Operatorii economici care derulează activități de export cu plante, produse vegetale și alte obiecte, au obligația să solicite Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) eliberarea certificatelor fitosanitare pentru export. Aceste documente oficiale garantează că mărfurile exportate îndeplinesc exigențele fitosanitare impuse de țara importatoare.

În scopul eficientizării activității a fost creat un sistem online, prin intermediul căruia operatorii depun în format electronic cererile de eliberare a certificatelor fitosanitare pentru export.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, această funcționalitate, pusă la dispoziție de către MADR pe pagina de internet a instituției, asigură o gestionare eficientă a activității, scurtând considerabil timpul de preluare și procesare a cererilor de către autoritățile competente, în paralel cu monitorizarea în timp real a mecanismului de solicitare și eliberare a certificatelor fitosanitare.

Sistemul a fost conceput ca un instrument util pentru operatorii economici români care realizează comerț exterior, conținând facilități care permit notificarea deponenților de fiecare dată când se schimbă statusul cererii depuse.

Tehnologia utilizată de către echipa de experți IT a AFIR pentru dezvoltarea aplicației, permite utilizarea sistemului atât cu ajutorul unor terminale fixe (unități PC desktop/laptop), cât și cu ajutorul terminalelor mobile de tip smartphone, indiferent de sistemul de operare al acestora.

Aplicația se adresează și unor părți terțe interesate, cum ar fi lucrătorii vamali, care acum au posibilitatea să verifice statusul eliberării unui certificat fitosanitar, sau chiar o copie a acestuia doar prin scanarea unui cod QR afișat în cadrul aplicației accesibile la adresa https://fitocertanfdf.madr.ro, inclusiv de pe telefonul mobil.

Condițiile de climă și sol influențează creșterea și dezvoltarea culturilor, dar în aceeași măsură, crește și riscul apariției bolilor și dăunătorilor. La cultura de rapiță, Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este de departe cea mai pagubitoare boală. Primăverile calde și umede, densitatea ridicată, prezența în rotație a unor specii sensibile, sunt probleme des întâlnite în fermele de la noi din țară.

Corteva Agriscience introduce în cultura de rapiță, prin noua genetică, un concept inovator Sclerotinia Protector. PT303 este un hibrid unic pe piața din Europa ce combină un grad ridicat de toleranță la Sclerotinia cu productivitatea excelentă și caractere agronomice superioare, iar rezultatul este un produs ce nu poate lipsi din nicio fermă ce dorește performanță la cultura de rapiță.

O reală problemă o reprezintă rotația scurtă practicată în foarte multe ferme, unde rapița revine după un an de cereale păioase și în rotație scurtă cu floarea-soarelui, soia și mazărea. Faptul că scleroții produși de Slerotinia sclerotiorum pot rezista în sol 7-8 ani și în condiții prielnice pot produce pagube însemnate nu doar pentru cultura de rapiță, ci și pentru culturile ce vor veni în următorii ani pe acel teren, reprezintă o preocupare importantă a multor fermieri.

Combaterea chimică a acestei boli foarte păgubitoare este limitată și necesită atenție deosebită la momentul aplicării fungicidului, iar de cele mai multe ori nu se poate interveni la timp din cauza precipitațiilor, astfel că eficiența tratamentului este foarte redusă, infecția neputând fi eradicată în totalitate. Singura soluție reală este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector.

Primul hibrid este PT303 ce va realiza producții constante anual, fără a fi impactat de acest agent patogen și care lasă un sol cu încărcătură mai mică de scleroți, unde vom putea cultiva în continuare fără riscuri culturile dorite.

Toleranța genetică este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmează să-i cultivăm. Alături de productivitate și stabilitate, ea asigură obținerea unor producții ridicate în anii problematici, când alte soluții nu dau randament.

De asemenea, un aspect foarte important de menționat este și pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organică/ecologică, fiind singura soluție de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia și multiplicarea scleroților în viitor. Corteva oferă prin portofoliul actual, soluții reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organică.

Pentru siguranța culturii de rapiță, hibridul marca Pioneer^® PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectă.

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România & Moldova

Și în acest an, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin în parteneriat cu FMC Agro România vă oferă prin intermediul aplicației ArcTM farm intelligence, în mod gratuit, informații cu privire la monitorizarea dăunătorului Ostrinia nubilalis din culturile de porumb, pentru ca dumneavoastră să gestionați corect și eficient acest dăunător periculos.

În această primăvară, primele pupe de Ostrinia nubilalis au fost observate în zona Lovrin la începutul lunii mai (01.05.2022), iar primii adulți spre sfârșitul aceleași luni (25.05.2022). După această dată au fost observate agregări ale adulților în culturile de grâu în special.

Femelă de Ostrinia nubilalis

La capcanele cu feromoni curba de zbor este în creștere în multe zone din Banat și Crișana, cât și din alte zone din țară. În Timiș, cel mai mare număr de capturi s-a înregistrat la Becicherecu Mic la data de 13 iunie 2022 (132 fluturi).

Capturi de OSTRINIA NUBILALIS în zona Becicherecu Mic, Timiș, la data de 13.06.2022

Toate cercetările realizate până în prezent cu privire la Ostrinia nubilalis și în mod special a monitorizării cu ajutorul capcanelor feromonale arată că, din mai multe motive, numărul fluturilor capturați la acestea nu oferă predicții fiabile cu privire la infestarea larvară ulterioară. Cu toate acestea, monitorizarea zborului oferă informații valoroase mai ales în ceea ce privește ovipoziția.

Ostrinia nubilalis preferă să își depună ponta pe porumbul semănat devreme. Din ce motiv? Pentru că fluturii sunt atrași să depună ouăle pe plantele mai înalte și mai verzi (cam peste 45 cm înălțime).

Larvă de Ostrinia nubilalis în verticilul plantelor de porumb la data de 15 iunie 2022

În paralel cu monitorizarea zborului adulților, am verificat culturile de porumb și am constatat că sunt prezente ponte și larve de vârsta I și II. În mare parte, insectele au depus pontele în zona verticilului plantelor, de aceea au fost destul de greu de găsit. Larvele sunt prezente la acest moment în zona verticilului plantelor de porumb pe care l-au perforat. Am găsit la controlul din data de 15.06.2022, câte două și trei larve în verticilul plantelor atacate. De asemenea, am observat larve și în nervura frunzelor de porumb.

Larvă în nervura frunzei de porumb

Situația din acest an este cumva similară cu cea din anul 2020, când primele larve au fost observate la data de 16 iunie. Față de anul 2021, când primele larve au fost înregistrate la 29 iunie, în acest an, condițiile climatice de la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie (temperaturi maxime cuprinse între 23 și 31 grade C în zona Lovrin) au favorizat dezvoltarea într-un timp mai scurt a stadiilor insectei. Astfel, la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie (deși capcanele nu erau instalate), am observat apariția masivă a adulților. Dacă la 15 iunie avem larve pe plantele de porumb, putem aproxima că primele ponte au fost depuse chiar în prima decadă a lunii iunie 2022.

Orificii produse de larve în verticilul plantei

Orificii produse de larve în verticilul plantei

Pot aprecia că, la 15 iunie 2022 sunt îndeplinite cele trei criterii care stau la baza avertizării combaterii unui dăunător: criteriul biologic (zbor maxim al adulților, ponte și larve de vârsta I, II pe plante), criteriul ecologic (la Lovrin s-au însumat 470 grade C, ceea ce înseamnă că larvele de vârsta I, II și III sunt prezente), criteriul fenologic (femelele depun ouăle pe plantele avansate în vegetație, care au mai mult de 45 cm înălțime).

În consecință, vă avertizăm că în această perioadă se înregistrează zbor maxim al fluturilor de Ostrinia nubilalis la capcanele cu feromoni și momeli alimentare din Banat și Crișana, dar și din alte zone din România.

De asemenea, la data de 15 iunie 2022, în culturile de porumb mai avansate în vegetație au fost observați adulți de Ostrinia nubilalis, ponte și primele larve eclozate. Larvele din generația I sunt văzute adesea în zona verticilului plantelor. Ele pătrund în nervura frunzelor, în panicul (pe care îl perforează) și mai târziu în tulpină.

Pontă de Ostrinia nubilalis pe dosul frunzei de porumb

Comparativ cu anul trecut, în acest an, dezvoltarea dăunătorului a fost susținută de condițiile climatice din această primăvară (vreme caldă și uscată la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie). Dacă în 2021, primle larve au fost observate la 25 iunie, în acest an ele au fost văzute mai devreme cu zece zile.

Primul tratament se aplică la avertizare

Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de o sută de plante. Larvele pot fi văzute în zona verticilului plantelor de porumb, iar pontele pe dosul frunzelor în zona nervurii principale.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea sfredelitorului tulpinilor de porumb trebuie luată după un control fitosanitar serios al culturilor dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

În culturile de porumb zaharat și în loturile de hibridare se poate interveni dacă situația din teren impune efectuarea unor tratamente. Porumbul zaharat este preferat de această insectă.

În loturile de hibridare și nu numai, pot fi utilizate bioinsecticide pe bază de Beauveria bassiana și Bacillus thuringiensis kurstaki [Huang F. et al., 1999b; Lereclus D. et al., 1993].

Dăunătorul mai poate fi combătut și prin lansări de viespi oofage, Trichogramma maydis în doză de 100.000 viespi/ha (2 tratamente). Lansările se fac atunci când se înregistrează maximul curbei de zbor al adulților [Roșca et al., 2011].

Femelă de Ostrinia nubilalis (plină de ouă) în verticilul plantei la data de 15 iunie 2022

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol, clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, acetamiprid + lambda cihalotrin, deltametrin (sursa Pesticide 2.22.6.1). Aceste produse sunt omologate pentru combaterea Ostriniei nubilalis în România. Dintre substanțele enumerate, clorantraniliprolul este considerat mai prietenos cu entomofagii, are efect ovicid și larvicid foarte bun și poate fi aplicat și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34 grade C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

De obicei, nu se fac tratamente chimice de combatere decât în cazuri speciale de atacuri masive și doar atunci când se mai poate intra în cultură pentru tratamentele terestre.

Acolo unde se practică monocultura timp îndelungat, tratamentele sunt indicate. Insecticidele trebuie să ajungă pe teaca frunzei sau în verticilul plantei pentru ca larvele din acele zone să moară înainte să pătrundă în tulpini [Roșca et al., 2011].

În combaterea biologică pot fi utilizate produse pe bază de Bacillus thuringiensis. În România este omologat pentru combaterea sfredelitorului tulpinilor, produsul Bactospeine DF/Dipel DF (sursa Pesticide 2.22.6.1).

Decizia de efectuare a unui tratament trebuie luată la 2 - 3 zile de la emiterea avertizării și obligatoriu după ce culturile au fost verificate. Este important ca larvele să fie eclozate în număr cât mai mare. Tratamentul cu insecticide chimice, bioinsecticide și chiar entomofagi trebuie aplicat înainte ca larvele să pătrundă în tulpini. Din momentul în care au pătruns în tulpini nu mai pot fi omorâte.

Femelă plină de ouă, capturată înainte de depunerea pontei

Bibliografie

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Corteva Agriscience lansează noua platformă digitală în România – Granular Link, care aduce valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

Lansat pentru prima dată în Spania, noul sistem digital este conceput pentru a oferi fermierilor o experiență omnichannel personalizată. Prin această aplicație, Corteva își consolidează angajamentul de a crea noi instrumente care să-i ajute pe profesioniștii din domeniu să ia deciziile cele mai bune și să devină mai profitabili și sustenabili în același timp cu ajutorul unor date și informații precise.

Această lansare digitală începe pe site-ul companiei www.corteva.ro care se extinde cu o nouă secțiune de Servicii Digitale care evidențiază: aplicația 360 – Granular Link, Academia Digitală (care oferă suport de consultanță sub formă de webinarii, training-uri despre culturi, bune practici în agricultură) și vloguri tehnice.

„Unul dintre cei mai valoroși pioni ai companiei Corteva Agriscience este reprezentat de inovație. Într-o industrie cu o cerere ridicată, continuăm să ne consolidăm colaborarea cu fermierii români, oferindu-le instrumente utile și simple care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în acest domeniu. Având în vedere că România este a doua țară din Europa care lansează noul sistem digital, Corteva își demonstrează angajamentul față de transformarea digitală în Europa Centrală. Această lansare reprezintă o nouă oportunitate atât pentru Corteva, cât și pentru industria agricolă de a obține mai multe informații despre nevoile fermierilor cu ajutorul tehnologiei și a datelor”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Moldova.

Granular Link este o aplicație 360 disponibilă pentru App Store și Google Play în România, care integrează experiența din domeniul agriculturii a companiei Corteva cu cea mai avansată tehnologie de pe piață. Simultan, combină utilizarea și analizarea informațiilor agronomice într-o soluție digitală care oferă cele mai precise și detaliate informații, cum ar fi fotografii de mare rezoluție, filtre atmosferice inteligente, indici de vegetație avansați. Printre alte funcții, platforma oferă serii istorice din România și recomandări bazate pe potențialul productiv.

„Granular Link simplifică viața de zi cu zi a fermierilor, dar include și instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații locale despre vreme, recomandări personalizate de irigare și toate informațiile necesare pentru o gestionare operațională inteligentă. Toate acestea duc la o eficientizare a sarcinilor agricole”, punctează Jean Ionescu.

Compania va extinde acest sistem și în alte țări europene pe viitor. Corteva Agriscience este o companie globală activă în domeniul agriculturii, cotată la bursă, specializată în semințe, produse de protecția plantelor și soluții digitale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Atenție! Au fost identificate pe piață produse contrafăcute cu denumirea falsă de „Mospilan 20 SG”, cu etichete în limba maghiară, ucraineană etc., în diverse ambalaje. Aceste produse au un conținut și proprietăți fizico-chimice total diferite de cele ale produsului original omologat în Romania, care este produs de către compania Nisso Chemical Europa și comercializat exclusiv în țara noastră de către Summit Agro România și partenerii săi.

Produsele contrafăcute, cu denumirea falsă de „Mospilan 20 SG”, nu au fost omologate și testate în România și vă pot distruge culturile, vă pot polua terenurile și producția agricolă. Pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor, recoltele compromise cu asemenea produse contrafăcute trebuie distruse, întrucât conțin reziduuri de produse neomologate în Romania și nu vor fi acceptate pentru comercializare de către rețelele de magazine alimentare din țară și la export.

În partea stângă a fotografiei, vedeți cum arată SINGURUL PRODUS ORIGINAL MOSPILAN 20 SG, omologat în România și folosit cu succes de peste 20 de ani de către agricultori. În partea dreaptă, vedeți cum arată unul din produsele contrafăcute, de care trebuie să vă feriți.

Haideți să facem împreună SCUT împotriva comercializării și utilizării de produse contrafăcute în agricultură! Pentru aceasta, vă rugăm să ne transmiteți la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. orice situație ce vă ridică suspiciunea comercializării de produse CONTRAFĂCUTE din portofoliul Summit Agro România.

Vă asigurăm că Summit Agro România ia toate măsurile necesare pentru depistarea și înlăturarea produselor contrafăcute de pe piață. Produsele contrafăcute produc prejudicii importante atât fermierilor și consumatorilor de produse agricole, cât și companiei Summit Agro România și partenerilor săi.

Pentru mai multe detalii despre pagubele pe care utilizarea produselor contrafăcute le aduce culturilor agricole, oamenilor și mediului înconjurător, vă rugăm să consultați articolul „STOP! Pesticide contrafăcute și ilegale”, de pe site-ul AIPROM - Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, organizație din care face parte și compania Summit Agro România.

Pe agenda discuțiilor Consiliului AgriFish, desfășurat pe 24 mai 2022 la Bruxelles, s-a regăsit protecția solului în Uniunea Europeană (UE) și potențialul său de a contribui la atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În cadrul intervenției sale, ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a subliniat necesitatea îmbunătățirii calității solului împreună cu asigurarea reducerii costurilor totale de producție din partea fermierilor și a diminuării progresive a substanțelor chimice utilizate în agricultură. În acest sens, România a propus acordarea de subvenții de către UE din fondurile alocate Statelor Membre pentru achiziția de utilaje și echipamente pentru obținerea și utilizarea biomasei din resturi vegetale, pentru a evita posibilele arderi ale miriștilor care ar putea conduce la diminuarea proprietăților solului.

„Utilizarea în sectorul agricol a îngrășămintelor organice va contribui la atenuarea problemelor actuale asociate cu îngrășămintele chimice de sinteză, când fermierii se confruntă cu mari dificultăți în aprovizionare din cauza exploziei prețurilor acestora”, a spus Adrian Chesnoiu.

Oficialul MADR a atras atenția asupra nevoii de a susține financiar achiziția de tehnologii cu impact redus asupra structurii solului, precum și a încurajării utilizării tehnologiilor care permit sechestrarea carbonului și a azotului în sol, a tehnologiilor de refacere a calității solului. „Un rol important îl pot avea cercetarea și inovarea, inclusiv în ceea ce privește irigarea durabilă a zonelor sensibile și crearea de soiuri de plante rezistente la deficitul de apă, la boli și dăunători”, a arătat Adrian Chesnoiu.

Foto: Mewi

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ediția a doua a evenimentului „Ziua Grâului Bărăgan” are loc pe 26 mai 2022, de la ora 10:00, în ferma Telehuz Agriserv – Mărculești, județul Ialomița. Ultimele inovații în ceea ce privește genetica și noile tehnologii ale culturilor de grâu și orz vor putea fi văzute la evenimentul organizat în câmp de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și susținut de partenerul principal Corteva Agriscience.

La „Ziua Grâului Bărăgan” vor fi prezentate 56 de soiuri de cereale păioase, genetica provenind de la 12 companii producătoare de semințe. Întreaga platformă a fost semănată în aceleași condiții, iar tratamentele cu produse fitosanitare se aplică conform aceleiași strategii pe toată suprafața.

Eficacitatea tratamentelor pe timp de secetă în cultura de cereale păioase

Compania Corteva Agriscience furnizează toate produsele necesare pentru asigurarea protecției împotriva bolilor, dăunătorilor și în ceea ce privește controlul buruienilor. „În platforma Ziua Grâului Bărăgan, în cea de a doua jumătate a lunii mai 2022 putem spune că deși ploturile sunt într-o stare relativ bună, începem să ne confruntăm cu efectele aduse de lipsa precipitațiilor, frunzele fiind ușor răsucite. În momentul de față, presiunea impusă de boli și dăunători este relativ redusă însă aplicarea tratamentului numărul doi este recomandată pentru protejarea ultimelor etaje foliare, astfel fiind asigurată eradicarea atacurilor de boli aflate în fază incipientă, precum și prevenția apariției acestora pe termen lung”, precizează reprezentanții Corteva.

Tratamentul al doilea a fost efectuat datorită lipsei precipitațiilor în a doua jumătate a lunii mai și a constat în utilizarea insecticidului Transform (doza 0,048 kg/ha, s.a – sulfoxaflor) cu acțiune sistemică pentru o protecție îndelungată asupra afidelor și păduchilor, în amestec cu fungicidul Evolus (doza 1 l/ha, s.a – 40 g/l proquinazid + 160 g/l tebuconazol + 320 g/l procloraz) cu acțiune sistemică și eficacitate foarte bună asupra unui larg spectru de boli foliare și ale spicului.

Este bine cunoscut faptul că majoritatea tratamentelor au o eficacitate redusă atunci când culturile se confruntă cu stresul hidric și termic. În general, seceta încetinește sau împiedică și dezvoltarea bolilor cauzate de agenți patogeni care se dezvoltă în condiții de umiditate (făinare, rugini, septorioze). Cu toate acestea, unele boli sunt favorizate de secetă. Acest lucru se datorează faptului că atunci când plantele sunt stresate din cauza lipsei de umiditate sau a căldurii excesive, acestea devin mai sensibile la aceste boli. Astfel, atacul anumitor boli printre care și una dintre cele mai păguboase pentru cultura cerealelor, Fusarium graminearum, este mai accentuat în condiții de stres și mai ales de secetă.

„Un studiu realizat de cercetători ai Universității din Nebraska ne arată că randamentul aplicării fungicidelor pentru combaterea bolilor grâului a fost aproape neglijabil într-un an secetos, comparativ cu un an cu precipitații satisfăcătoare. Totodată, atunci când dezvoltarea bolilor foliare este limitată din cauza secetei pe toată perioada de vegetație a grâului, este posibil ca aplicarea fungicidelor să nu fie profitabilă și poate duce inclusiv la o pierdere netă.”

Având în vedere condițiile actuale de câmp, arată reprezentanții Asociației Producătorilor de Porumb, fermierul gazdă împreună cu echipa tehnică APPR – Corteva au luat decizia de a întârzia aplicarea tratamentului al doilea și punerea sub semnul întrebării a aplicării celui de-al treilea tratament.

Foto: APPR (https://farmforum.ro/)

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La această dată, culturile de rapiță arată destul de bine, având în vedere contextul climatic actual. Timpul răcoros a ținut la distanță patogenii, iar activitatea dăunătorilor a fost și ea stânjenită. În prezent, temperaturile sunt mai ridicate în timpul zilei, iar dăunătorii sunt activi. Larvele de Ceutorhynchis napi și/sau C. palidactyllus sunt prezente în tulpinile de rapiță. Pe bobocii florali și pe flori sunt prezenți dăunătorii Melighetes aeneus (gândacul lucios al rapiței) și Ceutorhynchus assimilis (gărgărița semințelor de crucifere).

În zona Lovrin am constatat o densitate destul de mare a gărgăriței semințelor (câte 3 - 4 pe un racem), mai ales pe marginile culturilor de rapiță, chiar dacă au fost efectuate tratamente. În această perioadă, gărgărițele se hrănesc și se împerechează masiv. Odată cu apariția primelor silicve va începe și depunerea ouălor. Monitorizați cu atenție culturile dumneavoastră și interveniți cu un tratament la momentul optim, în așa fel încât insectele să depună cât mai puține ouă.

Gărgărița semințelor de crucifere - Ceutorhynchus assimilis este un dăunător foarte important al rapiței, prezent în Europa în toate zonele unde se cultivă această plantă (Winfield, 1992; Cárcamo et al., 2009). Acest dăunător poate produce pagube în producție cuprinse între 15 - 35% (Buntin et al., 1999; Alford et al., 2003; Williams, 2004; Cook et al., 2006). După Dosdall et Cárcamo (2011), un atac masiv poate duce la pierderi în producție de până la 50%.

Dăunătorul poate fi observat în culturile de rapiță în timpul înfloritului (Ferguson et al., 2001; Williams, 2010).

Ceutorhynchus assimilis

Daune produse

Adulții de Ceutorhynchus assimilis se hrănesc cu mugurii florali, polen, nectar și cu țesuturile racemelor. În urma hrănirii, mugurii se vor usca. Dosdall et al. (2014) arată că, în urma hrănirii florile avortează. În consecință, se vor forma mai puține păstăi. Pe lângă asta, orificiile produse de adulți se pot constitui în porți de intrare pentru diferiți patogeni (Dosdall et al., 2001).

Larvele se hrănesc cu semințele din silicve, putând distruge una sau mai multe. Din cauza atacului, silicvele vor fi deformate și se vor deschide prematur (Dosdall et al., 2001). Temperaturile ridicate din timpul înfloritului favorizează activitatea acestui dăunător.

Aspecte generale despre biologia și ecologia gărgăriței semințelor

Dăunătorul are o singură generație pe an și iernează sub stratul de frunziș la marginea perdelelor forestiere și liziera pădurilor, în sol la 0,5 - 5 cm adâncime, în șanțurile de pe marginea drumurilor, unde este protejat de temperaturile scăzute (Brodeur et al., 2001; Roșca et al., 2011).

Primăvara, când temperatura solului este de 12 grade C, adulții ies de la iernat. Apariții masive se înregistrează când temperatura solului ajunge la 15 grade C (Ulmer et Dosdall, 2006; Roșca et al., 2011). Gărgărițele zboară când temperatura medie a aerului este de 12 grade C. La această temperatură, ele pot zbura la 1 metru înălțime iar pe măsură ce temperatura crește, crește și înălțimea de zbor. Dacă umiditatea atmosferică crește, scade și înălțimea de zbor și distanța de dispersie (Tansey et al., 2010a).

Adulții sunt mici (3 - 4 mm) au rostru proeminent, curbat și culoare cenușie - negricioasă. Când rapița începe să înflorească, adulții pot fi observați pe flori. Ei se hrănesc cu polen, nectar, muguri și cu țesuturi ale racemelor și se împerechează până când încep să se formeze primele silicve (Kozlowski et al., 1983).

Femelele depun ponta în silicvele mici, abia formate (1 - 2 cm). Însă, majoritatea ouălor sunt depuse la sfârșitul înfloritului, când silicvele au dimensiuni cuprinse între 45 - 60 mm (Dosdall et Moisey, 2004). Înainte de a depune oul, femela roade un orificiu mic în silicvă și apoi depune un singur ou. După aceea, marchează zona cu feromoni pentru ca altă femelă să nu mai depună ponta (Ferguson et Williams, 1991). În întreaga viață, o femelă depune înte 35 - 50 ouă. Cercetările arată că, de obicei femela depune un singur ou într-o silicvă (Roșca et al., 2011). La infestări masive, pot fi observate și câte două și chiar mai multe ouă într-o silicvă (Cárcamo et al., 2001). Larvele au culoare albă imediat după eclozare, capul rotund și mai închis la culoare. Sunt apode și la maturitate au între 4 - 5 mm lungime (Roșca et al., 2011). La început se hrănesc în peretele silicvelor, după care trec pe semințe. După Dosdall et al. (2014), o singură larvă poate consuma 5 semințe până ajunge la maturitate. Roșca et al. (2011) arată că o larvă poate consuma între 3 și 9 semințe până ajunge la maturitate. La densități mari silicvele vor rămâne fără semințe. Ajunse la maturitate, larvele rod un orificiu în silicve și cad la sol unde începe împuparea. Această etapă durează aproximativ 10 - 14 zile, după care apar noii adulți (Cárcamo et al., 2001).

Ciclul de viață al acestui dăunător se desfășoară pe parcursul a aproximativ 8 săptămâni (de la ou la adult). Perioada se poate scurta sau lungi, funcție de condițiile climatice (Cárcamo et al., 2001).

Noii adulți se vor hrăni tot pe rapiță (dar și pe alte crucifere), rozând silicvele verzi și consumând resturile de semințe rămase în urma hrănirii larvelor și orice sămânță în curs de dezvoltare.

Cum controlăm dăunătorul?

În vederea combaterii dăunătorului la momentul optim, trebuie să se facă o monitorizare atentă a culturilor, mai ales pe margini. Aceste gărgărițe atacă cel mai frecvent marginile culturilor de rapiță, producând pagube. Dacă infestarea este masivă pot migra către mijlocul culturii uneori.

Măsuri culturale

O bună strategie de management este utilizarea culturilor capcană. Pot fi semănați câte doi hibrizi, după cum urmează: la marginea câmpului poate fi semănat un hibrid extratimpuriu, iar restul câmpului cu un hibrid mai tardiv. Hibridul timpuriu va înflori înaintea culturii, iar gărgărițele pot fi capturate aici. Astfel, va fi tratată doar marginea culturii. Dacă se cultivă un singur hibrid, marginea poate fi semănată cu o săptămână mai devreme decât restul culturii. Această metodă poate fi aplicată cu succes mai ales la solele foarte mari. Scopul acestor strategii este de a opri înaintarea gărgărițelor către mijlocul culturii. De asemenea, se reduc costurile cu tratamentele iar entomofauna utilă va fi protejată (Buntin, 1998; Dosdall et Cárcamo, 2011).

Combaterea chimică

Funcție de zona de cultivare, în literatura de specialitate se recomandă mai multe praguri de dăunare de la care se pot executa tratamente fitosanitare. Pentru stabilirea densității dăunătorului, controalele trebuie efectuate de două ori pe săptămână la marginea culturilor în special, atunci când plantele sunt în fenofaza de 10 - 20% înflorire. Se execută câte 10 măturări cu fileul entomologic cu pânză mai groasă (canvas) în 10 puncte din câmp alese la întâmplare. Dacă sunt colectate mai mult de 20 de gărgărițe la 10 măturări, se vor lua măsuri de combatere (Canola Council of Canada, 2014). Dacă gărgărițele se află doar la marginea culturii, tratamentele vor fi aplicate doar în acele zone.

EPPO (1998), recomandă efectuarea unui tratament după formarea primelor silicve, când se înregistrează o densitate de 0,5 - 2 adulți/plantă la marginea câmpului (prag recomandat, în funcție de regiune acesta poate să fie ușor diferit). Pe de altă parte, densitatea trebuie stabilită atât la marginea culturii, cât și în interior. Nu este indicat să se facă tratamente la sfârșitul înfloritului (EPPO, 1998).

Tratamentele trebuie să vizeze omorârea adulților, înainte ca femelele să depună prea multe ouă (Canola Council of Canada, 2014).

În România, Roșca et al. (2011), recomandă începerea combaterii atunci când se înregistrează o gărgăriță/2 plante. Când este prezentă și Dasineura brassicae se poate reduce pragul la o plantă. Wise et Lamb (1998) recomandă un prag cuprins între 1 - 2 gărgărițe/plantă.

În țara noastră sunt omologate mai multe insecticide ce pot fi utilizate în combatere: lambda cyhalotrin, cipermetrin, etofenprox, cipermetrin + piperonil butoxid.

Atenție la albine!

Substanțele utilizate în combatere sunt foarte toxice pentru albine. Se recomandă avertizarea apicultorilor. Stupii ar trebui îndepărtați în timpul tratamentelor și 2 - 3 zile după aplicare. A se evita aplicarea directă pe stupi și în perioadele când albinele se hrănesc activ. Aplicați tratamentele dimineața sau seara.

Combaterea biologică

Aceste gărgărițe au dușmani naturali. Au fost identificate patru viespi parazite pe ouă și larve. Viespile parazite de ou fac parte din familia Mymaridae. Cele care parazitează larvele aparțin familiilor Pteromalidae și Braconidae. Dintre acestea, Trichomalus perfectus este răspândită în multe zone unde se cultivă rapiță (Europa, SUA, Canada) - Murchie et Williams, 1998; Dosdall et al., 2014. Trichomalus perfectus (Walker) este o viespe ectoparazit de larve, prezentă cu populații ridicate în culturile de rapiță din Europa, mai ales în cele netratate. Acest parazit are o singură generație și migrează în culturile de rapiță mai târziu decât gazda sa. Femela străpunge peretele silicvei cu ovipozitorul, imobilizează larva de C. assimilis și depune un singur ou pe suprafața corpului. Larva parazitoidă se hrănește extern cu gazda sa, fără a consuma capsula cefalică și pielea. În culturile netratate cu pesticide din Marea Britanie, procentul de parazitare a trecut de 50% (Murchie et al., 1997 b).

Bibliografie

Articol scris de:  dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În culturile de grâu mai avansate în vegetație și la soiurile sensibile, Blumeria graminis își face simțită prezența. Condițiile climatice actuale (răcoare și umiditate) sunt pe placul acestui fung. Dacă vremea se va menține răcoroasă și umedă este bine ca fermierii să fie atenți la evoluția acestui patogen (dacă temperaturile cresc, făinarea se oprește din evoluție).

Pe lângă Blumeria graminis, în contextul climatic actual ne putem aștepta și la infecții produse de fungii Puccinia striiformis (rugina galbenă), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioză), Gauemannomyces graminis (înnegrirea bazei tulpinii), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii). Așadar, controlați culturile săptămânal și executați tratamentele fitosanitare la momentul optim.

În sprijinul dumneavoastră vin cu informații și fotografii actuale ale fungului Blumeria graminis.

Cultură comparativă de grâu (28 soiuri)

Făinarea cerealelor păioase - Blumeria graminis (D. C.) Speer. Ce ar trebui să știe fermierii despre acest patogen?

Fungul Blumeria graminis poate provoca la grâu pierderi cantitative de recoltă de până la 45%, dar şi pierderi în ceea ce priveşte calitatea (afectează însuşirile de panificaţie) prin zbârcirea sau şiştăvirea cariopselor [Zeller et al., 2002].

Această boală este considerată una din principalele afecțiuni ale grâului din zonele cu climat semicontinental sau maritim şi poate afecta foarte serios recolta de boabe. Se întâlneşte pe arii întinse în fiecare an, fiind larg răspândită pe toate continentele, în special în regiunile umede.

Pierderile provocate variază de la an la an, depinzând cu precădere de condiţiile vremii. După Everts et al. (2001), făinarea afectează coacerea grâului şi calitatea morăritului. Soiurile susceptibile netratate pot avea pierderi de recoltă de 16% când este infectată frunza stindard înaintea apariţiei spicului. Când infecţia ajunge la frunza stindard, pierderile potenţiale pot ajunge la 25%. În contrast, soiurile rezistente pot pierde 5% până la 8% din producţie dacă făinarea urcă de la frunzele bazale la frunza stindard.

În Câmpia Banatului făinarea este prezentă în fiecare an în lanurile de grâu, cu frecvențe și intensități de atac diferite funcție de condițiile climatice.

Cum recunoaștem făinarea

Patogenul Blumeria graminis se localizează pe toate organele aeriene ale plantelor de grâu. Boala debutează cu pete clorotice sau galbene pe frunzele de la baza plantelor. Primele simptome sunt aglomerări mici, pâsloase, de culoare albă (miceliile sau corpul ciupercii), izolate sau confluente, care în timp se extind la tecile frunzelor, la tulpini ca un manşon şi apoi la spic. Pe măsură ce boala evoluează, culoarea albă a miceliului virează la galben închis şi leziunile respective devin prăfoase, ceea ce înseamnă că ciuperca a fructificat anamorf (asexuat) prin conidiofori cu conidii sau oidii. Sporogeneza anamorfă apare ca o pulbere fină, albă, de unde şi denumirea populară de „făinare”. Când începe maturizarea plantelor de grâu, aglomerările de hife miceliene, devin gri şi apoi uşor brune la culoare şi cu ochiul liber sunt observabile punctişoare negre asemănătoare cu boabele de piper (peritecii sau cleistotecii cu asce şi ascospori), sporogeneza telomorfă a ciupercii sau faza galben – roşcată. Sub pâsla miceliană, uşor desprinsă cu degetele mâinilor, ţesuturile plantelor sunt brune, necrotice sau moarte [Hatman et al., 1989; Eliade, 1990; Lipps, 1996; Baicu et Seşan, 1996; Popescu, 1998, 2005].

Manifestarea la exteriorul plantelor, specifică ciupercii Blumeria graminis, devine severă, amplă, adică ia caracter de masă sau de epidemie şi chiar de pandemie, dacă condiţiile de mediu sunt favorabile patogenului, dacă sunt prezente în cultură soiuri de grâu sensibile cât şi rase fiziologice sau patotipuri virulente [Prescott et al., 1986; Popescu, 1998; Bissonette, 2002].

Pâslă miceliană de culoare albă pe teaca frunzelor de grâu produsă de fungul Blumeria graminis

Aspecte generale despre biologia și epidemiologia patogenului

Ciuperca trece anotimpul rece sub formă de cleistotecii pe samulastra de grâu infectat. Iernarea şi perpetuarea de la un an la altul a fost şi este studiată de diferiţi cercetători, dar ca şi alte probleme şi în aceasta sunt multe lucruri neelucidate sau controversate. La Blumeria graminis pe Triticum vulgare, cleistoteciile se formează din abundenţă şi de obicei în fiecare an în condiţiile din ţara noastră (Eliade, 1990). Cleistoteciile se formează pe frunze, pe tulpini şi teci şi ciuperca iernează pe acestea, iar în primăvara următoare ascosporii produc infecţiile primare (Sandu-Ville, 1967; Eliade, 1990). După Davis et al. (2002), ciuperca străbate iarna sub formă de structuri întunecate, generatoare de spori, numite cleistotecii, care eliberează sporii (ascosporii) purtaţi de vânt primăvara. De asemenea, poate străbate iarna ca miceliu pe plantele de grâu şi produce spori (conidii) care pot cauza și ei infecţii iniţiale. Conidiile din leziunile rezultate sunt purtate de vânt pentru ciclul secundar al bolii la intervale de 10 zile. Alți autori arată că patogenul poate să ierneze sub formă de micelii la frunzele bazale şi pe teci la grâul de toamnă, iar peste vară sub formă de cleistotecii în resturile vegetale ale miriştei sau şi în spermosfera seminţelor, dar fără semnificaţie biologică (Yang et al., 1992). Infecţiile de toamnă constituie sursa principală de răspândire a bolii, miceliul rezistând peste iarnă [Hulea et al., 1975; Hatman et al., 1989; Popescu, 1998; Bissonnette, 2002].

Dezvoltarea fungului este influențată în principal de factorii de mediu, cum ar fi: temperatura, umiditatea (roua, umiditatea relativă a aerului, precipitaţiile), lumina, nebulozitatea, viteza vântului. Ciuperca Blumeria graminis f. spec. tritici realizează infecţia grâului şi-şi manifestă patogenitatea în limite largi de temperatură. În ceea ce priveşte umiditatea, ciuperca este mai agresivă şi virulentă la valori mai scăzute (37 - 56%) decât la o atmosferă cu hidroscopicitate de 79 - 97%; umiditatea relativă a aerului şi precipitaţiile, interferează pozitiv cu gradul de atac al ciupercii, dar cu o intensitate redusă la jumătate faţă de rouă. Însuşirile de patogenitate ale ciupercii sunt influenţate şi de lumină şi de întuneric; de exemplu la întuneric lanţurile de oidii sunt mai lungi, cu vitalitate scăzută şi o slabă putere de infecţiozitate datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi; nebulozitatea de 3 - 6 este la limita semnificaţiei (Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990; Yang et al., 1992; Friedrich, 1995 a şi b; Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b).

În condiții de răcoare și umezeală (temperaturi între 17 - 22⁰C și UR% între 85 - 100%), făinarea este puternic extensivă (Prescott et al., 1986; Williams et Littlefield, 1995). Alți autori arată că, umiditatea ridicată de 85 - 100% (în prezenţa sau lipsa ploii) şi temperaturile cuprinse între 15 și 25⁰ C, favorizează dezvoltarea bolii; dacă temperaturile cresc, boala este remarcabil încetinită la (Kochourek et Vechet, 1984; Bailey et al., 1995; Lipps, 1996). Ploile puternice nu sunt favorabile producerii de spori sau creşterii miceliului pe suprafaţa frunzelor [Evans, 1997; Chet, 2003].

Factorii tehnologici (monocultura sau absenţa rotaţiei, densitatea mare a plantelor, irigarea, excesul sau carenţa elementelor nutritive, întârzierea semănatului), coroborați cu cei climatici, favorizează apariția epidemiilor şi chiar a pandemiilor de făinare în culturile de grâu, orz, secară, ovăz.

Cum ținem sub control făinarea

Măsuri profilactice

Măsurile agro - fitotehnice au un rol important în prevenirea făinării la grâu, dar și la alte cereale, și constau în respectarea rotaţiei culturilor, executarea corectă a lucrărilor solului, semănatul la date şi densităţi optime, folosirea soiurilor rezistente, utilizarea raţională a fertilizării, irigaţia judicioasă acolo unde este cazul [Hatman et al., 1986; Iacob, 2003]. Pe de altă parte, sunt cele mai ieftine metode de prevenire. Mulţi producători de cereale utilizează metode culturale de combatere a făinării. Aceştia folosesc soiuri moderne, cu productivitate ridicată, rotaţia culturilor, date potrivite pentru lucrări, fertilizare echilibrată şi practici agronomice adecvate, care duc la limitarea pierderilor de producţie datorate făinării.

Măsuri chimice

Combaterea este economică dacă, după înfrăţit, pe ultimele trei frunze sau înainte de înflorit pe frunza stindard sunt peste 25 pete pâsloase, adică s-a realizat valoarea PED-ului, şi factorii climatici (temperatură, umiditate, ploaie, ceaţă, rouă) continuă să se întrunească în limite optime pentru dezvoltarea bolii [Popescu, 1998].

Fungicidele omologate pentru combaterea făinării grâului în România sunt suficiente. Aceste fungicide au spectrul larg de acțiune și combat și alți patogeni. Aduc în atenție câteva dintre aceste substanțe: azoxistrobin, tebuconazol, bixafen + protioconazol, tetraconazol, difenoconazol + fluxapyroxad + metconazol, bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin, fenpropidin, azoxistrobin + tebuconazol, ciflufenamid, difenoconazol, benzovindiflupir, boscalid + kresoxim metil, protioconazol + spiroxamină + tebuconazol, metrafenonă, sulf, ciprodinil, fluxapyroxad, protioconazol, protioconazol + spiroxamină, fluxapyroxad + metconazol, tebuconazol + trifloxistrobin, protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin, protioconazol + trifloxistrobin, fluxapyroxad + piraclostrobin, piriofenona, mefentrifluconazol, fluxapyroxad + mefentrifluconazol, izopirazam + protioconazol, bixafen + tebuconazol, proquinazid + protioconazol etc [după Pesticide 2.22.3.1, 2022].

Stropirile aplicate la faza de un nod (stadiu de creştere GS 31) au controlat de timpuriu făinarea, dar cel mai bun control şi cel mai bun răspuns al recoltei a fost asociat cu stropirile aplicate la emergerea frunzei stindard (GS 39 – 43) sau apariţia spicului (GS 59), stadii dezvoltate înainte de creşterea atacului. Stropirile aplicate la apariţia spicului şi cele la începerea extinderii frunzei stindard, de asemenea au determinat o bună protecţie a spicului [Harwick et al., 1994].

În combaterea biologică a făinării grâului în condiții de câmp prezintă interes mai mulți agenți biologici: Bacillus subtilis, B. chitinospora, B. pumilus, Pseudomonas fluorescens, Rhodotaula sp. (Xiaoxi et Wenhong, 2011; Shahin et al., 2019).

Bibliografie

Articol scris de:  dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Deși este o cultură profitabilă și o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapița este și o cultură „sensibilă” la condițiile climatice din toamnă, drept pentru care mai este numită și regina culturilor de câmp. Pe lângă condițiile climatice din toamnă, bolile și dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care amenință această cultură, față de care trebuie acordată o atenție deosebită.

Compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor soluția completă pentru controlul celor mai importanți dăunători ai acestei culturi, insecticidul Inazuma^®.

Produsul Inazuma^® este compus din două substanțe active:

- acetamiprid cu acțiune sistemică ce pătrunde rapid în plantă și este protejată de spălare, oferind astfel protecție de lungă durată împotriva insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt;

- lambda cihalotrin- piretroid cu spectru larg de combatere, efect șoc și activitate reziduală.

Ambele componente fac ca insecticidul Inazuma^® să ofere siguranța atât de mult dorită de cultivatorii de rapiță.

Când vine vorba de controlul dăunătorilor din cultura de rapiță, precum Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala), Inazuma^® este soluția perfectă, fiind singura opțiune gata formulată la ora actuală ce are o acțiune și sistemică și de contact.

Insecticidul Inazuma^® poate fi aplicat la rapiță, cu o cadență de 14 zile între tratamente și doze adaptate de 0,125-0,2 kg/ha pentru Afide, Viespea rapiței și Puricele rapiței. Pentru Gărgărița tulpinilor și Gândacul lucios al rapiței, dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15-0,2 kg/ha, în funcție de presiunea de atac.

Se recomandă ca tratamentul de primăvară, împotriva Gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), să fie făcut în perioada de instalare a dăunătorilor în cultură, în baza urmăririi atente a numărului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51.

Atenție: Nu se aplică în perioada înfloritului!!!

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Corteva Agriscience România & Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html