Ce definește vinul românesc? Pământul. Clima. Bazinul hidrografic. Mix-ul de soiuri. Particularitățile viticole și vinicole naționale/regionale/zonale. Într-un cuvânt, terroir-ul. Ce poate fi diferit la toate acestea față de aceleași elemente din Franța, de pildă?! Totul. Avem și noi vii pe paralela 45, dar greșim când facem comparații cu podgoriile bordoleze străbătute de același reper cartografic. Natura solului face să nu semene podgoriile noastre între ele, darămite cu cele de la peste 2.000 de kilometri distanță. Apoi, Bordeaux este la malul apelor (bord d’eaux), Dealu Mare abia este străbătut de un firicel de apă. Ne stă împotrivă natura?! Nu, nici vorbă.

Se pare că soiurile românești și internaționale plantate la noi se bucură de topografia de aici cu înclinarea şi orientarea pantelor, în corelaţie cu orele de soare, cu nivelul precipitațiilor și cu direcția curenților de aer calzi, reci, umezi, uscați din care se nasc combinații matematice câştigătoare care duc combinaţiile aromelor din pahar, ca într-un caleidoscop al gusturilor, spre infinit. Asta e bogăția noastră. Chiar și „amestecul” vinurilor din soiuri locale cu cele din soiuri aduse din toată lumea e un „ceva” ireproductibil în alte părți. Vinul românesc este pe o scară orizontală – a diversității – la un loc cu toate vinurile bune din lume. Nu e mai jos, să ne-nțelegem. Am avut de lucrat timp de două decenii la sincronizarea tehnologică cu „clasicii” mondiali. În acest segment al „devenirii” vinului, da, se poate face o ierarhie, un top.

Din fericire, astăzi, prin investițiile gigantice făcute, România vitivinicolă se află în vârf. Absorbția fondurilor europene a fost, încă de la debutul programelor de reconversie și retehnologizare, de 100%. Cu alte cuvinte, ne putem diferenția de alte puteri vitivinicole prin varietatea terroir-urilor, a caracterului local pe care-l manifestă soiurile internaționale (modelat și cu ajutorul omului) și prin identitatea multiseculară (de ce nu şi multimilenară?) a unor soiuri românești. Să notăm şi pe cele care nu sunt prefiloxerice. România adaugă patrimoniului mondial soiuri valoroase, din care unele sunt rezultatul unor selecționări (cu o istorie mai lungă decât dovezile scrise) din vitis silvestris – așa cum este Feteasca Neagră, dar vitis vinifera o găsim şi în culturile vechi de acum 7.000 de ani. Și, pentru că am pomenit de „oenostarul” românesc, haideți să recapitulăm catalogul fraților și surorilor cu cetățenie românească – moștenită sau dobândită (ca urmare a unei rezidențe vechi), cu vârste mai mari și mai mici: Fetească Albă, Fetească Regală, Frâncușă, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Românească, Băbeasca Neagră (Rară), Zghihară, Șarbă, Cadarcă, Negru de Drăgăşani, Novac, Crâmpoşie. Au răspuns „prezent” doar cele cu care se lucrează în... prezent. Mai există în colecții ampelografice sau pe suprafețe mici în cultură și alte soiuri românești care așteaptă să fie scoase-n lume. Vinurile obţinute din aceste soiuri, din fiecare în parte, cupajate între ele sau cu orice vin din soiuri internaționale, devin semnături unice pe care trebuie să mizăm așa cum mizăm pe numele pe care-l purtăm de la părinți.

Tehnologia. Ce înseamnă tehnologia în vinificație? De fapt, trebuie să înțelegem și tehnica viticolă. Mai întâi, vii plantate după riguroase măsurători ai factorilor climatici, ale caracteristicilor solului, vii îngrijite în spiritul respectului față de natură. Ideea de a nu fi agresivi şi abţinerea de la folosirea substanțelor chimice se vede cel mai bine în crame. Tehnologia – căci de la ea plecasem – asigură un circuit lipsit de riscurile contaminărilor și oxidărilor. Controlul temperaturii, coroborat cu cele de mai sus, exclude aproape în totalitate până și clasicul SO₂. Orice adăugare de aditivi în vin este strict interzisă. Nu există arome, îndulcitori. Orice concurent din spațiul UE poate controla asta, iar prin Legea Viei și Vinului, poate obține condamnări penale (mai are vreun aliment o astfel de lege?). Însă orice vinar își construiește un brand, un nume, asset-uri pe care nu și le dorește distruse prin mișcări hazardate și absolut nenecesare. Într-o enumerare rapidă (nicidecum exhaustivă), trecem în zestrea cramelor românești: cules în lădițe mici de plastic, transportul strugurilor la rece (unde este cazul), zdrobitoare moderne, trasee gravitaționale, prese de mare „finețe” (gentile), pompe peristaltice, capacități de fermentare, maturare și stocare cu control de temperatură. Urmează, pentru anumite vinuri, baricarea. Trecerea prin butoiașele-bijuterie ale vinificației de clasă. Baricul. Acesta este un ajutor relativ nou la noi. Butoiașul de 225 sau 228 de litri, confecționat doar din anumite specii de stejar, cu o anumită densitate, folosește la „finisarea” vinurilor, în special a celor roșii. Utilizarea lui este limitată în timp și are o viață destul de scurtă (până la trei ani). Acest obiect scump și pretențios nu este un înlocuitor al vechilor vase de păstrare. Misiunea lui este de a rotunji (prin microoxigenare) vinul, de a-i transfera arome de vanilie, condimente și nota specifică de fum (identificată prin descriptori ca pâine prăjită, coajă de pâine etc.). Fără a diminua identitatea vinului românesc, baricul are darul de a-i conferi o tresă nobilă, universal recunoscută. Vinurile românești au reușit să comprime timpii de afirmare prin distincțiile obținute la concursurile internaționale. Întocmai ca VINARIUM, ele sunt concepute, monitorizate și desfășurate în spiritul și litera regulamentelor unor autorități globale (Organizația Internațională a Viei și Vinului), asigurând vizibilitatea și convertibilitatea comercială pe întreg mapamondul. Sigur, ar fi nevoie și de implicarea statului pentru a consolida un brand vitivinicol național. Ar fi imperioasă acțiunea autorităților pentru promovarea oenoturismului, o adevărată comoară a întregii națiuni, neexploatată, încă.

Oenoturism?! Da, avem iarăși un concept nou. Confundat, destul de des, cu agroturismul, acest soi (!) special de edutainment poate face mult bine economiei românești, stabilității demografice, brandului de țară. Dacă până mai ieri cu greu găseai o sală de degustare destinată publicului, astăzi, extensiile oenoturistice descriu un arc de cerc al ofertei de la căbănuțe în vie până la resorturi exclusiviste – care au în lista mijloacelor fixe SPA-uri, piscine, terenuri de tenis ș.a.m.d. Mai toate vizează turismul „de familie”. Pentru a forma un curent nou de opinie – atât în țară, cât și în străinătate – în favoarea practicării turismului – în general – în România, nu putem miza pe formarea unor noi munți, a unei noi Delte sau a unui alt litoral. Pentru a le repune în atenția potențialilor turiști, pentru a le crește gradul de atractivitate, putem miza însă pe oenoturismul românesc. N-o spunem noi, ci modelele de succes din Toscana, Provence, California sau Valea Rinului.

Aşadar, vorbim despre un motor economic, dar şi de o valoare acorporală care interconectează istoria, cultura, coeziunea socială, proiecţiile unui viitor sănătos pentru ţară şi, să nu fugim de cuvintele care exprimă o realitate clară, despre şansa de a reda românilor... bucuria de a trăi. Aici. Acasă.

Suficient, nu?!

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Am intrat într-un an nou cu optimism, cu speranțe, cu dor de normalitate. Ca la orice început, ne stabilim obiective. Dar, atunci când e vorba de afaceri, mai ales agricole, îndeplinirea lor nu depinde doar de noi. Intervin piedicile conjuncturale, cum ar fi piața, legislația și, mai ales, condițiile meteo.

Deja agribusiness-ul românesc, și nu numai, e cuprins de nesiguranță. Lăsând la o parte faptul că nu se știe dacă anunțatele evenimente agricole, târguri, expoziții, caravane, chiar se vor ține – vedem, în funcție de evoluția pandemiei –, prima grijă a agricultorilor e să stea cu un ochi la grâul nerăsărit încă și cu celălalt la buzunarul care se tot găurește.

În acest prim număr din 2022 al publicației noastre vă veți întâlni cu unele dintre greutățile sectorului agricol, ale fermierului român, dar și ale furnizorilor de input-uri. Da, și aceștia din urmă se confruntă cu probleme, pentru că sunt o za dintr-un lanț.

Aminteam de târguri, care, dacă se vor desfășura, probabil vor fi sărace în tehnică agricolă, pentru că, încă de anul trecut, au început problemele pentru producători și furnizori. Producția merge greu din cauza lipsei componentelor, sunt întârzieri în fabricare și implicit în livrare. Stocuri nu prea mai au nici producătorii și nici dealerii.

Răbdarea va fi cuvântul de ordine al anului 2022, poate chiar și al următorilor. Din 2021, distribuitorii caută echipamente second-hand, pe toate piețele, pentru a putea onora cererea acelor fermieri care au nevoie de un utilaj, imediat. Răbdare trebuie să aibă și cei care implementează proiecte europene, și nu doar răbdare, ci și bani, pentru că prețurile nu mai sunt aceleași ca la momentul negocierii și depunerii proiectului. 

Probabil că unii vor renunța la achiziția de echipamente, dar nu vă imaginați că asta le va aduce un plus în conturi. Toate input-urile s-au scumpit. Îngrășămintele și-au triplat prețurile, creșteri sunt și la sămânță, iar prețul materiei prime agricole, al producției din câmp nu ține pasul cu aceste creșteri. Majorările la gaze și electricitate au făcut deja istorie.

Să rămânem totuși optimiști și cu speranța unui an mai bun decât toți cei anteriori? Fiecare trebuie să-și vadă de afacerea lui și să se adapteze la situația existentă, iar statul trebuie să sprijine economia, producția, în special în momentele dificile. Din păcate, de la Revoluție încoace, niciun sector din agricultură și industrie alimentară nu a avut parte vreodată de predictibilitate. Încă nu avem strategii, nu avem o legislație adecvată, nu avem direcții, toată lumea ridică din umeri și se uită spre cer. Azi, „merge și așa” nu mai merge. În piața asta comună, globală, nu mai merge, iar instituțiile statului nostru sunt încremenite în timp. Indiferent cine-i șef la Agricultură, în minister continuă să se „lucreze” după sintagma „știm noi mai bine”. Dau un exemplu: Planul Național Strategic 2023-2027 se dezbate cu toate sectoarele, cu fermierii, cu asociațiile din industria alimentară, dar doar de formă. Mi-a ajuns la urechi că ce a fost scris în PNS de către funcționarii statului, tot aia va ieși la final. Dezbateri de ochii lumii, să dea bine autoritatea. Vocea fermierului nu e auzită. Când se va înțelege și în România că o strategie pleacă de jos în sus? Că trebuie să țină seama de zone, regiuni, de specificitate? Când? Atunci când se va schimba mentalitatea celui care muncește la stat și e plătit din banii publici, din banii noștri, ai cetățenilor cotizanți la trezoreria statului.

Sunt mai puțin de două luni de când a preluat MADR Adrian Chesnoiu. După unii, face treabă, după alții, ba. E clar că nu poate mulțumi pe toată lumea, însă, după mine, și el acționează, cum se zice, pompieristic. A grăbit programele Tomata, Usturoiul și alte acte normative să iasă în timp util, însă nici la el nu văd graba de a face strategii. Spuneam de răbdare, să i-o acordăm. Politicul trebuie să-i acorde susținere, altfel răbdăm în van.

Românul e învățat cu greul, dar hai toți cei implicați în agricultură și industria alimentară să facem împreună cu autoritățile și presa să ne fie și bine.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru investiții în exploatații pomicole, finanțate prin submăsura 4.1a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în vederea lansării sesiunii de primire a solicitărilor de finanțare din acest an.

În sesiunea din acest an, conform prevederilor PNDR 2020, prin submăsura 4.1a se va acorda finanțare distinctă pentru trei tipuri de investiții. Astfel, prima componentă vizează înființarea, extinderea, modernizarea plantației sau pepinierei, inclusiv condiționare și marketing. Printr-o altă componentă de modernizare a exploatației se vor finanța investițiile care asigură depozitarea, condiționarea și procesarea produselor pomicole. De asemenea, în cadrul submăsurii se acordă fonduri europene pentru utilaje de recoltare prin care se asigură modernizarea exploatației pomicole.

Prin submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” din PNDR 2020 se acordă fonduri nerambursabile în proporție de 50% până la maximum 70%, cu valori cuprinse între 100.000 de euro și 1.500.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației (exprimată în SO - standard output) și de tipul de beneficiar.

Astfel, pentru ferme mici cu dimensiunea între 4.000 și 11.999 SO, intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 100.000 de euro pentru achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare și 450.000 de euro pentru proiecte complexe.

Pentru fermele medii, 12.000 – 250.000 SO, intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 200.000 de euro pentru investițiile care presupun achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare și de 1.500.000 de euro în cazul proiectelor complexe.

Totodată, pentru obținerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer, sprijinul este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 300.000 de euro pentru  achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare, și de 1.500.000 de euro pentru investiții complexe.

În cazul fermelor mari, cu dimensiuni mai mari de 250.000 SO, intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 300.000 de euro pentru proiecte cu achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare și de 1.500.000 de euro pentru proiecte complexe.

Pentru formele asociative sprijinul acordat este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, dar se va putea majora cu 20 de puncte procentuale, însă rata sprijinului combinat nu poate depăși 90% pentru investiții colective (investiții efectuate de organizații și de grupuri de producători și cooperative) și pentru investiții legate de operațiunile prevăzute la art. 28 (Agromediu și climă) și art. 29 (Agricultura ecologică) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Ghidul solicitantului aflat în consultare publică este disponibil pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională. Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site. Astfel, toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până pe data de 5 februarie 2022.

Calculul SO se poate face și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR, http://so.afir.info.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Consultările cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 au continuat luni, 17 ianuarie 2022, pe tema fișelor de intervenții pentru investițiile în procesare și energie regenerabilă, tot în sistem de videoconferință.

Una dintre principalele modificări a fișei de intervenție vizează categoria beneficiarilor eligibili pe schemele de procesare, propunerea fiind de a rămâne eligibile doar formele asociative, pentru a putea integra mai ușor materia primă în procesare, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ne dorim să dezvoltăm sectorul de procesare, astfel încât materia primă produsă în România să poată fi integrată într-un circuit, din care să rezulte cât mai multe produse finite, cu valoare adăugată, pentru echilibrarea balanței comerciale. Unul dintre aspectele care afectează negativ balanța comercială este deficitul de capacități de producție, astfel că, principala modificare a intervenției vizează ridicarea plafonului sprijinului public, de la 2,5 milioane euro la 15 milioane euro”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, care a participat la videoconferința online de la Bruxelles, fiind prezent la Consiliul de miniștri AGRIFISH.

Intervențiile prezentate în cadrul videoconferinței au făcut referire la investițiile în:

• Procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene;

• Condiționarea, procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole în afara exploatației prin intermediul formelor asociative;

• Creșterea eficienței energetice pentru unitățile de procesare existente.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Clubul Fermierilor Români și-a adaptat mecanismele de funcționare și conducere la nivel național pentru a asigura democratizarea conducerii asociației, precum și pentru o mai bună reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Asociației. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, Laszlo Becsek preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, ianuarie – iunie 2022.

„Sunt onorat să preiau mandatul Președinției rotative a Clubului Fermierilor Români. Voi urmări cu prioritate consultările pentru elaborarea PNS și a Strategiei Naționale de Gestiune Integrată a Apei pentru Agricultură, implementarea Proiectului Concorde, derularea programelor de pregătire organizate de Club, proiectele specifice regiunii Centru, precum și activarea Comitetelor executive regionale ale asociației”, transmite proaspătul președinte Laszlo Becsek, care este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și membru în Consiliul Director.

Laszlo Becsek este un fermier cu o afacere de succes, un model care îi poate inspira și pe alți fermieri. Absolvent al Facultății de Agricultură din Cluj-Napoca și Doctor în agronomie, actualul președinte al Clubului Fermierilor este administrator și asociat unic al firmei BIOFARM S.R.L. cu activitate în Târgu Secuiesc (Covasna).

Ferma lui Laszlo Becsek a fost înființată în anul 1995, iar în prezent desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil, având în asolament cartofi pentru consum, cartofi pentru sămânță, grâu, rapiță, porumb și ceapă.

Cu o echipă de aproape o sută de oameni și tehnologia potrivită, a ajuns la performanța de a avea o productivitate sporită la cereale de 7.000 kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, la cartof 42.000 kg/ha, iar la ceapă de 48.000 kg/ha. Producția de cartofi și cea de ceapă este livrată în întregime în supermarketuri, îndeplinind toate cerințele de calitate solicitate de acestea.

De-a lungul timpului, societatea a realizat investiții semnificative în spații de depozitare, ambalare (cea mai mare de acest fel din țară), dar și în flota proprie de mașini frigorifice. Investițiile au fost realizate prin programul SAPARD, dar și prin credite și fonduri proprii.

Obiectivele și prioritățile noului președinte

Pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

• Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru cu MADR, în vederea elaborării PNS;

• Contribuții la elaborarea Strategiei Naționale de Gestiune Integrată a Apei și Solului în Agricultură. Promovarea cooperării multi-parteneriale (Guvern – organizații fermieri) pentru elaborarea, aprobarea și implementarea unui Plan național multi-anual de dezvoltare a sistemului de irigații și desecare-drenaj;

• Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;

• Implementarea programului Clubului privind Consultanța pentru utilaje agricole: armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (informare, consultanță, formare continuă, contractare, mediere);

• Sprijinirea implementării eficiente a proiectelor finanțate din PNRR pentru educație și mediu care au impact în domeniul agriculturii. Promovarea unor proiecte de dezvoltare a agriculturii (irigații, desecare, combaterea eroziunii solului, creșterea capacității de stocare în vederea valorificării eficiente a produselor agricole) în procesul de actualizare și optimizare a programului-cadru de finanțare PNRR;

• Derularea programelor de pregătire organizate de asociație, care anul acesta își propun să înroleze 120 de tineri fermieri în programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” și 40 de fermieri în programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”;

• Desfășurarea Conferințelor Regionale ale Clubului pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile agricole;

• Activarea și creșterea rolului Comitetelor Executive Regionale ale Clubului, pentru implicarea activă a fermierilor în activitățile asociației și informarea acestora despre subiectele de interes major privind dezvoltarea afacerilor agricole;

• Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COM AGRI, DG AGRI, ELO, COPA-COGECA, Farm Europe.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Astfel, alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări totodată și următoarele obiective specifice:

• Promovarea adoptării și operaționalizarea finanțării unui Plan Național Strategic de Dezvoltare a Sectorului Cartofului în România.

• Susținerea elaborării unui studiu privind identificarea modelelor de ferme performante în România, indiferent de dimensiunea acestora, și elaborarea scenariilor de dezvoltare durabilă a acestora, în perspectiva redresării balanței comerciale a produselor agroalimentare.

• Susținerea elaborării și punerea în aplicare a unei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare (creșterea numărului de produse certificate la nivel național prin intermediul schemelor de calitate ale MADR; promovarea cu prioritate la raft a produselor românești; dezvoltarea de puncte gastronomice locale; echilibrarea deficitului balanței comerciale pe produse agroalimentare; calitate și trasabilitate pentru produsele românești).

• Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului Clubului privind pregătirea tinerilor lideri pentru agricultură.

• Asigurarea condițiilor pentru implementarea proiectului din PNRR privind dezvoltarea învățământului liceal dual agricol. Promovarea proiectului „O Roboseră în fiecare școală” din România.

Reamintim că, președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte (desemnați de regiune). Dan Hurduc a fost primul președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului, mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul României a aprobat ordonanța de urgență elaborată de Ministerul Finanțelor care reglementează prelungirea valabilității până la 30 iunie 2022 a Programului IMM Invest, respectiv până la 30 iunie 2023 perioada în care poate fi efectuată plata grantului și, totodată, majorează plafoanele reprezentând granturi ce pot fi acordate în cadrul Programului, în sectorul pescuitului și acvaculturii, în domeniul producției primare de produse agricole, sectorul alimentar și celelalte domenii de activitate.

Actul normativ aprobat de Executivul de la București prevede un plafon de garanții de stat pentru anul 2022 de zece miliarde lei, din care cinci miliarde lei sunt alocate subprogramului Agro IMM Invest. „Plafonul de garanții total în cadrul Agro IMM Invest a crescut la cinci miliarde de lei, ceea ce va permite unui număr mult mai mare de fermieri să beneficieze de această oportunitate”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Bugetul schemei de ajutor de stat a fost majorat la 2,34 miliarde lei (473,90 milioane euro) pentru 48.726 de beneficiari, transmite Ministerul Finanțelor.

Resursele pentru subvenționarea dobânzilor și a unor comisioane de gestionare a garanției de stat sunt asigurate din bugetul anului următor.

În conformitate cu prevederile Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19, plafoanele reprezentând ajutor de stat vor crește astfel:

• 345.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii;

• 290.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;

• 2.300.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în industria alimentară.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) și Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR) vor acorda garanții în cadrul subprogramului AGRO IMM Invest.

Solicitărilor de acordare a creditelor garantate în cadrul programului depuse până la data de 31 decembrie 2021 și aflate în curs de analiză li se aplică prevederile legale aflate în vigoare la data depunerii lor, prin prelungirea de către Comisia Europeană a valabilității Cadrului temporar până la data de 30 iunie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 9 decembrie 2021, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a participat la ședința Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români, în care au fost prezentate bilanțul pentru 2021 și planul de acțiuni pentru 2022. În aceeași zi, ministrul s-a întâlnit cu fermierii participanți la programele „Antreprenor în Agricultura 4.0” și „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulate de Club în scopul pregătirii fermierilor pentru ridicarea nivelului de competențe manageriale și profesionale ale acestora, dezvoltarea propriilor afaceri agricole și creșterea competitivității și profitabilității fermelor din România.

Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, a precizat că asociația are reprezentare națională și capacitatea de promovare a intereselor fermierilor pentru asigurarea competitivității și rezilienței fermelor. Organizația se concentrează pe serviciile de consultanță care creează valoarea adăugată pentru fermieri, precum managementul riscului în ferme (asigurări agricole), valorificarea producției agricole (comerț cu cereale) și optimizarea investiției în tehnologizarea fermelor (consultanță utilaje agricole). „Clubul continuă să dezvolte programele de pregătire profesională și activitățile de reprezentare și informare-comunicare pentru fermieri, și vizează pe termen mediu-lung să devină un think tank specializat pe agricultură și să ofere input relevant, strategic pentru Guvern și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a spus Florian Ciolacu.

Dan Hurduc, președintele în exercițiu, a evidențiat implicarea activă, susținută a Clubului în elaborarea PNS prin participarea la grupurile de lucru de la nivelul MADR și a organizării grupurilor de lucru regionale pentru consultarea fermierilor în elaborarea propunerilor de eco-scheme. „Clubul a transmis în noiembrie o propunere fundamentată de eco-scheme către MADR, pentru preluare în PNS, propunere care ține cont de specificul regiunilor agricole din țara noastră și factorii limitativi pentru producția agricolă (apa, calitatea solurilor și schimbările climatice)”, a arătat Dan Hurduc.

Laszlo Becsek, care va prelua mandatul de președinte al Clubului începând cu 1 ianuarie 2022, a menționat că sunt necesare mai multe programe pentru dezvoltarea sectoarelor din agricultură, implementarea Strategiei integrate la nivel național privind gestionarea apei pentru agricultură (propunere lansată de Club privind finanțarea refacerii și modernizării sistemelor de irigații). „Fermierii au nevoie ca Ministerul Agriculturii să elaboreze planuri pe mai mulți ani pentru predictibilitatea și stabilitatea afacerilor agricole și identificarea soluțiilor optime de dezvoltare pentru fermele din România”, a evidențiat Laszlo Becsek.

Adrian Chesnoiu a apreciat implicarea Clubului Fermierilor Români și rezultatele obținute până acum în avantajul fermierilor, considerând că propunerile mediului asociativ trebuie să se regăsească în politicile și programele ministerului și a anunțat că PNS se va finaliza până la sfârșitul lunii decembrie 2021. Ministrul consideră că mecanismele pentru investiții trebuie să fie legate de performanță, care să vizeze acoperirea deficitului de balanță comercială, politicile publice trebuie adaptate pentru a răspunde acestei nevoi, iar raportarea trebuie făcută ținând cont de specificitatea domeniilor din agricultură.

Șeful MADR a abordat câteva subiecte de interes major pentru fermieri, precum: identificarea soluțiilor pentru finanțarea irigațiilor; lansarea unor programe și politici pentru atragerea tinerilor în agricultură și ridicarea gradului de cunoștințe și specializare a forței de muncă active în acest domeniu; necesitatea unor politici și programe aliniate la nevoile fermierilor, care să vizeze creșterea competitivității la nivel european a agricultorilor din țara noastră; dezvoltarea activităților de procesare a materiei prime; posibilitatea și necesitatea ca România să deschidă piețe noi externe; subvențiile pentru anumite culturi și inputuri; debirocratizarea și cooperarea inter-ministerială pentru eficientizarea interacțiunilor cu fermierii; implementarea și extinderea soluțiilor de digitalizare a instituțiilor responsabile pentru agricultură, pentru a veni în sprijinul fermierilor; reglementări necesare privind inputurile pentru agricultură (utilizare fertilizanți, acces la pesticide). „Este necesară punerea în prim-plan a competitivității afacerilor agricole, rezultatele și viabilitatea afacerilor agricole trebuie să fie în centrul programelor de finanțare a investițiilor, raportarea să fie făcută la modele multiperformanță, cu accent pe competențe, pregătirea și disponibilitatea forței de muncă specializată în agricultură”, a afirmat Adrian Chesnoiu.

Antreprenor în Agricultura 4.0

Clubul Fermierilor Români a marcat prima săptămână de cursuri din programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care se adresează fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, și a adus laolaltă 21 de participanți provenind din toate regiunile țării.

Ministrul Agriculturii a salutat inițiativa organizării programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”, exprimându-și încrederea că fermierii antreprenori reprezintă parteneri alături de care autoritățile din România pot perfecționa și armoniza politicile publice, într-o abordare pragmatică și eficientă. În timpul întâlnirii dintre Adrian Chesnoiu și fermierii antreprenori au fost dezbătute subiecte precum viabilitatea sistemelor de irigații, situația subvențiilor pentru grâu și îngrășământ, recomandările Uniunii Europene privind reducerea utilizării de fertilizanți în agricultură, dar și reglementarea accesului la pesticide.

„Suntem onorați să îl avem alături de noi pe ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu la debutul acestui program și salutăm interesul manifestat de domnia sa cu privire la inițiativele Clubului Fermierilor Români. Programul este unul dintre proiectele importante ale asociației noastre, misiunea noastră fiind aceea de a susține creșterea competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afaceri agricole în România – și, implicit, creșterea performanței lor”, a declarat Dan Hurduc, președinte Clubul Fermierilor Români.

Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” își propune să sprijine fermierii antreprenori să își creeze un plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole și pune la dispoziția acestora studii de caz aplicate, concomitent cu oferirea unui set de instrumente de management care să le ofere posibilitatea de a-și alinia propriile afaceri la tendințele actuale din agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Programul de perfecționare managerială se desfășoară în perioada decembrie 2021 – februarie 2022.

„Programul se aliniază obiectivelor pe care Ministerul Agriculturii le conturează în ceea ce privește dezvoltarea și digitalizarea acestui sector și, de aceea, propunerea noastră este de a conecta în permanență afacerile cu comunitatea decidentă politică și administrativă. Sunt convins că în urma acestui program, fermierii vor pleca cu o încredere mai mare în posibilitatea lor de a performa și de atinge indicatorii de performanță pe care i-au stabilit pentru afacerile lor”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Tinerii, resursa de care România are nevoie

Ministrul Agriculturii a interacționat și cu tinerii fermieri participanți la programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români și aflat la a treia ediție anul acesta.  

Adrian Chesnoiu a subliniat faptul că ar dori ca la nivelul ministerului pe care îl conduce să fie abordate direcțiile identificate de tinerii antreprenori pentru dezvoltarea agriculturii din România, astfel încât împreună cu aceștia să fie găsite acele soluții care pot transforma riscurile în oportunități în agricultură. În opinia ministrului, tinerii au puterea de a schimba percepția asupra agriculturii, și de aceea este nevoie ca ei să fie la curent cu direcțiile și schimbările trasate la nivel global, astfel încât să poată asigura o mai bună reprezentare la nivel european și determina schimbarea. Ministrul Agriculturii a salutat tinerii fermieri din Republica Moldova și a îndemnat participanții din program să facă schimb de idei și bune practici pentru valorificarea oportunităților și potențialului agriculturii din cele două țări, pentru a consolida puntea de legătură dintre cele două țări.

„Tinerii sunt resursa de care România are nevoie, în condițiile în care forța de muncă din agricultură este îmbătrânită”, a spus Adrian Chesnoiu. Printre subiectele discutate cu fermierii participanți la programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” s-au numărat problema forței de muncă din fermele zootehnice, condițiile trasate în cadrul programelor de finanțare, respectiv problema actualizării prețurilor și necesitatea diversificării producției agricole din România. În încheiere, ministrul și-a exprimat încrederea că tinerii înțeleg mecanismele care conduc spre schimbare la nivel global și se vor implica activ în această schimbare.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” are ca scop pregătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. Seria 2021-2022 a programului numără 60 de participanți provenind atât din România, cât și din Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește în continuare cereri de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020). Suma totală disponibilă, până pe 25 ianuarie 2022, pentru investiții în exploatații agricole vegetale și zootehnice este de 589 de milioane de euro.

Pentru achizițiile simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare, nu se mai pot depune solicitări de finanțare deoarece fondurile au fost epuizate. Componenta de achiziții de utilaje agricole de către tinerii fermieri a fost închisă pe 7 decembrie 2021 ca urmare a solicitărilor depuse on-line de către 498 de tineri prin care a fost depășită suma totală alocată pentru această componentă (fonduri solicitate de 112,6 milioane de euro, față de o alocare de 75 de milioane de euro). Și pentru componenta de achiziții simple de utilaje agricole și pentru irigații, drenaj sau desecare la nivelul fermei, depunerea s-a închis pe 30 noiembrie 2021, ca urmare a depășirii de aproape trei ori a alocării de 125 de milioane de euro, fiind solicitate 335 de milioane de euro de către 846 de fermieri.

În acest moment, fermierii mai pot solicita fonduri pentru investiții în condiționarea, procesarea și marketingul în ferma vegetală, exceptând legumicultura și cartofii (11 milioane de euro disponibili), în ferma zootehnică (81 de milioane de euro disponibili) și pentru legume și cartofi (53 de milioane de euro disponibili).

Totodată, sunt disponibile 30 de milioane de euro pentru investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) în zona montană și 326 de milioane de euro pentru același tip de investiție la nivel național.

Pentru investiții privind înființare, extindere, modernizare în sectorul legume, inclusiv în spații protejate, și cartofi (producție primară, condiționare și marketing), cei interesați au la dispoziție fonduri în valoare de 86 de milioane de euro.

Până pe data de 24 decembrie 2021 se desfășoară etapa a doua a sesiunii de depunere a proiectelor, în care se pot depune proiectele care au un punctaj egal sau mai mare de 50/60 de puncte, pragurile de calitate lunare pentru fiecare componentă sunt detaliate în Anunțul de primire a proiectelor pentru submăsura 4.1, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

Reamintim că solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

Cuantumul sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90% din valoarea eligibilă, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultura ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice sau pentru investițiile colective.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Luni, 15 noiembrie 2021, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, au ajuns la un acord politic informal privind bugetul UE pentru 2022, al doilea în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

Acordul are ca obiect angajamente în valoare de 169,5 miliarde euro și plăți în valoare de 170,6 miliarde euro. „Odată adoptat, bugetul ar permite UE să mobilizeze fonduri semnificative pentru un răspuns continuu al UE la pandemia de COVID-19 și la consecințele acesteia, pentru a lansa o redresare durabilă, precum și pentru a proteja și a crea locuri de muncă. Acesta ar atrage investiții suplimentare într-o Europă mai verde, mai digitală și mai rezilientă, protejând în același timp persoanele cele mai vulnerabile din vecinătatea sa și din întreaga lume”, se menționează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Referitor la acordul politic de luni, comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul și administrația, a declarat: „Acest acord confirmă faptul că toate instituțiile sunt pregătite să ajungă la un compromis în interesul unui buget, care va sprijini o redresare durabilă și tranziția necesară a UE, în beneficiul tuturor”.

Alocări financiare

Bugetul convenit va direcționa fondurile către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor UE din întreaga lume.

S-a convenit să se aloce:

• 49,7 miliarde euro în angajamente pentru a sprijini redresarea, stimulând investițiile în coeziunea economică, socială și teritorială;

• 53,1 miliarde euro Politicii Agricole Comune și 971,9 milioane euro Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor;

• 12,2 miliarde euro Programului Orizont Europa, pentru a sprijini cercetarea UE în domenii precum sănătatea, sectorul digital, industria, domeniul spațial, clima, energia și mobilitatea și 613,5 milioane euro Programului privind piața unică, sprijinind competitivitatea și IMM-urile, inclusiv în sectorul turismului;

• 839,7 milioane euro Programului „UE pentru sănătate” în vederea sprijinirii Uniunii Europene a sănătății și pentru a oferi un răspuns cuprinzător la nevoile în materie de sănătate ale cetățenilor europeni;

• 1,2 milioane euro în cadrul Fondului pentru o tranziție justă pentru a asigura faptul că tranziția către neutralitatea climatică este benefică pentru toți și 755,5 milioane euro în cadrul Programului LIFE pentru sprijinirea acțiunilor în domeniul mediului și al combaterii schimbărilor climatice;

• 2,8 miliarde euro Mecanismului pentru interconectarea Europei, sumă destinată investițiilor într-o infrastructură de transport modernă, de înaltă performanță, pentru a facilita conexiunile transfrontaliere;

• 3,4 miliarde euro Programului Erasmus+, pentru a investi în tineri, și 406 milioane euro pentru sectorul cultural și cel creativ, prin intermediul Programului Europa creativă;

• 1,1 miliarde euro Fondului pentru azil migrație și integrare și 809,3 milioane euro Fondului de gestionare integrată a frontierelor în vederea intensificării cooperării în domeniul gestionării frontierelor externe, inclusiv 25 de milioane euro pentru protecția frontierei cu Belarus, precum și în ceea ce privește politica în domeniul migrației și azilului, care include, de asemenea, fonduri suplimentare pentru angajamentele de relocare;

• 227,1 milioane euro Fondului pentru securitate internă și 945,7 milioane euro Fondului european de apărare pentru a sprijini autonomia strategică și securitatea europeană;

• 15,2 miliarde euro pentru sprijinirea vecinilor noștri și a dezvoltării și cooperării internaționale.

Acordul include majorări specifice pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală (190 de milioane euro, cu o atenție deosebită acordată Afganistanului și Siriei, precum și pentru programul de ajutor umanitar (211 milioane euro) pentru a aborda situațiile de criză din întreaga lume.

Împreună cu bugetul pentru 2022, instituțiile UE au convenit să aprobe amendamentele propuse la bugetul pentru 2021, astfel cum au fost prezentate de CE la începutul acestui an în proiectele de buget rectificativ 5 și 6. După finalizarea procesului de aprobare, Comisia va fi în măsură să majoreze ajutorul umanitar pentru refugiații sirieni din Turcia și să contribuie la accelerarea vaccinărilor la nivel mondial prin furnizarea unui număr suplimentar de 200 de milioane de doze pentru țările cu venituri reduse.

În paralel cu bugetul anual pentru 2022, țările UE se vor baza în continuare pe sprijinul oferit de instrumentul de redresare NextGenerationEU și de Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia a adoptat în prezent evaluări pozitive ale planurilor de redresare și reziliență prezentate de 22 de state membre. Ulterior, Consiliul a aprobat fiecare dintre aceste evaluări. Până în prezent, CE a plătit 52,3 miliarde euro sub formă de plăți de prefinanțare către 17 state membre.

Urmează ca bugetul anual pentru 2022 să fie adoptat în mod oficial de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor europene disponibile prin intermediul submăsurilor 6.4 și 6.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

În intervalul 2 noiembrie 2021 – 7 noiembrie 2021, AFIR a primit online 1.149 de cereri de finanțare pe submăsura 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole. Valoarea totală a fondurilor europene solicitate este de peste 204 milioane de euro, de două ori mai mult decât alocarea disponibilă, care a fost de 100 milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 150 de milioane de euro, însemnând 150% din alocare. Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (204.027.761 euro) a depășit plafonul din nivelul alocării sesiunii (150 milioane euro).

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt microîntreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înființate, adică start-up-urile din spaţiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în microîntreprinderi şi întreprinderi mici. Excepție fac persoanele fizice neautorizate.

De asemenea, AFIR anunță și epuizarea fondurilor europene disponibile prin intermediul submăsurii 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, în primele cinci zile de la lansarea sesiunii de depunere a solicitărilor de finanțare.

Astfel, în intervalul 29 octombrie 2021 – 3 noiembrie 2021, AFIR a primit online 4.828 de cereri de finanțare, valoarea totală a fondurilor europene solicitate fiind de 300,8 milioane de euro, de șase ori mai mult decât alocarea disponibilă, care a fost de 50 milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 75 de milioane de euro, însemnând 150% din alocare. Sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (300,8 mil. euro) a depășit plafonul din nivelul alocării sesiunii (75 mil. euro).

Sprijinul public este 100% nerambursabil și se acordă sub formă de sumă forfetară. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului crește la 70.000 euro pentru un proiect.

Activitățile pentru care s-a solicitat finanțare prin submăsura 6.2 sunt cele aferente Anexei 7 la Ghidul solicitantului, respectiv Lista codurilor CAEN eligibile. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături etc.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html