Înfiinţarea şi dezvoltarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale ce au caracter economic fac parte din noile măsuri ale noii politici agricole, iar anumite sectoare agricole precum cel al laptelui, al cărnii de vită şi al cerealelor vor avea parte de norme adaptate pentru situaţii specifice referitoare la concurenţă. De asemenea organizaţiile profesionale vor putea să îşi reprezinte membrii la eventuale negocieri şi chiar să semneze contracte de vânzare. Programul de dezvoltare rurală cuprinde finanţarea unui set de instrumente pentru gestionarea riscurilor-fondurile de asigurare şi mutuale ce vor asigura culturile împotriva fenomenelor meteorologice şi animalele împotriva bolilor. În cazul în care preţurile de pe piaţă scad brusc va exista opţiunea de stabilizare a veniturilor permiţând astfel o despăgubire de pâna la 70% din pierderi dintr-un fond mutual dacă venitul scade cu 30%.

Restructurarea şi modernizarea exploataţiilor agricole vor fi susţinute de programul de dezvoltare rurală. Inovarea şi cercetarea sunt elemente cheie ale reformei PAC, ţintele noi pentru cercetare vizând promovarea utilizării eficiente a resurselor, creşterea durabilă a productivităţii, creşterea valorii adăugate a produselor alimentare şi dezvoltarea benefică pentru climă. Cooperarea dintre agricultură şi cercetare vor face ca toate aceste lucruri să fie posibile iar transferul de tehnologie către fermieri să fie mai rapid.

În viitoarea politică agricolă comună au fost introduse două măsuri noi: servicii de formare şi de consultanţă. Agricultorii vor avea parte de consiliere agricolă legată de dezvoltarea economică şi formarea profesională, de atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea. De asemenea cooperarea şi asocierea între agricultori vor fi susţinute de viitorul program de dezvoltare rurală.

Statele membre vor avea posibilitatea să elaboreze programe sub-tematice care să răspundă nevoilor specifice de restructurare şi modernizare a unor sectoare sau regiuni. Acest lucru va fi posibil odată cu intrarea în vigoare a reformei Pac, tinerii agricultori şi micii fermieri putând face parte din aceste sub-programe. Totodată şi dezvoltarea agriculturii din zonele montane sau circuitele scurte de aprovizionare vor avea parte , România anunţând deja că intenţionează să propună un program pentru reconversie şi restructurare în pomicultură.

Prin noua politică agricolă comună va fi introdusă o schemă de plată fixă mult mai simplificată pentru micii fermieri. Aceasta constă într-o subvenţie anuală cuprinsă între 500 şi 1250 de euro. Beneficiarii vor fi scutiţi de eco-condiţionalitate şi de aplicarea măsurilor de ''înverzire''. Pentru micii fermieri vor fi puse la dispoziţie servicii de consiliere şi de sprijin pentru dezvoltare economică şi finanţări nerambursabile de până la 15.000 de euro pe fermă. Totodată cei care doresc să renunţe la activitatea agricolă vor fi ajutaţi printr-o schemă de restructurare să transfere terenurile altor fermieri activi.

Dacă în momentul de faţă tinerii fermieri nu sunt sprijiniţi prea mult de politica agricolă aflată în vigoare, din anul 2015 lucrurile se vor schimba pentru ei anunţă comisarul european Dacian Cioloş. Persoanele care au vârsta până în 40 de ani şi îşi încep activitatea în domeniul agricol vor primi o subvenţie mărită cu 25% în primii 5 ani. Fiecare stat va putea să îşi stabilească o limită cuprinsă între 25 şi 90 de hectare pentru acordarea suplimentului. De asemenea tinerii fermieri vor putea beneficia de un ajutor nerambursabil în valoare de 70.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri în agricultură, formare profesională şi servicii de consultanţă.

Un procent de 30% din subvenţia la hectar va fi alocat pentru dezvoltarea practicilor agricole benefice pentru mediu. Menţinerea păşunilor permanente, diversificarea culturilor în fermă şi menţinerea unor zone de interes ecologic sunt cele trei măsuri din cadrul noii politici agricole comune, dezbătute şi aprobate de membrii comisiei europene pentru o agricultură ''verde''. Măsurile nu includ producătorii bio certificaţi deoarece acest model implică deja o agricultură durabilă cu efecte benefice asupra mediului.

Prin noua politică agricolă comună se vor reduce diferenţele dintre subvenţiile primite de agricultori din diferitele state ale UE, astfel că ţările membre care au o subvenţie medie la hectar mai mică de 90% din media Uniunii Europene vor recupera treptat o treime din această diferenţă cu o garanţie adiţională că până în anul 2019 subvenţia minimă la hectar va fi de 75% din media UE, România ajungând la o sumă de 196 de euro faţă de 135 cât este în prezent. Prin această măsură se vrea o redistribuire a subvenţiilor între statele membre, astfel încât unele vor avea parte de micşorarea lor, sau de menţinerea la aceeaşi valoare şi ţări precum Estonia, Letonia, Lituania, România şi Portugalia care vor beneficia de o creştere în următoarea perioadă. România va primi cel mai mare buget deoarece deţine o suprafaţă mare de teren agricol, suma ridicându-se la 11,7 miliarde de euro pentru plăţi directe în perioada 2014-2020, pe lângă aceştia fiind alocate alte 8,1 miliarde de euro pentru programul de dezvoltare rurală. Cei care deţin terenuri agricole dar nu le lucrează vor fi excluşi de la primirea ajutorului bănesc. Noua reformă va introduce o listă cu tipurile de companii care deţin astfel de terenuri dar nu sunt eligibile pentru a fi subvenţionate printre acestea eumerându-se aeroporturi, societăţi de cale ferată, cluburi de golf, companii de apă, exceptându-se cazurile în care acestea pot demonstra că întreprind o activitate agricolă.

Maschio-Gaspardo România anunță că, din cauza condițiilor meteo nefavorabile s-a anulat proba în câmp din data de 3 iulie 2013, care ar fi trebuit să aibă loc în localitatea Vâlcelele, județul Călărași. Astăzi, luni – 1 iulie, după încărcare se merge direct la demonstrația din județul Galați, care va avea loc conform planului, în data de 5 iulie, în localitatea Slobozia Conachi, a precizat Andor Olah, responsabil marketing Maschio-Gaspardo România.

În perioada 1-22 iulie, Maschio-Gaspardo România în colaborare cu Titan Machinery organizează o serie de demonstrații în câmp. Astfel:

- Luni 1 iulie în localitatea Miroși, județul Argeș (Valentin Cojocaru 0755.155.620);

- Vineri 5 iulie în localitatea Slobozia Conachi, județul Galați (Sorin Vâscu 0752.146.861);

- Luni 8 iulie în localitatea Vetrișoara, județul Vaslui (Sorin Vâscu 0752.146.861);

- Miercuri 10 iulie în localitatea Tășnad, județul Satu Mare (Francisc Csilcser 0755.013.596);

- Vineri 12 iulie în localitatea Fibis, județul Timiș (Horia Codrianu 0755.010.449);

- Luni 22 iulie în localitatea Cetate, județul Dolj (Ciprian Pârvan 0755.016.201).

Utilajele folosite la demonstrații :

Case IH Steiger/Quadtrack 600 + Maschio Gaspardo – Scarificator Diablo 600

Case IH Steiger 350 + Maschio Gaspardo – Scarificator Magnum 300 /7 ancore

Case IH Magnum 340 + Maschio Gaspardo – Grapa cu disc - Presto 600

Case IH Magnum 290 + Maschio Gaspardo – Semanatoare Universala Corona 600

Case IH Magnum 260 + Maschio Gaspardo – Combinator Sandokan 600

Cel mai mare parc fotovoltaic din țară a fost inaugurat la Târgu-Cărbunești, la eveniment fiind prezente autoritățile locale și județene dar și ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Ana Varga. Construcția se întinde pe o suprafață de 52 de hectare, cuprinzând peste 80.000 de panouri solare. "Este cel mai mare parc fotovoltaic din ţară. Ca avantaje pentru comunitatea locală, măreşte bugetul local cu 4,7% sau, în fiecare zi, cu 150 de euro. Au venit bani din taxa de concesiune, taxa pe clădiri, impozit pe teren, iar de acum înainte aici vor lucra câteva zeci de oameni. Acest teren, înainte, ca şi valoare era aproape zero, acum crescând de zeci de ori'', a declarat primarul oraşului Târgu-Cărbuneşti, Mihai Mazilu. Opt luni a durat realizarea parcului având o putere instalată de 20 de megawați pe oră. "Locaţia iniţială a fost mai puţin importantă. În prim plan a fost terenul, care trebuia să fie disponibil într-o suprafaţă atât de mare pentru a permite o asemenea investiţie care se ridică la 35 de milioane de euro, cu 46.000 de megawaţi pe an. Suntem cel mai mare furnizor privat de energie din ţară, de aici a venit şi nevoia de dezvoltare a unor capacităţi de producţie proprie", a precizat Adrian Pavelescu, director pe energie regenerabilă al firmei investitoare. Ministrul Lucia Varga a declarat la eveniment că primăria din Târgu-Cărbunești va primi fonduri pentru finalizarea investiției de apărare împotriva inundațiilor și totodată l-a felicitat pe primarul Mihai Mazilu pentru că a sprijinit această investiție.