Programul Național Antigrindină a fost sistat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunțând lipsa alocării fondurilor necesare activității de operare pentru anul în curs. Prin urmare, MADR a oprit funcționarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

Odată cu această decizie, unitățile de combatere a căderilor de grindină operate de către IAA (Intervenții Active în Atmosferă) au intrat în regim de conservare și pază. „Ne simțim dezorientați de această decizie. Considerăm că ar fi trebuit să existe o serie de consultări cu fermierii înainte de a se lua o astfel de hotărâre. Ne pare rău că Ministerul Agriculturii a decis să întrerupă înainte de încheierea sezonului agricol un program care a funcționat și ne-a ajutat constant timp de 15 ani. Ne confruntăm deja cu efectele secetei și ale contextului economic dificil, iar acum suntem și mai vulnerabili. Sperăm ca Ministerul Agriculturii să își schimbe decizia și activitatea să reînceapă cât mai curând”, spune Robert Băicoianu, director executiv al Organizației Naționale Interprofesională Vitivinicolă (ONIV).

Intervențiile active în atmosferă, atât pentru combaterea grindinei, cât și pentru stimularea precipitațiilor, sunt practici recunoscute și aplicate cu succes în diverse țări, precum Germania, Franța, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Aceste națiuni dispun de sisteme integrate și performante de peste cinci decenii.

„IAA își exprimă o profundă îngrijorare față de fermierii români, în special cei care dețin plantații viticole și livezi, care riscă pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare. În absența intervențiilor, formațiunile noroase purtătoare de grindină de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite”, precizează Ionuț Lazăr, director de program al Unității Antigrindină din Vrancea, adăugând că toate țările vecine cu România au sisteme de protecție antigrindină care funcționează până la finalul sezonului.

„IAA colaborează activ cu toate țările în care funcționează intervențiile active în atmosferă, adoptând și adaptând cele mai bune practici pentru dezvoltarea unui sistem național complex, orientat spre combaterea efectelor schimbărilor climatice și protejarea agriculturii românești. IAA va continua cercetările în colaborare cu țările menționate mai sus, pentru ca România să beneficieze de cele mai avansate tehnologii disponibile în acest domeniu”, susține dr. fiz. Daniel Florea, director de program al Centrului Zonal Iași.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit analizei Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, cifrele finale pentru anul 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România.

Anul trecut, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 de tone.

Comparativ cu 2022, importurile au crescut cu 30 de milioane de euro, de la 238 la 268 de milioane de euro. Față de anul 2021, când România a importat vin în valoare de 189 de milioane de euro, creșterea este semnificativă.

În ceea ce privește prețul, în 2023, România a importat vinuri cu 2,17 euro/litru, cu 5% mai ieftine decât în 2022, când valoarea medie a fost de 2,26 euro pe litru, însă mai scumpe decât în 2021, când prețul plătit per litru a fost de 1,59 euro.

Valoarea exporturilor a continuat să crească ușor, ajungând de la 69 de milioane de euro în 2021, la 71,6 milioane de euro în 2022 și 72,5 milioane de euro în 2023. Prețul pe litru pentru vinul exportat a continuat să evolueze, de la 1,82 euro/l în 2021 la 1,97 euro/l în 2022 și 2,09 euro/l anul trecut. Totuși, volumul total exportat este în continuă scădere în ultimii trei ani, de la 38.000 de tone în 2021, la 36.300 de tone în 2022 și 34.600 de tone în 2023.

„La o primă vedere, nu există o mare diferență pe piața vinului din România în ceea ce privește exporturile și importurile din ultimii doi ani. Însă se întrevede o tendință destul de clară, o creștere a prețului mediu per litru de vin exportat, care rămâne undeva între 5 și 7% pe an, dublată de o scădere a volumelor exportate, peste 10% diferență între 2021 și 2023. Asta înseamnă că mai mult vin premium românesc ajunge la mai multă lume și că începem să avem și consumatori pe piața internațională care revin la vinurile românești. Într-un scenariu optimist, aș spune că asistăm la momentul în care consumatorii înțeleg că România face vin bun. În orice caz, asistăm la o consolidare a poziției vinurilor premium românești, care va servi, sper, ca fundație pentru dezvoltarea viitoare”, a declarat Marinela Ardelean, cea care a fondat platforma Wines of Romania și co-organizator al Festivalului RO Wine.

Pe de altă parte, potrivit acesteia, cifrele legate de importuri sunt destul de încurajatoare, mai ales în categoria de vinuri cu preț mediu, ceea ce înseamnă că România are o clasă de consumatori aflați încă la început de drum, care sunt curioși, experimentează, descoperă vinuri și regiuni noi. „Îmi doresc să existe o clasă de consumatori de vin cât mai vastă și cât mai educată în privința gustului, pentru că această comparație dintre vinurile de import și vinurile autohtone este în măsură să așeze vinul românesc pe locul meritat nu doar în lume, ci și aici, la noi acasă”, a punctat Marinela Ardelean.

Românii au cheltuit peste 40 milioane euro pe „bule”, iar cel mai mare volum de vin importat provine din regiunea Bordeaux

În 2023, România a importat aproape 336 de tone de vin spumant din Champagne (DOP), față de aproximativ 3.300 de tone de Prosecco (DOP), însă cele două categorii de vinuri au o valoare comparabilă, 15,05 milioane de euro pentru Champagne și 14,95 milioane de euro pentru Prosecco. La aceste cifre se adaugă peste 4.000 de tone de vinuri spumoase fără DOP sau indicație geografică protejată (IGP), ceea ce înseamnă că românii au cheltuit anul trecut peste 40 de milioane de euro pentru vinuri spumante din import.

Nivelul este similar cu cel din 2022, dar semnificativ mai mare decât în 2021, când România a importat 278 de tone de Champagne (în valoare de 10,7 milioane de euro) și 2.400 de tone de Prosecco (8,6 milioane de euro).        

Din punct de vedere al regiunii de proveniență, vinurile îmbuteliate în recipiente mai mici de 2 litri cu denumire de origine protejată (DOP) au provenit în principal din Franța, Ungaria și Italia.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am vizitat Crama Liuta, din județul Tulcea, unde am stat de vorbă cu inginerul Eugen Nicolescu despre activitatea actuală din vie, dar și despre perspective. Mai precis, despre obiectivele pe care și le-au propus, greutățile pe care le întâmpină, dar și despre soluțiile cu care speră să le depășească. Eugen Nicolescu administrează plantația cramei Liuta, aflată în podgoria Babadag.

Activitatea curentă cu care se ocupau cei pe care i-am găsit la plantația Liuta, din podgoria Babadag, era, așa cum ne informează inginerul Eugen Nicolescu, legată de reconversie. „Am muncit toată iarna, finalizăm măsura 2, pe reconversie-replantare. Am replantat 55 de hectare, am început în 2023 şi terminăm acum, lucrurile merg bine, fonduri europene 90%, suntem în grafic.” Spune că au început în 2023, dar, de fapt, este vorba doar de o ultimă etapă, pentru că procesul este mult mai amplu în timp. „De fapt, suntem la capătul a opt ani de reconversie, am tot plantat până am refăcut în totalitate plantaţia, aproape 200 de hectare”, ne lămurește Eugen Nicolescu, care este conștient că nu se află la un capăt de drum, pentru că de abia acum începe greul, deoarece sunt obligați să obțină rezultate bune, ceea ce înseamnă muncă foarte multă. „În momentul în care facem o replantare, ne gândim la o direcţie de producţie, adică ne gândim la ce trebuie să ajungă pe raft, ce vom vinde, şi o luăm înapoi, şi vedem ce alegem, astfel încât să ajungem la sticla, la vinul îmbuteliat sau la vinul în vrac, la bag-in-box, la ce avem în planul de afaceri să realizăm ulterior. Deci am replantat clone de calitate, de cantitate, clone medii, struguri albi, roşii, rose, acoperim în momentul ăsta cam toată gama de struguri de pe piaţa românească, avem aproape 20 de soiuri. Avem Aligote de Babadag, foarte bune rezultate pe Feteasca Neagră, Merlot foarte bun şi apoi soiurile clasice: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Tămâioasă Românească, am diversificat şi cu Pinot Gris, cu Tranimer, avem soiuri noi, am plantat Negru de Drăgăşani, avem gamă completă şi, în urma investiţiilor de la cramă, o modernizare foarte bine pusă la punct, rezultatele vor apărea, au apărut deja pe calitatea vinurilor pe care le producem.”

După 40 de ani, în același terroir

Această replantare se impunea, dat fiind timpul care a trecut de la ultima plantare a viei în această plantație. „Vorbim cam de 40 de ani după ultima plantare, că timpul trece foarte repede. Este o plantaţie care a fost realizată în anii ’80 cu rezultate bune, iar noi continuăm aceeaşi linie.”, arată Eugen Nicolescu. Așadar, se vede că aici s-a făcut mereu o treabă bună, dar chiar dacă au dorit să păstreze continuitatea, au fost nevoiți să vină și cu noutăți, așa cum ne-a și spus inginerul: „Structura de bază este cea de atunci, pe care am diversificat-o aşa cum cere piaţa, pentru că la momentul ăsta trebuie să ai o soluţie la orice, piaţa e dinamică, se schimbă, e aşezată, mai ales pe vinul la sticlă unde, acolo, se face profitul, şi putem să facem cam orice cere piaţa acum şi ne putem adapta la cererile pieței”.

Eugen Nicolescu ne dezvăluie că succesul pe care îl au și pe care îl așteaptă în continuare vine pe lângă muncă și din caracteristicile bune ale terroir-ului: „Bogăţia acestei zone din punct de vedere viticol este deosebită. Sol calcaros, aciditate, o acumulare echilibrată a zahărului, a culorii, a acidităţii din struguri, ne putem întinde chiar şi la cules pe o perioadă destul de lungă, fără afectarea calităţii strugurilor, ne aduce foarte multe avantaje. Deci este o zonă în care se pot face atât vinuri albe, roşii, cât şi rose de mare calitate. Microclimatul foarte bun, suntem pe malul lacului Babadag, este fostă lagună a Mării Negre, are un climat maritim, suntem la poalele unei păduri de stejari rezervaţie naturală, avem seara răcoare, avem acest climat mediteranean, aceste două caracteristici îmbinându-se foarte bine pentru acest areal al podgoriei Babadag. Este o zonă pretabilă la toate aceste pretenții pe care le impune piaţa”.

Se așteaptă un an bun

Prima jumătate a anului a fost bună pentru viticultura din această zonă a Dobrogei. „Sperăm că va fi un an bun, cu ceva precipitaţii. Am avut ceva precipitaţii în timpul iernii, adică am avut puţină zăpadă, puţină brumă, am acumulat ceva apă de la precipitaţiile pe care le-am avut, deci din punctul meu de vedere 2024 a început bine, în principiu stăm mai bine decât în alţi ani, premisele sunt foarte bune pentru producţia ulterioară de anul ăsta, din toate punctele de vedere: precipitaţii și temperaturi. Avem, astfel, şi o şansă de a revigora toată plantaţia în urma a 3-4 ani de secetă pedologică, premisele sunt bune”, spune Eugen Nicolescu. Și cu toate că a fost greu în anii trecuți din cauza secetei, calitatea și tinerețea plantației au dus la producții peste media altor podgorii, deci motivele de optimism sunt justificate. 

Probleme și soluții

Din păcate, nu putem vorbi doar de optimism, pentru că lipsa irigațiilor nu poate fi ignorată. Speri să obții mai bine, în condițiile proaste pe care le ai, dar asta nu înseamnă că nu ai putea avea rezultate și mai bune. A fi pe linia de plutire nu este un aspect chiar pozitiv într-o afacere care, apriori, trebuie să aducă profit. Iar la aceste deficiențe moștenite și nerezolvate de atâta amar de vreme se adaugă și unele măsuri administrative care au efect nefast asupra lor. „Nu există forţă de muncă, acum trebuie să plătim şi mai mult la impozite, pentru noi este o lovitură treaba asta, nu cred că s-a gândit foarte bine măsura, pentru că soluţia este foarte simplă: nu vom mai lucra cu oameni, nu avem cum să suportăm costurile, nu ieşim cu producţia de struguri în costuri şi nu cred că se iese nicăieri în România, atât timp cât nu ai acces la apă”, explică Eugen Nicolescu cumulul de probleme.

Chestiunea de personal oricum era deficitară, așa cum se întâmplă în toată țara, iar soluția este una logică, mecanizarea intensivă. O fi bine? „Încercăm să ne orientăm, să ne adaptăm la ce avem, am mecanizat foarte mult, inclusiv tăiatul se face 70% mecanizat cu maşină de pretăiat, venim doar cu o cosmetizare în spate. În principiu nu mai legăm, vedem ce condiţii ulterioare vom avea, vedem cum merge piaţa, vedem cum va evolua vânzarea vinurilor la nivel de România şi la nivel global, şi în momentul ăla vom vedea ce facem.” Ei trebuie să găsească soluții pentru că sunt constrânși, o dată financiar și, apoi, de angajamentele pe care le au în baza accesării fondurilor europene, și așa greu de accesat. „Nu este o situaţie fericită din punct de vedere financiar şi al condiţiilor care ni se impun, dar încercăm să trecem peste, că în primul rând avem obligaţii pe fonduri europene, dar nu putem accesa anumite lucruri iarăşi din cauza unor formalităţi birocratice excesive care, văd, evoluează nu foarte bine în România”, menționează Eugen Nicolescu. Așadar, perpetua problemă a birocrației. 

El recunoaște că, într-o oarecare măsură, lucrurile au evoluat, dar nu atât cât ar fi trebuit. „Nu se poate pune problema că statul nu ne ajută, dar trebuie să ne ajute mult mai mult, adică trebuie o implicare mult mai mare în domeniul acesta, în culturile speciale, cum este vița-de-vie. Atât timp cât nu accelerezi procesele de irigaţii... Viticultura este un patrimoniu al statului român. Trebuie ajutată din toate punctele de vedere. Trebuie simplificate toate procedurile, pentru că, până la urmă, ne interesează să putem să hrănim aceste plante, să nu moară de sete, pentru că vremea care s-a schimbat și inclusiv vița-de-vie nu mai poate face faţă secetei acesteia. Şi trebuie să fim ajutaţi. Totul trebuie să se mişte foarte repede din punctul de vedere al accesului fermierului la apă pentru irigaţii.”.

Fondurile europene au ajutat foarte mult

Consideră că lucrul cel mai bun care s-a făcut în domeniul viticulturii este acest aport de fonduri europene. „Dacă n-ar fi fost programele europene de reconversie-replantare, cred că România nu ar mai fi fost o ţară viticolă. Costurile sunt foarte mari pentru a face un vin, pentru că trebuie să pleci de la plantarea unei viţe, totul costă foarte mult, sumele sunt colosale, cheltuielile sunt foarte mari pe hectar, sunt din ce în ce mai mari, exigenţele sunt din ce în ce mai mari, nu avem nişte legi care să ne ajute, capital, şi atunci a trebuit să ne luptăm cu foarte multe lucruri, dar iată că, uşor-uşor, industria se dezvoltă şi reuşim, sper eu, să câştigăm războiul cu piaţa”, punctează Eugen Nicolescu. 

Ar mai fi multe de făcut în domeniu, cum ar fi turismul viticol, dar în care inginerul care administrează Crama Liuta nu prea crede, pentru că investițiile nu sunt legate doar de ce poate face un viticultor, ci sunt mult mai ample. „Nu putem face turism prin forţe proprii, numai societăţile care investesc în zonele viticole şi schimbă efectiv statutul social al zonei respective. Din punct de vedere turistic şi cultural, până la urmă, trebuie să fie o implicare și o politică a statului român pentru această comoară pe care o avem noi cu statutul de ţară viticolă. Deci atât timp cât nu vom avea o implicare a statului român în nişte „Drumuri ale vinului”, într-o promovare agresivă a acestui domeniu de care beneficiem în ţara asta, va fi foarte greu. Dar probabil că lucrurile se vor mişca, uşor-uşor, şi cu ajutorul banilor europeni vom ajunge la un moment dat și acolo.” 

O piață în creștere

Ceea ce ne place la inginerul Eugen Nicolescu este că la orice problemă expusă nu și-a pierdut speranța că va fi bine, la un moment dat. Așa că încheiem tot într-o notă optimistă, cu aprecierea pe care o are față de evoluția pieței. „Lucrurile, în principal, au evoluat în bine, pentru că odată cu creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu deschiderea faţă de lumea civilizată, vinul la sticlă a început să crească în vânzare. Omul a început să recunoască un vin bun, să aibă preferinţe, are de unde alege, sunt câteva sute de crame în România care vin cu o ofertă foarte bună, foarte variată, foarte bine pusă la punct, care uşor-uşor cred că se va impune şi afară, pentru că va fi creştere. Avem destul de puţine vinuri pe raft în UE şi în alte locuri, spre deosebire de vecinii noştri, dar tendinţa este de creştere. Calitatea vinului în România creşte de la an la an. Cerinţele şi exigenţele băutorilor de vin la sticlă, mai ales, sunt din ce în ce mai mari, încep să cunoască despre ce este vorba şi noi trebuie să ne adaptăm acestor cerinţe. Iar plusul de valoare, atât cât se poate face, şi pentru o plantație pe termen lung, este vinul la sticlă la un preţ mediu.” Nu putem decât să le dorim succes.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Clubul Viticultorilor Români își exprimă îngrijorarea cu privire la solicitarea unor producători agricoli din județul Prahova legată de sistarea lansării de rachete antigrindină și atrage atenția că inițiativa nu este reprezentativă pentru toate sectoarele agriculturii autohtone.

Viticultorii din județul Prahova și împrejurimi susțin activitatea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) și apreciază că acțiunile acesteia sprijină combaterea fenomenelor extreme, generând, totodată, și o creștere a precipitațiilor cu până la 20%.

„O eventuală sistare a lansării de rachete antigrindină va afecta suplimentar producția de struguri și vin a antreprenorilor din zonă, având în vedere intensificarea fenomenelor meteo extreme, precum precipitațiile cu grindină”, transmite Clubul Viticultorilor Români (CVR).

CVR consideră că solicitarea fermierilor din Prahova vine în contradicție cu prevederile cadrului legal care legiferează activitatea/normele și procedurile de funcționare ale AASNACP, respectiv legea 173/2008, HG 601/2009 și HG 256/2010 și a subliniat aceste aspecte în corespondența transmisă autorităților competente, solicitând respectarea legislației naționale.

Pentru a crește gradul de informare legat de activitatea tehnică a AASNACP, Clubul Viticultorilor Români propune un proiect pilot în care reprezentanții instituției să susțină prezentări tehnice explicative cu privire la procesele care au loc ca urmare a intervențiilor active în atmosferă. „Astfel, toți cei interesați ar putea înțelege activitatea acestei instituții și rezultatele benefice care vin în sprijinul producătorilor din sectorul agricol/viticol. Un asemenea proiect pilot s-ar putea derula în zonele Prahova, respectiv Vrancea urmând ca, în funcție de rezultate și concluzii, aceste acțiuni să fie extinse la nivel național”, se arată într-un comunicat al CVR.

Clubul Viticultorilor Români este o organizație profesională care are ca obiectiv sprijinirea intereselor antreprenorilor mici și mijlocii din sectorul vitivinicol, cu scopul de a promova politici și reglementări echitabile în domeniu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Domeniile Alexandrion Rhein 1892, parte din Alexandrion Group, membru al Nawaf Salameh Family Office, a lansat o nouă gamă de vinuri - DAR 1892, în cadrul unui eveniment organizat la crama din comuna Gura Vadului (Prahova), podgoria Dealu Mare. Au participat iubitori de vin din România și din străinătate.

Cu un istoric şi experienţă de peste 130 de ani, crama a trecut prin două procese de rebranding, din 2018 până în prezent. Denumirea Domeniile Alexandrion Rhein 1892 reflectă apartenenţa la Grupul Alexandrion și îi conferă o identitate distinctă și o poziționare clară în industria vinului, subliniind angajamentul puternic față de calitate și respectul pentru tradiție.

Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Nawaf Salameh Family Office, a declarat: „În 2018, când ne-am extins în segmentul de vinuri, ne-am propus să ducem mai departe tradiţia, calitatea şi renumele cramelor achiziţionate de la familia Halewood şi să amplificăm succesul vinurilor produse prin inovaţie şi premiumizare. Medaliile obţinute la competiţii internaţionale prestigioase confirmă că am reuşit să facem acest lucru într-un timp scurt. Iar acum, după procesul de tranziţie firesc în cazul unei preluări, a venit momentul să sărbătorim identitatea Domeniile Alexandrion Rhein 1892, alături de cei care ne apreciază produsele, oferindu-le un vin super premium, DAR 1892, care este imaginea cramei”.

Fiecare pahar de vin DAR 1892 îşi propune să stimuleze mintea și simțurile consumatorilor printr-o combinație armonioasă de culori captivante și arome vibrante, pline de bogăție şi reprezintă o invitație la o călătorie senzorială unică. „Obiectivul principal al gamei DAR este de a atrage consumatori entuziaști, care savurează vinul în ocazii variate. Gama se adresează celor dispuși să investească în produse superpremium, ce îmbină perfect tradiția, moștenirea și rafinamentul modern”, a spus Jean-François Joumier, Master Distiller & Oenolog.

Măiestrie în vinificație

Gama DAR 1892, include trei expresii - alb, rosé și roșu, reflectând cu fidelitate caracterul cramei, esenţa podgoriilor şi măiestria în vinificaţie.

DAR 1892 Alb

Acest vin alb este creat din patru soiuri de struguri: Chardonnay, Viognier, Tămâioasă Românească și Sauvignon Blanc. Fiecare înghițitură dezvăluie note subtile de vanilie, prospețime citrică și arome bogate de piersici coapte și ananas proaspăt. Maturarea în butoaie noi de stejar francez adaugă complexitate și rafinament, rezultând într-un vin alb echilibrat și captivant.

DAR 1892 Rosé

Pentru cei care apreciază eleganța unui vin rosé, această expresie combină armonios Shiraz, Fetească neagră și un strop de Cabernet Sauvignon. Vinul oferă o experiență rafinată, cu arome proaspete de fructe de pădure și note subtile de flori de primăvară. Este un vin perfect pentru momente de relaxare sau ocazii speciale, aducând o notă de prospețime și sofisticare.

DAR 1892 Roşu

Vinul DAR roșu combină soiurile Fetească neagră, Cabernet Franc, Shiraz și un strop de Cabernet Sauvignon. Maturat în butoaie noi de stejar francez, acest blend dezvăluie arome complexe de cireșe coapte și ciocolată neagră, completate de un echilibru fin între taninurile mătăsoase. Este un vin profund și elegant, perfect pentru a acompania mesele rafinate sau pentru a fi savurat în momente de contemplare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În weekendul 8-9 iunie 2024, iubitorii de vin au ocazia să deguste vinuri premium la Brașov, în cadrul Festivalului Vin la Munte. Cea de-a șaptea ediție a festivalului are loc la Hotel Kronwell.

Iubitorii de vin vor putea descoperi peste o mie de vinuri, din cele mai recente recolte, alături de ediții consacrate, din toate zonele vitivinicole din România, dar și din Macedonia de Nord, Moldova, Italia, Franța, Spania, Portugalia, Ungaria, Austria, Australia, SUA și Noua Zeelandă.

La Festivalul Vin la Munte vor avea loc lansări de carte, dar și lansări oficiale de noi etichete. De asemenea, în zilele de festival, iubitorii licorii bahice vor descoperi vinurile premiate în preziua festivalului, în cadrul tradiționalului Concurs Vin la Munte.

Festivalul de la Brașov, Vin la Munte, este un bun prilej pentru aprofundarea cunoștințelor despre lumea vinului și nu numai, oferind oportunitatea participării la masterclass-uri. Trei asemenea evenimente sunt deja confirmate până la acest moment: Iustin Urucu, oenolog Vinarte/IUSO - Vinurile Olteniei; Roberto Pieroni, Crama Delta Dunării/La Sapata – Vinurile bio din Delta Dunării; Trabucuri premium și superpremium cu Dorin Chițiba.

„Și, pentru că vinul înseamnă cultură, festivalul va găzdui, de asemenea, evenimente care să completeze și să complimenteze excursurile dionisiace”, punctează Daniel Bichir, organizatorul festivalului brașovean. Prin urmare, cei care Vin la Munte au ocazia să participe la: Conferința „Brașovul: centru comercial și cultural al românilor de pretutindeni”, susținută de prof.univ.dr. Ioan Vlad; Conferința „Vinul homeric”, susținută de prof.univ.dr. Adrian Lesenciuc; Recital de poezie susținut de membri ai Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Moderator: Adrian Lesenciuc.

Festivalul Vin la Munte este organizat de Le Sommelier Depot, compania cu cel mai divers portofoliu de vinuri din România, în parteneriat cu Selgros, Țiriac Auto, Design for Your Business, Dragon Star Courier.

Puteți descoperi lista completă a expozanților și partenerilor, precum și acces la bilete pe site-ul evenimentului, www.vinlamunte.ro și pe platforma https://www.bilet.ro/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Smurfit Kappa, unul dintre furnizorii mondiali importanți de soluții durabile de ambalare, anunță că a semnat un acord pentru achiziționarea Artemis Ltd., o fabrică de ambalaje Bag-in-Box situată în Bulgaria, la Shumen. Achiziția va permite ca Smurfit Kappa să își extindă prezența și baza de clienți în Europa de Est, precum și să își îmbunătățească portofoliul de produse și capacitățile de inovare în sectorul bag-in-box.

Fabrica Artemis se concentrează pe ambalaje pentru alimente și băuturi, produce pungi pentru produsele Bag-in-Box, precum și filme și capace pentru vin. Artemis se va alătura rețelei de operațiuni Bag-in-Box a Smurfit Kappa din Europa.

„Am făcut această achiziție în mod strategic pentru a ne stimula creșterea pe piața europeană și pentru a ne extinde aria de acoperire în regiunea estică. Continuând să dezvoltăm și să investim în această fabrică, putem oferi clienților noștri mai multe beneficii, cum ar fi o calitate excepțională a produselor, servicii de înaltă calitate și expertiza globală și de mare anvergură a Smurfit Kappa”, a declarat Massimiliano Bianchi, CEO al Smurfit Kappa Bag-in-Box.

Compania Smurfit Kappa, care are sediul central în Franța, oferă o gamă completă de soluții de ambalare flexibilă pentru produse lichide și semilichide, cum ar fi vinul, lactatele, sucurile, apa, uleiurile și alte produse nealimentare. Smurfit Kappa Bag-in-Box operează la nivel global și are peste 40 de ani de experiență în domeniu.

„Divizia Smurfit Kappa Bag-in-Box deține opt fabrici în toată lumea, compania fiind lider european în ceea ce privește soluțiile Bag-in-Box^®, iar robinetul său Vitop^® este numărul unu la nivel mondial pentru pungile bag-in-box. Smurfit Kappa Bag-in-Box oferă soluții de ambalare flexibile pentru produse lichide și semilichide în sectoarele agricol, alimentar și industrial, respectând constrângerile legate de costuri și noile reglementări de mediu. Ambalajul Bag-in-Box este ideal nu doar pentru vin, ci pentru toate produsele lichide sau semilichide, existând capacități de la 1,5 litri până la 1.000 litri. Sistemul bag-in-box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere”, precizează Cătălin Costiniuc, director general Azoc-Star, companie membră a diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, fiind responsabilă cu operațiunile din Estul Europei (Bulgaria, Georgia, Moldova, România etc).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 3 – 5 iunie 2024, Consiliul Județean Iași este gazda celei de-a 30-a Sesiune Plenară a Asociației Regiunilor Europene Viticole (AREV). Evenimentul reunește peste 40 de delegați din diverse țări europene, incluzând viticultori, producători de vin, oficiali guvernamentali și experți din domeniul vitivinicol. Organizatori, alături de CJ Iași, sunt: Cramele Cotnari, Crama Hermeziu, Crama Strunga, Crama Gramma şi Crama Domeniile Bohotin.

Pe parcursul celor trei zile, participanții vor lua parte la Sesiunea Plenară, la o serie de mese rotunde și vizite în teren la plantații viticole renumite din județul Iași. De asemenea, nu lipsesc degustările de vinuri, pentru a se descoperi diversitatea și calitatea licorilor produse în Iași.

Organizarea la Iași a celei de-a 30-a Sesiuni Plenare a AREV este o dovadă a recunoașterii potențialului viticol al acestei regiuni din țara noastră. Se așteaptă ca evenimentul să contribuie la stimularea dezvoltării economice locale, la crearea de noi oportunități de afaceri și la promovarea imaginii județului Iași ca o destinație turistică viticolă de excepție.

În prima zi, luni – 3 iunie 2024, a avut loc întâlnirea Consiliului European al Profesioniştilor din Domeniul Viei şi Vinului la care au participat reprezentanţi ai industriei vinului din Franţa, Belgia, Spania, Luxemburg, Cehia, Germania, Austria, insulele Azore şi, desigur, din România.

S-au dezbătut subiecte de interes pentru toți jucătorii din sectorul vitivinicol european, precum studiul PARSADA - plan strategic de acţiune pentru anticiparea potenţialei retrageri europene a substanţelor active şi dezvoltarea unor tehnici alternative pentru protecţia culturilor, s-a prezentat proiectul pilot gestionat în Grecia de Smart Farming. Dezbateri îndelungate au privit consecinţele dispariţiei moleculelor autorizate, dar şi starea actuală a cercetării şi a aplicaţiilor în anumite părţi ale lumii cu privire la Noile Tehnici Genomice (NGT) care promit crearea de soiuri de plante rezistente la secetă, dăunători şi boli.

De asemenea, Consiliul European al Profesioniştilor din Domeniul Viei şi Vinului a adoptat un draft al Manifestului pe care Asociaţia Regiunilor Europene Viticole şi-l va asuma în relaţia cu Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul European.

Despre tradiţia şi industria viei şi vinului din judeţul Iaşi le-a vorbit oaspeţilor conf. univ. dr. ing. Lucia Cintia Colibaba, prodecan cu activitatea de cercetare la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii pentru Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” Iași.

Miercuri, 5 iunie 2024, au loc lucrările celei de-a 30-a ediţii a Adunării Generale a Asociaţiei Regiunilor Europene Viticole, coprezidate de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, şi de preşedintele AREV, Emiliano Garcia-Page Sanchez, preşedinte al regiunii Castilla-La Mancha, Spania.

„Iașul are o moștenire viticolă fără seamăn. Meleagurile noastre sunt mai bogate datorită podgoriilor care se întind maiestuoase și stăpânesc colinele lașului, răsplătindu-ne cu roadele lor. Organizarea Adunării Generale a AREV – Asociația Regiunilor Europene Viticole la lași este o confirmare a faptului că județul nostru este prezent pe harta regiunilor viticole europene, remarcându-se prin arta îndeletnicirii și vinurile alese. Începem astfel să deschidem calea către descoperirea drumului vinurilor ieșene, un drum pe care trebuie să îl conturăm și să îl promovăm către toți turiștii care caută povești și experiențe în călătoriile lor. Iașul este locul care dezvăluie peisaje viticole uimitoare și vinuri cu personalitate ce merită descoperite”, a declarat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Asociația Regiunilor Europene Viticole (AREV) este o organizație ce reunește regiuni viticole din Europa, având ca scop principal promovarea viticulturii și a vinurilor europene pe piețele globale. Găzduirea celei de-a 30-a Sesiuni Plenare a AREV la Iași este o oportunitate pentru județ să-și valorifice potențialul viticol și de a se consolida ca un actor important pe piața europeană a vinului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția de primăvară a Festivalului RO-Wine se desfășoară în perioada 24 – 26 mai 2024, în București, la Fratelli Studios. Evenimentul este orientat exclusiv către piețele vinului premium și de lux.

La această ediție RO Wine - International Wine Festival of Romania sunt prezente peste o mie de vinuri de la crame din România, Europa și multe alte regiuni viticole ale lumii. Totodată, vizitatorii se pot bucura de o selecție gourmet impresionantă, masterclass-uri și evenimente speciale. „Producătorii de vin beneficiază de oportunități comerciale atractive, la nivel local, dar și internațional. Operatorii și consumatorii HoReCa sunt bineveniți să se bucure de cele mai înalte standarde pe care le poate oferi industria. Ca de fiecare dată, toți cei din HoReCa au acces gratuit, dacă se înscriu în prealabil pe site, iar ziua de 24 mai este una dedicată industriei de ospitalitate”, a precizat Marinela Ardelean, organizator RO Wine - International Wine Festival of Romania.

Această ediție de primăvară a RO-Wine este amenajată astfel: Studio 1 – vinuri din România și Republica Moldova; Studio 2 - vinuri italiene și selecție gourmet; Studio 3 – vinuri spumante.

Organizatorii au dezvăluit una dintre surprizele pregătite pentru ediția de primăvară Ro-Wine 2024, masterclass-ul organizat de ICE (Institutul de Comerț Exterior al Italiei), pe 24 mai, de la ora 16, susținut de Edoardo Nati și moderat de Marinela Ardelean, în care participanții vor descoperi secretele uleiului de măsline. Edoardo Nati reprezintă UNAPROL, o asociație de producători de ulei de măsline cu peste 100.000 de membri.

„Pentru mine, RO Wine - International Wine Festival of Romania înseamnă bucurie, oameni dragi și mereu vinuri extraordinare. Una dintre cele mai mari satisfacții este să pot oferi contextul ideal în care vinurile bune să poată fi descoperite de un public care să le aprecieze la adevărata lor valoare. Este un lucru extraordinar faptul că putem să aducem în același loc profesioniști, pasionați și specialiști HoReCa, dar și curioși să descopere vinuri premium și superpremium din toată lumea. În fiecare an, festivalul oferă o interacțiune directă cu operatorii premium HoReCa și cu oameni pasionați de vin din întreaga lume”, a conchis Marinela Ardelean.

Mai multe detalii despre RO Wine - International Wine Festival of Romania găsiți pe site-ul evenimentului: https://romaniawinefestival.com/, iar pentru bilete accesați link-ul: https://www.socioverse.ro/event/ro-wine-editia-de-primavara-bucuresti-24-26-mai-2024/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Orice cultivator de struguri pentru vinuri (DOC, IG sau varietale), înregistrat în Registrul Plantațiilor Viticole (RPV), trebuie să ceară autorizarea până la data de 30 iunie a fiecărui an. Cererea de autorizare se depune la inspectoratele Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) sau online (https://rpvonline.onvpv.ro/).

Nu uitați că termenul limită pentru depunerea cererilor este 30 iunie!

În fiecare an, inspectoratele teritoriale ale ONVPV și personalul tehnic de specialitate se ocupă de autorizarea plantațiilor care produc struguri pentru vinuri, cum ar fi vinurile DOC, IG și varietale. Acest proces este reglementat de legislația în vigoare. „Este esențial ca viticultorii să respecte această dată limită de 30 iunie, pentru a se asigura că plantațiile lor viticole sunt autorizate corespunzător și că pot beneficia de toate avantajele oferite de aplicația RPV ONLINE”, transmite ONVPV.

Autorizarea plantațiilor înseamnă că acestea sunt înregistrate oficial și incluse în sistemul anual de autorizare, conform Ordinului MADR nr. 266/2017. Cultivatorii autorizați vor fi supuși unor controale tehnice specifice, realizate de ONVPV, pentru a asigura conformitatea cu standardele de producție.

ONVPV întocmește și gestionează dosarele cultivatorilor care solicită autorizarea, după care verifică condițiile de producție a strugurilor, conform cerințelor din Caietele de sarcini pentru vinurile DOC/IG și a legislației în vigoare. Aceste controale au loc pe durata perioadei de vegetație.

Autorizațiile se emit până la data de 1 octombrie a anului în care s-a depus cererea de autorizare, doar dacă sunt îndeplinite toate condițiile necesare. Dacă cererea nu este depusă până la 30 iunie, plantația nu va fi autorizată pentru acel an.

Registrul Plantațiilor Viticole Online

Aplicația RPV ONLINE se adresează exclusiv persoanelor fizice/juridice care exploatează plantații cu viță-de-vie pentru struguri de vin înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole, precum și persoanelor care au înscrise în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului, în conformitate cu legislația în vigoare, declarații de recoltă, de producție și de stocuri.

Aplicația RPV ONLINE asigură accesul utilizatorilor la datele proprii din Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului și pune la dispoziția utilizatorilor următoarele facilități:

• Vizualizarea parcelelor viticole pe care le exploatează;

• Posibilitatea depunerii online a cererilor pentru acordarea autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată/indicație geografică/varietale;

• Vizualizarea autorizațiilor de producător de vinuri cu denumire de origine controlată/indicație geografică/varietale emise din SINVV, pe baza informațiilor introduse de utilizator;

• Vizualizarea documentelor pentru evidenţa producţiei vitivinicole: declaraţia de recoltă, declaraţia de producție, declaraţia de stocuri depuse de utilizator, după caz;

• Posibilitatea de a lista: fișele parcelelor viticole, centralizatoare ale acestora în format excel și pdf; autorizațiile de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată/indicație geografică/varietale; autorizațiile de producător de vinuri cu denumire de origine controlată/indicație geografică/varietale; declarațiile de recoltă, declarațiile de stocuri și/sau a declarațiilor de producție, după caz.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!