Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, își va disputa în premieră finala în două capitale europene simultan, la București și Amsterdam, pe 4 decembrie. Evenimentul este găzduit de Aria TNB, respectiv de Amsterdam Wine Academy. Concursul de Vinuri Spumante Românești este singura competiție de acest tip din România și, în același timp, un etalon pentru industria spumantelor autohtone, în țara noastră existând în prezent 117 mărci locale de spumant.

Noutatea absolută a ediției 2023 a Concursului de Vinuri Spumante Românești este reprezentată de jurizarea unor spumante la sticlă magnum (1,5 l, față de cea clasică de 0,75 l).

La actuala ediție concurează majoritatea celor 29 de producători români care cumulează pe piață 117 mărci de vinuri spumante. Față de edițiile anterioare, în acest an a fost inclus în concurs un nou producător intrat recent pe această piață, respectiv Tenuta Mosconi.

Fiecare echipă de jurizare din cele două țări este formată din câte zece specialiști, români și străini, printre care somelieri cu recunoaștere internațională, deținători ai titlurilor și certificărilor de excelență DipWSET/Wein Akademiker, ASI Gold, studenți ai „The Institute of Master of Wine”, educatori, bloggeri și membri ai „The Circle of Wine Writers” reuniți de către organizatorii Iulia Țigău, la Amsterdam, respectiv Tiberiu Onuțu, la București. Iulia Țigău deține titlul de excelență DipWSET, locuiește la Düsseldorf (Germania) și a început călătoria în lumea vinului în 2018. Tiberiu Onuțu este istoric amator al soiurilor românești de viță-de-vie, promotor al vinurilor spumante românești, colaborator la www.vivc.de și la www.wein.plus. De asemenea, Tiberiu duce mai departe, în Dealu Mare, tradiția a patru generații de viticultori.

Jurizarea este organizată pe secțiuni, în funcție de metoda de obținere, cu accent pe metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

„Cooptarea juraților internaționali în echipa concursului are două scopuri distincte. În primul rând, reconfirmarea angajamentului nostru ferm față de profesionalism și standarde ridicate în procesul de jurizare. Și, în al doilea rând, prin expunerea internațională, dorim să contribuim la consolidarea reputației spumantului românesc pe piețele externe”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din România.

Mai multe detalii despre ediția trecută găsiți aici și aici.

Comisia de jurizare a Concursului de Vinuri Spumante 2023

București

Echipa feminină este formată din:

• Arina Antoce, profesor de oenologie la USAMV București, expert OIV, degustător profesionist;

• Dana Pop, dr. inginer în biotehnologie alimentară, maestru degustător de vinuri, brânzeturi, ulei de măsline, cafea, maestru degustător de salamuri și importator de vinuri;

• Anne-Wies van Oosten, DipWSET, Wine-Food-Travel Writer, Wein Akademiker, International Wine Taster, membru al FIJEV și al Circle ofWine Writers;

• Daniela Paraschiv, dr. inginer în biotehnologie alimentară, eurosomelier, director general Hansen România;

• Roxana Nicolaescu, WSET 3, somelier, curator de vinuri.

Echipa masculină este formată din:

• Horia Hasnaș, comunicator de vin, campion mondial la degustarea în orb, ediția 2023;

• Valeriu-Constantin Popescu, somelier, pasionat de spumante;

• George Ignat, WSET 2, absolvent al cursului organizat de „Comité Champagne”, lector la Școala Europeană de Somelieri;

• Emil Popescu, WSET 3, proprietarul barului Wine With Me;

• Ladislau Kristof, WSET, degustător, pasionat de șampanii, Luxury Adviser.

Amsterdam

Echipa feminină este formată din:

• Anja Vondenhoff, DipWSET, Wein Akademiker și președinte al Weinakademiker Club, Certified Sommelier/The Court of Master Sommeliers, Europees Meilleur Formateur en vin de Champagne 2011;

• Kristel Balcaen, DipWSET, studentă MW;

• Roos Stevens, DipWSET, ASI Gold (singura din Țările de Jos), Maître-Sommelier Restaurant Bridges, Amsterdam;

• Sue Eames, DipWSET, Committee Member, Circle of Wine Writers;

• India Donisi (Winespicegirl), influencer;

• Iulia Țigău, DipWSET, pasionată de vin.

Echipa masculină este formată din:

• Wouter Aalst, DipWSET, Wein Akademiker, student MW;

• Jan-Jaap Altenburg, DipWSET, ASI Somelier, coproprietar al barului de vinuri Vindict;

• Marco Omar Herrouz, DipWSET, D.O. Cava Certified Wine Educator, D.O. Cava Ambassador for Italy & The Netherlans;

• Antonello Nicastri, Head Sommelier la Restaurant Flore;

• Marc Wabo, WSET 3, Wine International Association Ambassador Germania;

• Tony Yip, DipWSET, student MW.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți – 21 noiembrie 2023, Clubul Fermierilor Români a lansat cea de-a treia serie a programului de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care vizează creșterea performanței și competitivității fermierilor din România prin transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. Ediția cu numărul trei a programului reunește cursanți cu vârste cuprinse între 28 și 56 ani, din toate regiunile țării.

Crearea unui plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, cu impact imediat în creșterea performanței și alinierea la tendințele actuale prin includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, reprezintă obiectivele principale ale programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Prezent la evenimentul de lansare a celei de-a treia serii a programului, Daniel Botănoiu, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a punctat faptul că fermierii își pot asigura un venit decent investind „în primul rând în perfecționarea managerială și adaptarea la nevoile pieței”.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a adăugat că formarea și perfecționarea abilităților antreprenoriale reprezintă cel mai bun și durabil răspuns la criza multiplă cu care se confruntă astăzi agricultura românească, perioadă în care se suprapun efectele negative ale crizei economice și de securitate, impactul schimbărilor climatice și începerea aplicării noilor politici de mediu-climă ale Uniunii Europene. „Astăzi, o nouă serie de antreprenori din toate zonele țării, cu vârste cuprinse între 28-56 ani, cu experiențe și pregătiri diferite, dar cu interese comune, încep cursurile de perfecționare managerială din cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Este un curs intensiv, pe care îl vedem ca parte dintr-un proces de consolidare a cunoștințelor dobândite de fermieri, prin schimburi de experință și analize ale modelelor de dezvoltare aplicate în cele mai performante ferme din România, prin punerea împreună a informațiilor rezultate din proiecte de success și eșecuri, prin disponbilitatea celor care fac parte din comunitatea fermierilor perfomanți de a lansa noi afaceri împreună și de a constitui noi forme de asociere”, a declarat Florian Ciolacu.

Managerul Politici și Programe în Agricultură din cadrul Clubului Fermierilor Români, Bogdan Chiripuci a arătat că programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” reprezintă un ghid al perfecționării antreprenorilor din sectorul agroalimentar care doresc să se dezvolte atât profesional, cât și personal, într-o manieră concentrată, eficientă și practică. „În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, direcțiile europene privind noua PAC, legislația și fiscalitatea sectorului, managementul riscului, accesare de fonduri europene, agricultură digitală, comerț cu cereale, noile tehnici genomice, simulări de business, precum și fizionomia, comportamente și tonalitatea vocii – putere de negociere în funcție de interlocutor sau influență și inteligență emoțională. Această abordare multidisciplinară urmărește să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu care să-i permită noi instrumente și concepte manageriale pentru a-și putea menține și dezvolta competitivitatea propriei afaceri agroalimentare”, explică Bogdan Chiripuci.

Claudiu Jurubiță, fermier din Argeș, județ în care exploatează circa 2.000 de hectare împreună cu familia, a absolvit prima serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, după care a urmat și cursurile celei de-a doua ediții a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”. „Alegerea să particip la programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit în mod natural, cele două programe oferind o perspectivă de complementaritate. Mi-am făcut timp să particip la toate cursurile pentru că am înțeles cât este de important să investești într-un proces continuu de învățare. Cursurile sunt gândite să fie interactive și aplicabile imediat, cu traineri pregătiți să-ți ofere o viziune antreprenorială la care nu te gândești în mod frecvent că ți-ar fi utilă, beneficiind astfel de adaptabilitate și deschidere pentru implementarea noilor concepte atât tehnologice, cât și manageriale”, ne-a spus tânărul fermier Claudiu Jurubiță.

Un program pentru fermierii activi, fără limită de vârstă

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, fără limită de vârstă, care au minimum cinci ani de experiență managerială (la nivel de fermă/departament afacere agricolă), sau absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului, pentru seria următoare: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0  

În cadrul acestui program de perfecționare managerială sunt implicați parteneri educaționali, experți în domeniul lor de activitate, cele mai cunoscute companii de training din România cu expertiză în domeniul agricol, alături de specialiști recunoscuți la nivel internațional în zona de agribusiness.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială în fermă sau afacere agricolă de minimum 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului.

Perioadă desfășurare

Programul este gândit să se desfășoare timp de cinci săptămâni neconsecutive, în cea mai optimă perioadă pentru fermieri, 21 noiembrie 2023 – 16 februarie 2024. Cursurile vor avea loc în format fizic, la București și la Predeal, și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socio-economice actuale.

Curricula Program

Cursurile oferă participanților informațiile teoretice necesare și studii de caz practice aferente managementului afacerii agricole și adaptarea activităților în contextul actual, pentru asigurarea rezilienței fermelor.

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Dezvoltare Managerială; Influență și Inteligență Emoțională; Fizionomie, comportamente si tonalitatea vocii - putere de negociere în funcție de interlocutor; Agricultura digitală; Legislația sectorului agroalimentar; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua PAC; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC; Comerț cu cereale; Managementul și administrarea afacerilor; Accesare fonduri europene; Fiscalitate și contabilitate în fermă; Public Speaking; Importanța schimbărilor climatice în agricultura românească; Implementarea și finanțarea sistemelor de irigații și desecare-drenaj; Bune practici agricole în ferma vegetală; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Managementul lanțurilor de valoare în fermă; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Marketingul produselor agroalimentare; Simulări de business – plan de dezvoltare a fermei.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metodele și conceptele utilizate se realizează prin raportare permanentă la propria afacere.

Taxă Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali, precum și costurile administrative (închiriere sală, prânz și două coffee break-uri/zi).

Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0 pot fi accesate aici: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în Irlanda pe 28 noiembrie 2023, în cadrul unui eveniment în care vor fi prezentate și promovate vinurile românești. Evenimentul de la Dublin, organizat de Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc, este special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin. Cu peste 210 etichete și mai mult de 50 de branduri, la Dublin se arată a fi cel mai mare eveniment de degustare B2B de vinuri românești.

Evenimentul din Capitala Irlandei își propune să evidențieze vinul românesc ca un produs de succes al economiei țării noastre și ca parte esențială a mărcii sale naționale. Prin eforturile Ambasadei și ale tuturor celor implicați se pot stabili conexiuni semnificative între producătorii români de vin și jucătorii cheie din importul și distribuția irlandeză. Astfel, acest unic și mare eveniment poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

„Într-un timp foarte scurt, un număr mare de producători interesați de export s-au implicat furnizând peste 200 de sortimente pentru degustare, fișe tehnice și fotografii de produs. Toate acestea fiind prezentate împreună în format tipărit și digital în cadrul degustării care se va desfășura într-o sală de Gală din centrul Capitalei Irlandei, ceea ce face din acest eveniment cea mai amplă și complexă degustare de vinuri românești de peste hotare din istoria industriei. O dovadă a atingerii potențialului și a colaborării la cel mai înalt nivel. Și acesta este doar începutul”, punctează Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Ambasadorul României în Irlanda apreciază evenimentul de degustare de vinuri românești ca fiind de o anvergură și o amploare fără precedent. „Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără dăruirea, munca grea, angajamentul și dragostea pentru vin ale lui Iulian Bărbuceanu, vizionarul din spatele Atlasului Vinului Românesc. Un pasionat care a adunat cu pricepere în jurul lui o echipă de producători și specialiști români de vin care, alături de o serie de sponsori, susțin acest unic eveniment de degustare de vinuri românești. În același timp, eu și Ambasada ne-am bazat în mare măsură pe cunoștințele și expertiza lui Jean Smullen WSET Dip, care are o experiență comercială cuprinzătoare în industria vinului. Această adunare servește nu numai ca o sărbătoare a bogatei moșteniri culturale a României, ci și ca un reflector asupra poziției națiunii noastre ca una dintre cele mai importante țări producătoare de vin. România, din păcate, necunoscută sau necunoscută pentru mulți, posedă o istorie captivantă, cu o multitudine de soiuri de struguri autohtone. Pentru producătorii români de vin, prezenți la Dublin într-un număr mare pentru a-și găsi reprezentare pe piața irlandeză, acest eveniment este o oportunitate pentru că le dă posibilitatea importatorilor și distribuitorilor irlandezi să exploreze bogăția și diversitatea vinurilor românești. Cu soiuri indigene, cum ar fi Zghihară de Huși, Șarba, Mustoasă de Măderat, Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasa românească, Columna, Golia, Selena, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Cadarcă sau Negru de Drăgășani, alături de alte soiuri cunoscute la nivel internațional, vinurile din România, de o calitate excepțională, ne vor face mândri la Dublin”, a declarat dr. Laurențiu-Mihai Ștefan, ambasadorul României în Irlanda.

La Dublin, la marele eveniment dedicat sectorului vitivinicol românesc va fi prezentă Ana Săpungiu MW (Master of Wine): „Este un moment grozav pentru a veni și a degusta o gamă diversă de vinuri, pentru a întâlni unii dintre producătorii din spatele vinurilor și pentru a afla ceva mai multe despre o industrie care evoluează rapid. Sunt încântată să fiu prezentă la o degustare atât de amplă de vinuri românești. Evenimentul este în mod clar un mare sprijin pentru producătorii români de vin. Industria vinului din România a evoluat rapid în ultimii zece ani. S-au făcut investiții masive în plantanții și crame. Există producători care se concentrează pe alegerea soiurilor de struguri potrivite terroir-ul lor individual, producând un vin unic pentru ei, cu o poveste de spus. Deși sunt încă destule plantații cu soiuri internaționale, se înregistrează o creștere a concentrării pe soiurile autohtone, ceea ce trebuie încurajat deoarece un vin dintr-un soi local poate face diferența într-o piață aglomerată”.

Potrivit Drinks Ireland Wine, vinul reprezintă 26,7% din consumul de alcool, în Irlanda, unde se consumă peste 2.700 litri/adult/an. Cifrele din 2022 arată că vânzările de vin au scăzut cu 8,9%, iar berea și-a crescut cota de categorie cu 8,2% în 2022, până la 43,5% din piața totală, ceea ce înseamnă că berea rămâne cea mai populară băutură alcoolică din Irlanda.

Vânzările de vin spumant au crescut în mod semnificativ în 2022, determinate în principal de popularitatea stilurilor de vin precum Prosecco și Crémant, precum și Cava și Champagne.

După ani de creștere constantă, vânzările de vin roze au scăzut la 6% din totalul pieței, de la 7% în 2022. Vinul alb reprezintă 48% din toate vinurile liniștite vândute în Irlanda, iar vinul roșu are o cotă de piață de 45%.

63,5% din toate vinurile vândute pe piața irlandeză provin din Lumea Nouă, iar 36,5% din Europa. Anul trecut, Chile, cu 25%, a rămas cea mai populară țară de origine, urmată de Spania 14%, Australia 13,6%, Franța 11,6% și Italia 10,4%.

La marea degustare de vinuri din 28 noiembrie, de la Dublin, vor fi 38 de Fetești negre (monosoi) din care 13 sunt din Dealu Mare. „Vom mai avea cupaje la vinurile roșii, rozeuri monosoi și cupaje, vinuri albe monosoi – Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon Blanc, dar și cupaje de vinuri albe”, a precizat Iulian Bărbuceanu, adăugând că patru somelieri români - Irinel Macici, Mihai Ciucur, Lorand Antal și Eduard Jakab - vor reprezenta 28 de producători care nu au trimis în Irlanda reprezentanți proprii, ci doar vinuri.

www.winetrade.ro și www.romanianwines.ie sunt link-urile pe care le puteți accesa pentru a vedea cramele prezente la „Dublin 2023” și multe alte detalii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit estimărilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului, înregistrându-se o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Datele colectate de OIV au fost analizate de platforma Wines of Romania, care susține că România se numără printre puținele țări care au produs mai mult vin în acest an comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.

În 2023, conform OIV, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

Pe plan global, creșteri de volume au mai înregistrat Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult. Astfel, Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. În schimb, Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger. 

Scăderea producției globale, o oportunitate pentru România

Situația de pe piața globală a industriei vinului ar putea fi o oportunitate pentru țara noastră. „Însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, apreciază Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com, un proiect 100% privat, dedicat promovării vinului românesc.

Potrivit expertului, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare. „Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a adăugat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin. „Spuneam, în urmă cu zece ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a conchis Marinela Ardelean.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zi de mare sărbătoare ortodoxă, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, pe 8 noiembrie 2023, compania Da Bacco a inaugurat noul showroom din localitatea prahoveană Valea Călugărească. Ziua a fost cu adevărat specială deoarece s-au împlinit patru ani de la deschiderea primului magazin Da Bacco în Focșani și, totodată, proprietarul companiei, Mihai Fudulache și-a sărbătorit onomastica alături de numeroși colaboratori, parteneri de afaceri, prieteni.

În noul showroom Da Bacco din Valea Călugărească, producătorii agricoli găsesc toate echipamentele de care au nevoie pentru întreținerea corespunzătoare a viței-de-vie și a pomilor fructiferi.

Până pe 8 decembrie 2023, la toate produsele cu plata integrală la livrare, atât în magazinul din Focșani, cât și în showroom-ul din Valea Călugărească se aplică o reducere de 8%.

Da Bacco este o companie cu capital sută la sută românesc, care furnizează soluții complete pentru înființarea și întreținerea plantațiilor viticole și pomicole. „Suntem importator autorizat în România pentru mai multe companii de renume în acest domeniu şi putem propune soluţii tehnice de ultimă oră pentru plantațiile viticole și pomicole. Suntem prima firmă din România care a plantat viță-de-vie mecanizat”, a precizat Mihai Fudulache, antreprenor din județul Bacău, care în urmă cu 17 ani, în 2006, a pornit afacerea Da Bacco.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul spaniol Agrovin a lansat Cartea albă privind etichetarea vinului, menită să ajute cramele în fața noilor reglementări europene. Ghidul, considerat unul de pionierat în sectorul vitivinicol, explică într-un mod simplu modificările aduse reglementărilor, rezolvă îndoielile și oferă informații practice și curiozități despre noile cerințe din spațiul Uniunii Europene.

Începând cu data de 8 decembrie 2023, toate vinurile comercializate în UE trebuie să includă în mod obligatoriu pe etichete patru aspecte esențiale: valoarea energetică, intoleranțe sau alergii, declarația nutrițională și lista de ingrediente. „Având în vedere schimbările pe care acest nou regulament le presupune pentru producătorii de vinuri, Grupo Agrovin lansează un ghid complet care acoperă toate aceste modificări, cu scopul de a-i consilia și ajuta în această tranziție”, precizează grupul spaniol.

„Cartea albă privind etichetarea vinului”, conținut și indicații

În ghidul întocmit de compania din La Mancha se explică faptul că „prin acest nou regulament, pe de o parte, consumatorul va putea, într-un mod simplu și ușor, să aibă acces la lista de aditivi și la valoarea nutritivă, iar pe de altă parte, producătorul nu va trebui să își supraîncarce sticla și să strice aspectul vizual al ambalajului cu o cantitate neatractivă de informații”.

Cartea albă privind etichetarea vinului include, de asemenea, o definiție completă a aspectelor pe care vinificatorii ar trebui să le cunoască, cum ar fi ce înseamnă un ingredient sau diferența dintre un aditiv - care trebuie să fie etichetat - și un adjuvant, precum și ce fel de aditivi sunt supuși etichetării, pe lângă o serie de sfaturi cu privire la modul în care ar trebui să se desfășoare acest proces. „Fie pe eticheta digitală, fie pe eticheta fizică, aditivii trebuie să fie indicați în mod specific în lista de ingrediente. Recomandăm să se treacă mai întâi categoria aditivului, urmată de numele aditivului între paranteze „()”. Ar trebui să se adauge că, dacă aditivul este un alergen, acest lucru ar trebui să fie indicat cu caractere aldine.”

Acest manual de ajutor pentru producătorii de vinuri lansat de grupul Agrovin abordează aspecte precum calcularea valorii energetice și, totodată, rezolvă îndoielile pe care le pot avea producătorii de vinuri, cum ar fi informațiile care ar trebui să apară pe eticheta fizică și care pot fi furnizate în format electronic sau care sunt avantajele utilizării codurilor QR pentru a afișa informații despre ingredientele vinului. În acest sens, ghidul explică faptul că „cele mai semnificative sunt: pot fi traduse automat în limba corespunzătoare, în funcție de locul în care utilizatorul le scanează; puteți modifica etichetele în timp real, corectând orice probleme sau erori pe care le descoperiți după ce le imprimați, și puteți evita modificări majore ale etichetelor fizice”.

De asemenea, Cartea albă privind etichetarea vinului include unele informații practice, cum ar fi dimensiunea minimă a codului QR, dimensiunea minimă a fontului informațiilor nutriționale de pe QR, locul în care ar trebui să fie plasate informațiile de reglementare sau limbile în care ar trebui afișate informațiile, precum și unele curiozități, cum ar fi posibilitatea de a pune un cod QR în format autocolant.

Cartea albă privind etichetarea vinului poate fi obținută numai prin intermediul site-ului Agrovin, unde veți găsi instrucțiunile pentru a-l descărca și pentru a avea acces la tot conținutul său. În acest fel, aveți acces direct la toate noile reglementări UE (www.agrovin.com).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 26 septembrie 2023 au avut loc evaluările pentru cea de-a XV-a ediție a Premiilor de excelență Vinul.Ro. Gazdă a fost resortul Casa Timiș din Chițorani (Prahova). Tot aici, rezultatele – vinurile medaliate – au fost anunțate public pe 1 octombrie în cadrul unui eveniment special de sărbătorire a Zilei naționale a gastronomiei și vinurilor din România (potrivit Legii 79/2019, această Zi cade în fiecare an în prima duminică a lunii octombrie).

Cramele mari câștigătoare ale competiției, după numărul de medalii obținute, au fost: Budureasca (1 Mare Medalie de Aur + 6 Medalii de Aur); holdingul Vintruvian Estates (în total, 1 Mare Medalie de Aur + 5 Medalii de Aur, obținute de cramele lor din Dobrogea și Dealu Mare), urmate de gazdele de la Casa Timiș (1 Mare Medalie de Aur + 3 Medalii de Aur).

28 de profesioniști (enologi, degustători autorizați, somelieri, deținători de diplome Wines and Spirits Education Trust - WSET, comercianți de vinuri și organizatori de turism specializat) au analizat în orb (fără să cunoască identitatea vinurilor din concurs) probe înscrise de 35 de producători din toate regiunile viticole ale României.

Degustătorii, împărțiți în cinci comisii de câte cinci sau șase membri, au observat și au punctat aspectul, aromele, gustul, postgustul și echilibrul general al eșantioanelor, aceste repere definind vinurile într-un sistem informatic special conceput pentru astfel de examinări organoleptice. Activitatea comisiilor a fost supervizată de un director tehnic al competiției, în persoana enologului și consultantului Liviu Grigorică, acesta neparticipând la punctarea mostrelor.

Punctajele care au asigurat Marea Medalie de Aur au fost cele peste 95 (din maximum de 100 posibile), în timp ce Medaliile de Aur au fost acordate vinurilor cu punctaje între 90 și 94 puncte. „Anul acesta am fost obligați să acordăm mai multe medalii decât ar fi permis limita autoimpusă, de 1/3 din numărul total de eșantioane înscrise: dacă la edițiile trecute renunțam la acordarea unor Medalii de Argint pentru vinurile care erau în marja de punctaj care le-ar fi îndreptățit la această medalie dar nu se înscriseseră în prima treime din ordinea finală, anul acesta ni s-ar părut nedrept să nu acordăm Medalii de Aur tuturor vinurilor care au întrunit punctajul necesar. În premieră, astfel, în 2023, Medaliile de Argint nu s-au mai acordat, ceea ce e până la urmă un fapt îmbucurător pentru calitatea generală a eșantioanelor prezentate și pentru modul în care cramele participante au știut să-și selecteze vinurile care să le reprezinte cu cinste în competiție”, a declarat Cezar Ioan, fondator Vinul.Ro.

De reținut că, în afara medaliilor, punctajele acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

Mari Medalii de Aur (>95 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

ANNO Cabernet Sauvignon 2020, Licorna Winehouse
BUDUREASCA PREMIUM Fetească neagră 2020, Budureasca (acest vin a fost și BEST IN CLASS pentru acest soi)
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon 2020, Casa Timiș
INCANTATION 2020, Domeniile Dealu Mare Urlați (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
MIGALĂ Cuvee roșu 2019, Crama DeMatei (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon)
VIZIONAR roșu 2021, Domeniul Aristiței (Cabernet Sauvignon & Cabernet Franc)

Medalii de Aur (90-94 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

Vinuri albe medaliate cu Aur

ANNO 5 FLORA Fetească albă (sec) 2022, Licorna Winehouse
ASTRUM CERVI Fetească regală demisec 2022, Crama Ceptura (și BEST IN CLASS pentru categoria Fetească regală)
BUDUREASCA PREMIUM Chardonnay sec 2022, Budureasca
CARPATHIA CHARDONNAY sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CONU ALBU Chardonnay barrique sec 2022, Crama Viișoara
DOMENIILE BOHOTIN Tămâioasă românească sec 2022, Domeniile Bohotin
EDIȚIE SPECIALĂ Fetească albă sec 2022, Domeniile Dealu Mare Urlați (și BEST IN CLASS pe categoria Fetească albă)
FAIN CUVEE ALB sec 2022, Strunga Winery (Chardonnay & Sauvignon Blanc & Muscat Ottonel)
GEWURZTRAMINER PREMIUM demisec 2022, Villa Vinea
GRAMOFON CUVEE ALB sec 2020, Gramofon Wine (Fetească regală & Muscat Ottonel & Sauvignon Blanc & Chardonnay)
LA CETATE Tămâioasă românească demisec 2022, Crama Oprișor (BEST IN CLASS la categoria Tămâioasă românească)
MAGNUS MONTE Fetească regală sec 2022, Crama Ceptura
ORGANIC Sauvignon Blanc sec 2022, Budureasca
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION Fetească albă sec 2021, SCDVV Pietroasa
PIETROASA REZERVA Riesling italian Clona 1SC1 sec 2019, SCDVV Pietroasa
ROSTURI ALB sec 2022, Crama DeMatei (Fetească regală & Fetească neagră vinificată în alb)
SAUVIGNON & SAUVIGNON PREMIUM demisec 2022, Budureasca
SPECTRUM FETEASCĂ REGALĂ sec 2021, Domeniile Averești
SPECTRUM ZGHIHARĂ sec 2021, Domeniile Averești
STRUNGA BARRIQUE Chardonnay sec 2022, Strunga Winery
TABU Muscat & Riesling italian demisec 2022, Domeniile Caraman
TATA ȘI FIUL Fetească albă sec 2022, Crama Tata și Fiul
TRAVIATA ACTUL I Fetească regală sec 2022, Crama Bratu
WEINLAND Fetească regală demidulce 2022, Jidvei

Vinuri rose medaliate cu Aur

CAII DE LA LETEA PRINCEPS ROSE sec 2022, Via Viticola Sarica Niculițel (Fetească neagră & Pinot Noir & Syrah)
CARPATHIA ROSE sec 2022, Viti-Pomicola Sâmburești (Cabernet Sauvignon & Merlot)
GRAND PERE ROSE Merlot sec 2021, Crama Bratu
MAGNUS MONTE ROSE Merlot sec 2022, Crama Ceptura
TRAVIATA ACTUL II Fetească neagră sec 2022, Crama Bratu

La categoria Vinuri Rose, din dorința de a promova soiurile autohtone, s-a mai acordat și o mențiune specială pentru un vin cu punctaj de Medalie de Argint – BUSUIOACĂ PIETROASA RESEARCH & INNOVATION sec 2021, produsă de SCDVV Pietroasa, care a devenit BEST IN CLASS pentru acest soi, înregistrând cel mai mare punctaj dintre toate Busuioacele prezentate în competiție.

Vinuri roșii medaliate cu Aur

ANTIK FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2019, Crama Viișoara
ARHON MERLOT sec 2017, Domeniul Drăgași
CANTVS PRIMVS MERLOT sec 2020, Viile Metamorfosis
CARPATHIA Cabernet Sauvignon & Merlot sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon & Shiraz sec 2020, Casa Timiș
CASA TIMIȘ EXPERIENCE sec 2013, Casa Timiș (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
CASA TIMIȘ FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, Casa Timiș
CUPIDO CUPAJ ROȘU demisec (fără an de recoltă menționat), ANNWINE
CUVEE ALEXANDRU Cabernet Sauvignon sec 2017, SERVE
CUVEE GULILAUME sec 2021, SERVE (Pinot Noir & Fetească neagră)
DOMAINE CEPTURA ROUGE sec 2018, DAVINO
DUH ROȘU sec 2019, Domeniul Bogdan (Fetească neagră & Merlot & Shiraz)
EPIPHANIE Fetească neagră sec 2019, Via Viticola Sarica Niculițel
EUFORIA FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2022, Cramele Cotnari
CUVEE ROȘU GRAMOFON WINE sec 2020, Gramofon Winery (Fetească neagră & Merlot & Cabernet Sauvignon)
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2020, Velvet Winery
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2022, Velvet Winery
LEGIO RESERVE ROȘU sec 2020, Domeniile Ostrov (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
MAGNUS MONTE Fetească neagră sec 2021, Crama Ceptura
MĂIASTRU MERLOT demisec 2021, Crama Oprișor
MISTER S EDIȚIE LIMITATĂ sec 2021, Crama Ferdi
NASUL CAVALERULUI sec 2018, SERVE (Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon)
NOBLE 5 ROȘU sec 2020, Budureasca (Shiraz & Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Pinot Noir)
ORIGINI CABERNET SAUVIGNON sec 2020, Budureasca
ORIGINI RESERVE sec 2018, Budureasca (Cabernet Sauvignon & Merlot & Shiraz)
PATIMA DUPĂ MATEI Fetească neagră sec 2020, Crama DeMatei
PĂTRAR SHIRAZ sec 2018, Domeniul Bogdan
PELERIN MERLOT sec 2016, Domeniul Drăgași
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SCDVV Pietroasa
PRINCE MIRCEA NEGRU DE DRĂGĂȘANI sec 2021, Domeniile Vinarte
PRINCE VLAD FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
PRINCE VLAD CABERNET SAUVIGNON sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
ROSTURI ROȘU sec 2020, Crama DeMatei (Merlot & Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
SELECTION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2018, Villa Vinea
STRUNGA Fetească neagră sec 2020, Strunga Winery
TERRA ROMANA FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SERVE
VALEAEDEN FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2017, Crama Valeaeden
VALEAEDEN MERLOT sec 2018, Crama Valeaeden
VAST ROȘU sec 2020, DAVINO (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
VINUL PRINCIPELUI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

An de an, compania Jidvei își reînnoiește plantațiile viticole. Vița-de-vie din care se produc vinurile de Jidvei își trage seva din Podgoria Târnave, care se întinde între râurile Târnava Mică și Târnava Mare, la circa 50 de kilometri de Cetatea Alba Iulia. Cu o suprafață întinsă pe aproximativ 2.500 de hectare, Jidvei deține cea mai mare plantație viticolă din România și din Europa cu proprietar unic.

Recent, am ajuns la Jidvei, într-o plantaţie înfiinţată chiar în acest an, 2023, unde interlocutor ne-a fost directorul tehnic al societății, inginerul Marin Cucură. „Noi în fiecare an reînnoim o parte din plantaţii, undeva în jur de 10% din plantaţii. Anul ăsta am plantat o suprafaţă de 150 de hectare de viță-de-vie, iar structura de soiuri o stabilim în funcţie de ce anume cere piaţa. Aici unde ne aflăm acum e o parcelă de vreo 30 de hectare pe care am pus Chardonnay.”

Din suprafața de 2.500 de hectare, cea mai mare pondere este deținută de soiul Fetească regală, în jur de 800 de hectare. Apoi, pe vreo 450 de hectare este soiul Sauvignon Blanc, care, în zona Jidveiului, întâlneşte condiţii prielnice şi are, zic specialiștii, calitate extraordinară. „Plantațiile noi le înființăm cu ajutorul fondurilor din Programul de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole. Defrişăm plantaţiile unde avem goluri multe sau au fost poziţionate când am plantat într-un anumit fel, iar ţinând cont că forţa de muncă e tot mai puţină, încercăm plantaţii noi cu trei metri între rânduri, cu 80 cm între plante pe rând. Vrem să facem sisteme cu cordon liber, ca să fie cât mai puţină forţă de muncă în plantaţie, astfel încât să le lucrăm cât mai mult mecanizat. Majoritatea ce plantăm acum pentru cordonul liber plantăm din deal în vale. Plantându-le din deal în vale, eşti nevoit să înierbezi din primul an între rânduri, pentru că la ploi apar aluviuni şi eroziuni şi atunci e de preferat să înrădăcinezi din primul an și, după cum se poate vedea, n-avem probleme mari cu spălatul de ploaie sau cu eroziunea solului. Mai nou, lucrăm cu tractoare pe roţi, deci nu mai sunt vechile tractoare pe şenile. Ca să intri imediat după ploaie la stropit e bine să fie înierbat, şi dacă pe rând ai grijă de plantă şi o sapi la timp nu ai nici cea mai mică problemă de a înierba într-o plantaţie chiar din primul an”, a continuat directorul tehnic.

Boli eliminate prin material săditor autohton

Pentru a nu sta la mâna altora, dar și pentru a nu avea probleme cu tot soiul de boli ori dăunători, compania Jidvei și-a făcut propria pepinieră, propria școală de viţă-de-vie. „Avem cea mai mare şcoală de viţă din România, punctează Marin Cucură. La un moment dat era chiar printre primele din Europa, dar atunci, bineînţeles, plantam undeva în jur de 450-500 de hectare pe an. Acum, când folosim doar pentru a reînnoi vii pe suprafeţe mai mici, am redus. Ne producem noi tot materialul săditor. Producem și pentru alții, pentru că în fiecare an sunt viticultori care vin şi dau comandă pentru materialul săditor. La unii chiar le şi plantăm, că avem maşini de plantat cu GPS, prestăm şi servicii de plantat. Când e cu precomandă, se poate altoi orice soi doreşte clientul.”

Multe plantații viticole din țara noastră și-au procurat materialul săditor din afara țării, preponderent din Italia, Franța, Spania, Austria. „Problema este climatul, explică Marin Cucură. În Italia sau Franţa, fiind o climă blândă, aduci material infestat, de exemplu, cu cancerul bacterian. La ei nu se manifestă, pentru că nu este frig. În momentul în care l-ai adus la noi în ţară şi-l pui în zone mai răcoroase, la minus 15°, minus 20° Celsius, deja apar fisuri pe plăntuţă şi acolo apare şi cancerul bacterian. Chiar la început am cumpărat material şi noi din Spania, din Italia, din Franţa şi am avut unele probleme. După care ne-am produs noi materialul săditor şi, făcându-l şi aclimatizându-l de la început în plantaţiile noastre, în zona noastră, să ştiţi că, spre uimire, a cam dispărut cancerul bacterian. S-a şi încălzit clima, ce-i drept, iernile sunt mai blânde, adică, la noi în Transilvania, temperaturile n-au mai depăşit minus 15° C şi atunci nu-s probleme. Că fisura pe lemn apare după minus 22° C.”

Un an extraordinar

În 2023, până acum, plantațiile Jidvei nu au dus lipsă de ploi, nici când alţii se confruntă cu seceta. Iar anul acesta pare unul grozav. După multe ploi, strugurii au crescut, au legat bine, fertilitatea e bună, viile sunt curate de boli și de dăunători. „O să fie un an extraordinar. La sfârşitul lui august preconizez că o să intrăm la recoltat. Bineînţeles că, având şi combine de recoltat, cu ele recoltez noaptea, cu oamenii recoltez ziua, deci o să fie un front deschis non-stop. Avem şi parcele pentru vinurile superioare, pe care le lucrăm manual şi le recoltăm manual, dar bineînţeles şi pe zone, pe terase, în zone unde se întorc greu combinele recoltăm manual. Forţă de muncă avem locală, dar mai nou am adus şi noi din Nepal”, a precizat directorul tehnic Jidvei, Marin Cucură.

Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi Europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la efectul acțiunilor prevăzute de Uniunea Europeană pentru viticultori. Politica vitivinicolă a UE nu reușește să răspundă obiectivelor de mediu și, în plus, măsurile aferente nu reușesc nici ele să vizeze în mod direct competitivitatea sectorului. Raportul special nr. 23/2023, intitulat „Restructurarea și plantarea podgoriilor în UE – Impact neclar asupra competitivității și un nivel limitat de ambiție în ceea ce privește mediul”, este disponibil aici.

Uniunea Europeană este cel mai mare producător, consumator și exportator de vinuri din lume. În 2020, în UE existau 2,2 milioane de exploatații vitivinicole, iar plantațiile viticole acopereau aproximativ 2% din suprafața agricolă utilizată din Uniune. Aproximativ 80% din vinul produs în UE provine din Italia, Franța și Spania.

Viticultorii și producătorii de vinuri sunt eligibili pentru sprijin financiar din Politica Agricolă Comună (PAC). Poate fi vorba de sprijin specific în cadrul organizării comune a pieței vitivinicole (în principal prin programe naționale de sprijin), dar și de plăți directe și de sprijin pentru măsuri rurale și/sau pentru măsuri de promovare orizontale.

În opinia Curții de Conturi Europeană, sectorul vitivinicol din UE este reglementat și bine subvenționat. Viticultorii primesc anual aproximativ 500 de milioane de euro din fonduri UE pentru a-și restructura plantațiile viticole și pentru a deveni mai competitivi. De asemenea, din 2016, viticultorii pot solicita autorizații pentru a planta noi vii. Scopul este de a permite o creștere controlată a potențialului productiv (până la o creștere anuală de cel mult 1%), evitându-se în același timp producția excedentară.

„Promovarea competitivității sectorului vitivinicol este esențială și deosebit de relevantă pentru UE, dar ar trebui să meargă mână în mână cu îmbunătățirea sustenabilității de mediu, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membru al Curții de Conturi Europeană, care a condus auditul. Putem spune că acțiunile UE încă nu au dat rezultate pentru niciunul dintre aceste două obiective.”

În UE, vinul poate fi roșu, alb și rosé, dar modul în care este cultivată vița-de-vie arareori este „verde”. Auditorii deplâng faptul că, în pofida volumului mare de finanțare implicat, politica vitivinicolă a UE nu a făcut multe pentru mediu. În special măsura de restructurare acordă puțină atenție obiectivelor verzi. În practică, banii UE nu au fost direcționați către proiecte care vizează reducerea impactului viticulturii asupra climei și/sau a mediului. Dimpotrivă, fondurile acordate ar putea avea chiar efectul opus, de exemplu determinând trecerea la soiuri care au nevoie de mai multă apă. La fel, creșterea anuală cu 1% a suprafeței acoperite de viță-de-vie, care a fost prelungită cu încă 15 ani (până în 2045), nu a fost niciodată evaluată din perspectiva mediului.

Viitorul nu se arată cu mult mai promițător: în noua PAC, nivelul de ambiție în materie de mediu rămâne scăzut pentru sectorul vitivinicol. În trecut, auditorii Curții au recomandat ca plățile către fermieri – inclusiv cele efectuate către viticultori – să fie condiționate în mod explicit de cerințe de mediu. În noua PAC, însă, astfel de condiții pentru finanțarea restructurării au fost sistate. De asemenea, proporția minimă din fondurile alocate sectorului vitivinicol pe care țările din UE trebuie să o consacre acțiunilor legate de schimbările climatice, de mediu și de sustenabilitate este de doar 5%. În opinia auditorilor, această cifră de 5% este cam scăzută, având în vedere că, în contextul înverzirii PAC, 40% din totalul cheltuielilor agricole ar trebui să vizeze obiective legate de climă.

Politica UE nu s-a dovedit a fi un succes nici pentru creșterea competitivității viticultorilor. În cele cinci țări auditate, proiectele sunt finanțate indiferent de conținutul sau de nivelul lor de ambiție și fără a se ține seama de criteriile privind stimularea competitivității. Se acordă finanțare și pentru schimbările nestructurale sau pentru reînnoirea normală a plantațiilor viticole, chiar dacă astfel de acțiuni nu sunt eligibile. Totodată, beneficiarii nu au obligația de a raporta cu privire la modul în care restructurarea le-a îmbunătățit competitivitatea. În plus, nici Comisia Europeană, nici statele membre nu evaluează modul în care proiectele sprijinite contribuie efectiv la creșterea competitivității viticultorilor.

Același lucru se poate spune și despre sistemul de autorizații pentru plantări. În primul rând, procentul maxim pentru creșterea anuală – de 1% – a fost propus și adoptat fără să se furnizeze vreo justificare sau fără să se analizeze dacă acesta este adecvat și pertinent. În al doilea rând, atunci când se acordă astfel de autorizații, sunt utilizate puține criterii de eligibilitate și de prioritate legate de competitivitate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 octombrie 2023 se depun Cereri de plată pentru intervenția IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”. Beneficiarii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Cererile de plată se depun pentru anul financiar 16 octombire 2023 – 15 octombrie 2024 (anul producției 2023) la Centrele Județene APIA și al Municipiului București, în conformitate cu OMADR nr.148/13.04.2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor” din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Valoarea totală a ajutorului reprezintă:

a) 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

b) 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva: pierderilor prevăzute la lit. a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile; pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Asigurările împotriva pierderilor suferite din cauza incendiilor nu sunt asimilate cu dezastre naturale.

În vederea aprobării sprijinului financiar beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

a) Să exploateze o suprafață de minimum 0,1 ha cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin;

b) Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole;

c) Suprafața să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

d) Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

e) Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensație pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Cererea de plată trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) Copia actului de identitate (buletin/carte de identitate) pentru persoane fizice sau copiile certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și a certificatului de înregistrare fiscală pentru persoane juridice;

b) Copia poliței de asigurare, însoțită de copia dovezii plății acesteia și a contractului de asigurare;

c) Document de identitate bancară.

Toate informațiile se regăsesc pe site-ul APIA în Ghidul solicitantului – Asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ediția a III-a , revizia 1, aici: https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/05/Ghid-asigurare-struguri-vin-Ed-III-R-1-2023_.pdf.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!