi vine să mor de râs. Ha! Ha! Dar mai bine cânt: la brutărie, nenorociţilor, la brutărie!

GHEORGHE GHIDRIGAN

Bătălia pentru producție agricolă mare și sănătoasă se duce, constatăm, nu cu surprindere în ultima vreme, pe mai multe planuri. Nu știi în cine lovește reculul unei așa-zise victorii împotriva utilizării biotehnologiilor (vestitele OMG-uri) sau interzicere a unor pesticide utilizate în tratamentul culturilor de floarea-soarelui, porumb sau rapiță.

Să le luăm pe rând.

Monsanto anunță, prin vocea directorului pentru Europa și Orientul Mijlociu - Brandon Mitchener, că nu va mai cheltui bani pentru cercetare, dezvoltare, marketing sau procese prin care să promoveze cultivarea plantelor modificate genetic în Europa. Lucrul acesta se va face doar acolo unde există deschidere din partea autorităților și a agricultorilor, scriu cei de la Investigative Reporting Denmark. Doar Spania și Portugalia cultivă porumb pe suprafețe însemnate, în scădere fiind în Republica Cehă.

Pentru România, pentru fermierii români, nu numai porumbul este interesant, dar, mai ales, posibilitatea cultivării de soia modificată genetic. De ce se tergiversează luarea unei decizii certe de către autoritățile europene? Nu putem decât să facem supoziții.

Important de subliniat, pentru a mia oară, ipocrizia prin care se interzice cultivarea soiei în țări ale UE, subliniez, acolo unde există condiții climatice propice, dar se importă proteină modificată pentru utilizarea în hrana animalelor. Unde ajung produsele animaliere? Tot în alimentele din farfuria pe care o aveți în față de zeci de ani. S-a întâmplat ceva?

Că România ar putea fi principal furnizor de proteină din UE, pentru UE, este lucru cert. Nevalorificat, însă, precum potențialul productiv al pământului.

Și cum ne-ar mai trebui și alte necazuri, pentru a produce mai puțin, dar mai sigur pentru albine ( n.r. în țările dumnealor poate există probleme, nu și în România), Comisia Europeană ( CE) hotărăște, deși votul în Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătate alimentară a fost neconcludent, restricționarea utilizării, de la 1 decembrie 2013, a trei produse de protecția plantelor.

Cele trei produse pe bază de neonicotinoide se folosesc în tratamentul semințelor și nu în tratamentul plantelor răsărite, a culturilor. Ca atare, din câte spune tehnologia de cultură la porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, sămânța ajunge în sol și nu în contact cu albina. Până la intervenția benefică și de importanță majoră a albinei trec mai multe luni, deci și efectul substanței așa-zis periculoase. Ce să mai zicem atunci de tratamentele aplicate în vegetație?

Dar, să nu dăm idei, că nu știm de unde răsare vreo altă restricție.

Decizia CE este bazată pe rezultate ale unor cercetări științifice care spun că sănătatea albinelor este afectată. Alte rezultate, tot științifice, spun că sănătatea albinelor nu ar fi afectată de utilizarea acestor produse. De unde și votul final, din Comitet, care nu are o majoritate calificată.

Rezultatul neutilizării de semințe tratate este tragic. Producțiile agricole ale celor trei culturi vor fi diminuate cu procente ce pleacă de la 35% și pot depăși 60%.

Cine are de câștigat din toată tărășenia aceasta? Vom vedea peste câteva luni cine va apărea cu acele produse „ prietenoase cu mediul și, mai ales, cu sănătatea albinelor".

Credeți că jocurile nu sunt făcute deja?

ȘTFAN RANCU

Domeniile Ostrov unul dintre cei mai mari producători de vin din țară va face o investiție de 4 milioane de euro până la finele anului într-un proiect ce vizează turismul viticol. Managerul "casei" de vinuri, Oana Belu a afirmat că vor fi construite o pensiune de 15 camere, un complex de agrement ecvestru cu alte 15 camere și un restaurant cu specific dobrogean de 250 de locuri. De asemenea proiectul include și un centru de afaceri și cooperare transfrontalieră în care se vor crea condiții pentru cercetare în domeniul viticol.

Guvernul Marii Britanii are intenția de a face presiuni asupra Uniunii Europene pentru a reduce restricțiile în ceea ce privește organismele modificate genetic utilizate in lanțul alimentar uman afirmă presa britanică. Inițiativa este susținută de peste 60% dintre fermierii britanici care spun că aceste organisme sunt produse sigure. Ministrul Mediului Owen Paterson va face un anunț săptămâna viitoare despre dorința guvernului de a dezvolta culturile modificate genetic pentru producția alimentară.

Situația actuală a agriculturii și a alimentației a fost tema celei de a 38-a conferință anuală a FAO desfășurată astăzi la Roma. Ea a fost prezidată de noul director general José Graziano da Silva. Ministrul agriculturii din România, Daniel Constantin va susține un discurs în fața plenului. De altfel toți miniștrii agriculturii din statele membre precum și o serie de președinți de stat sunt prezenți la eveniment.

Daniel Constantin are programată în cursul zilei de azi o întâlnire cu José Graziano da Silva. Anul viitor România va fi gazda celei de-a 29-a conferințe regionale a FAO pentru Europa și Asia Centrală.

Euralis Semences se va reorganiza, începând cu 1 septembrie 2013 în patru noi departamente de vânzări - Business Units: Vest, Centru, Est și Sud-Est.

Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Macedonia și Muntenegru vor face parte din Business Unit Europa Sud-Est (SEE BU) care va fi condus de Florin Constantin. Acesta a ocupat din septembrie 2008 până în prezent funcţia de country manager Euralis Semences pentru Bulgaria şi România. Philippe SAUX, care a ocupat până acum funcţia de manager Business Unit Europa de Sud ce a inclus Bulgaria, Portugalia, România şi Spania, a fost promovat în funcţia de deputy general manager Euralis Semences. Noul SEE BU are până în prezent un număr de 45 de angajați și realizează anual o cifră de afaceri de peste 15 milioane de euro.

România a fost aleasă pentru un nou proiect de dezvoltare ce include o stație de cercetare care va fi construită în sud-estul țării. Aici se vor testa noii hibrizi capabili să răspundă condiţiilor agro-climatice locale şi nevoilor agronomice. Euralis Semences este o companie franceză, cu sediul în oraşul Pau, Franţa. Cu o cifră de afaceri anuală de 140 milioane de euro are în prezent peste 1.000 de angajaţi fiind un producător şi furnizor de seminţe pentru culturi cum ar fi: porumb, floarea-soarelui, rapiţă de primăvară şi toamnă, sorg şi soia.

APIA informează că, până în data de 31 mai 2013 inclusiv, se depun cererile de solicitare a ajutorului de stat Conform H.G. nr. 756/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Ajutorul de stat se acordă, sub formă de rambursare, pentru poliţele de asigurare încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2012 şi pentru care s-a plătit contravaloarea acestora.

Rambursarea se va face către beneficiari, şi reprezintă o cotă procentuală din costul

primelor de asigurare plătite de către producătorii agricoli, după cum urmează:

- 70% pentru poliţele care prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomene

meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale;

- 50% pentru poliţele care prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomenele

meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum şi a altor pierderi.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitate în domeniul producţiei agricole primare, definite conform Legii nr. 346/2004.

Beneficiarii care, prin înscrierea sau atestarea de date nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului de stat, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit, nu mai beneficiază de ajutor pentru o perioadă de trei ani.

Totodată, sumele reprezentând ajutor necuvenit se recuperează de la beneficiarii ajutorului de stat.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Timişoara organizează „Zilele Academice Timişene", în perioada 27 mai-2 iunie. Astăzi, 30 mai, vor avea loc

manifestările prilejuite de aniversarea celor 68 de ani de la fondarea, prin Decret Regal, a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. Un moment inedit al acestei aniversari va fi marcat de ceremonia de modificare a titulaturii universităţii, care va deveni Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timişoara. Evenimentul va avea loc în Aula Magna "Iulian Drăcea" din cadrul universităţii, la care este invitat şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.