ADAMA Ltd., lider global în industria de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea pe piața din Europa a produsului Forapro^®, noul fungicid pentru cereale cu spectru larg la T1, cu aplicabilitate în mai multe culturi, care oferă un control superior asupra tuturor bolilor majore de început de sezon.

Forapro^® oferă efectul dublu de potențare a două substanțe active împreună cu tehnologia unică de formulare Asorbital^® de la ADAMA. Produsul a demonstrat rezultate excelente atât pentru grâu, cât și pentru orz, și este eficient în combaterea bolilor de început de sezon, cum ar fi făinarea, septorioza și ruginile.

Astfel, noul fungicid asigură un control excelent în T1 și protejează culturile împotriva unui întreg spectru de boli până la momentul de tratament T2. Puterea substanței active Protioconazol, împreună cu Fenpropidin, îmbunătățită de Tehnologia de Formulare Asorbital^®, asigură o penetrare crescută a frunzelor, o absorbție mai rapidă și o translocare eficientă, cu impact la nivelul întregii plante, prevenind în același timp degradarea dată de radiațiile solare. Testele ample au arătat că Forapro^® pătrunde în cuticula frunzei mult mai repede în comparație cu amestecul în rezervor al celor două substanțe.

„Fermierii caută fungicide inovatoare, eficiente, care să le răspundă nevoilor de protecție a culturilor, cu acțiune rapidă și costuri mai mici, astfel încât să poată crește recoltele și să aducă pe piață cereale de înaltă calitate. Odată cu lansarea Forapro^®, ADAMA a răspuns acestor nevoi și a oferit inovația valoroasă pe care fermierii o așteaptă de la noi”, a declarat Alex Mills, director global Fungicide ADAMA.  

Forapro^® face parte din noul portofoliu european ADAMA de fungicide pentru cereale. Lansările vor continua pe tot continentul pe parcursul anului 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Blumeria graminis produce boala numită „făinare”. Acest fung este prezent în culturile de cereale an de an, cu frecvențe și intensități diferite de atac, în funcție de condițiile climatice. În toamnele și iernile blânde, în culturile de cereale păioase sunt observate simptomele tipice ale patogenului. În acest articol veți găsi informații utile despre biologia patogenului, simptomatologia, pagubele produse și strategia de combatere.

În culturile de grâu și orz din județul Timiș (cu siguranță și în alte zone din țară), fungul Blumeria graminis își face simțită prezența. Condițiile climatice înregistrate în luna martie 2024 (vreme răcoroasă și umedă) favorizează patogenia.

În culturile de grâu și orz verificate, am observat miceliile albe, bumbăcoase în zona bazei tulpinii, pe teaca frunzelor și pe frunzele bazale. Prin comparație cu grâul, la unele soiuri de orz simptomele pot fi observate pe frunzele noi.

Recomand verificarea culturilor și a prognozei climatice.

Făinare alături de pătare reticulară

În cazul în care vremea răcoroasă și umedă se menține patogenul va urca în etajele superioare ale plantelor, pe măsură ce acestea se dezvoltă. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor opresc evoluția făinării cerealelor păioase.

La apariția epidemiilor și chiar a pandemiilor de făinare concură factorii tehnologici (monocultura sau absenţa rotaţiei, densitatea mare a plantelor, irigarea, excesul sau carenţa elementelor nutritive, întârzierea semănatului), precum și vremea răcoroasă și umedă.

Importanța economică a bolii

Făinarea cerealelor păioase face parte dintre principalii patogeni prezenți an de an în țara noastră. La nivel mondial, boala este larg răspândită pe toate continentele, dar mai ales în zonele umede. Pierderile de producție sunt în strânsă corelație cu condițiile climatice, putând ajunge chiar la 45%. Pe lângă pierderile cantitative, fungul poate afecta și calitatea recoltei (însușirile de panificație) - [Zeller et al., 2002]. În condiții de infecții severe la spic, Blumeria graminis poate afecta coacerea grâului și calitatea morăritului [Everts et al., 2001].

Este important ca frunza stindard să fie liberă de patogen, mai ales la soiurile sensibile. Dacă patogenul cuprinde această frunză (esențială pentru producția finală), pagubele în producție pot ajunge la 25%. La soiurile rezistente pierderile înregistrate pot fi cuprinse între 5 - 8%, atunci când făinarea ajunge la frunza stindard (steag).

Recunoașterea simptomelor

Simptomele produse de Blumeria graminis la orz și grâu sunt foarte ușor de recunoscut, neputând fi confundate cu simptomele produse de alți patogeni foliari. Atacă toate organele aeriene ale plantelor (frunze, teci, tulpini, spice, ariste).

Tabloul simptomatic al bolii:

• După realizarea infecției, pe frunzele bazale apar pete clorotice sau galbene;

• La suprafața petelor de pe frunze, pe măsură ce patogenul evoluează, se formează aglomerări de micelii mici, albe și cu aspect pâslos. Miceliile albe pot fi izolate sau se pot uni;

• În condiții favorabile, pete acoperite de micelii vor apărea și pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe tulpini (miceliile le cuprind de jur împrejur ca un manșon) și în final pe spice;

• Miceliile albe de pe organele atacate își vor schimba culoarea (de la alb la gălbui) pe măsură ce boala evoluează, căpătând aspect prăfos, făinos. Este semn că ciuperca sporulează (se formează lanțurile de conidii sau oidii). Datorită aspectului făinos, boala a primit numele popular de „făinare”;

• Pe măsură ce plantele devin mature, aglomerările de hife miceliene devin gri şi apoi uşor brune la culoare. În această etapă pot fi observate în micelii corpușoare mici, negre, asemănătoare cu boabele de piper (peritecii sau cleistotecii cu asce şi ascospori). Formarea cleistoteciilor reprezintă sporogeneza telomorfă sau sexuată a ciupercii sau „faza galben - roşcată”;

• Sub pâsla miceliană, uşor desprinsă cu degetele mâinilor, ţesuturile plantelor sunt brune, necrotice sau moarte [Hatman et al., 1989; Eliade, 1990; Lipps, 1996; Baicu et Seşan, 1996; Popescu, 1998, 2005].

Micelii albe pe teaca frunzei

În condiții favorabile, la soiurile sensibile și în zonele unde sunt prezente patotipuri cu virulență ridicată, manifestarea la exteriorul plantelor, specifică ciupercii Blumeria graminis, devine severă, amplă, adică ia caracter de masă sau de epidemie şi chiar de pandemie [Prescott et al., 1986; Popescu, 1998; Bissonette, 2002].

Supraviețuirea patogenului peste iarnă

Fungul iernează în anotimpul rece sub formă de cleistotecii pe samulastra de grâu și orz infectat. Pe lângă cleistotecii, patogenul poate ierna și sub formă de micelii pe plantele de grâu şi orz, putând produce conidii ce pot fi responsabile de infecțiile inițiale. Iernarea şi perpetuarea de la un an la altul a fost şi este studiată de diferiţi cercetători, dar ca şi alte probleme şi în aceasta sunt multe lucruri neelucidate sau controversate.

Realizarea infecțiilor

Infecțiile cu Blumeria graminis pot apărea încă din toamnă dacă vremea permite. Uneori, în iernile blânde se pot observa micelii albe pe frunzele tinerelor plăntuțe. În toamna 2023 și iarna 2024, în zona de vest a țării au fost observate infecții la grâu și orz.

Infecţiile de toamnă constituie sursa principală de răspândire a bolii, miceliul rezistând peste iarnă [Hulea et al., 1975; Hatman et al., 1989; Popescu, 1998; Bissonnette, 2002].

Primăvara, primele infecții sunt produse de ascosporii eliberați din ascele aflate în cleistotecii, cât și de conidiile produse de miceliile care iernează. Cleistoteciile se formează pe frunze, pe tulpini şi teci (iernează pe acestea), iar în primăvara următoare ascosporii eliberați produc infecţiile primare [Sandu-Ville, 1967; Eliade, 1990; Davis et al., 2002]. După Eliade (1990), la Blumeria graminis pe Triticum vulgare, cleistoteciile se formează din abundenţă şi de obicei în fiecare an, în condiţiile din ţara noastră.

Infecțiile secundare în sezonul de vegetație sunt produse în mod repetat de conidiile care se formează la suprafața miceliilor când ciuperca sporulează (sporulare asexuată). Conidiile sunt purtate de vânt pentru ciclul secundar al bolii la intervale de zece zile.

Condiții climatice favorabile infecțiilor

Factorii de mediu contează cel mai mult în realizarea infecțiilor, care este în strânsă corelație cu următorii parametri climatici:

• Temperatura. Fungul Blumeria graminis, realizează infecţia cerealelor şi își manifestă patogenitatea în limite largi de temperatură. Cu toate acestea, ciuperca este virulentă în condiții de răcoare. Asta înseamnă că preferă temperaturile cuprinse între 17 - 22⁰C [Prescott et al., 1986; Williams et Littlefield, 1995] sau 15 - 25⁰C [Kochourek et Vechet, 1984; Bailey et al., 1995; Lipps, 1996]. Pe măsură ce temperaturile trec de 25⁰C, patogenul nu mai infectează;

• Umiditatea (roua, precipitațiile, umiditatea relativă a aerului). Umiditatea relativă a aerului şi precipitaţiile interferează pozitiv cu gradul de atac al ciupercii, dar cu o intensitate redusă la jumătate faţă de rouă. S-a constatat că ciuperca poate fi mai agresivă la valori mai scăzute ale umidității (37 - 56%) decât la o atmosferă cu hidroscopicitate de 79 - 97% (Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990; Yang et al., 1992; Friedrich, 1995 a şi b; Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b). Alți autori arată că făinarea poate fi puternic extensivă atunci când umiditatea relativă este cuprinsă între 85% și 100% (în prezența sau lipsa ploilor) - [Kochourek et Vechet, 1984; Prescott et al., 1986; Bailey et al., 1995; Williams et Littlefield, 1995; Lipps, 1996]. Ploile puternice nu sunt favorabile producerii de spori sau creşterii miceliului pe suprafaţa frunzelor [Evans, 1997; Chet, 2003];

• Lumina. Însuşirile de patogenitate ale ciupercii sunt influenţate şi de lumină şi de întuneric. La întuneric lanţurile de oidii sunt mai lungi, au vitalitate scăzută şi o slabă putere de infecţiozitate datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi [Sandu-Ville, 1967; Kocourek et Vechet, 1984; Eliade, 1990];

• Nebulozitatea de 3 - 6 este la limita semnificaţiei [Deacon, 1997, 2006; Chet, 2003; Cotuna et Popescu, 2005b];

• Viteza vântului este importantă în diseminarea patogenului în interiorul plantelor și la distanțe mai mari [Eliade, 1990; Cotuna et Popescu, 2005b].

Managementul integrat al făinării cerealelor

Făinarea cerealelor păioase poate fi combătută prin utilizarea echilibrată a măsurilor profilactice, chimice și biologice. În România, de regulă patogenul nu pune probleme decât în anii extrem de favorabili infecțiilor și doar atunci când infecția ajunge la spic putem discuta de daune.

Miceliu de culoare cenușie (mai vechi) alături de rugina (Puccinia hordei)

Măsuri profilactice

Aceste măsuri au rol important în prevenirea făinării la grâu, dar și la alte cereale și constau în: respectarea rotaţiei culturilor; executarea corectă a lucrărilor solului; semănatul la date şi densităţi optime; folosirea soiurilor rezistente cu productivitate ridicată; utilizarea raţională a fertilizării; distrugerea samulastrei; irigarea judicioasă acolo unde este cazul [Hatman et al., 1986; Iacob, 2003].

Măsurile de prevenție enumerate pot ține departe boala. Pe de altă parte, sunt cele mai ieftine.

Măsuri chimice

Combaterea chimică trebuie să se facă la avertizare, după cum urmează:

• După înfrățit când pe ultimele trei frunze sunt peste 25 pete pâsloase;

• Înainte de înflorit când pe frunza stindard sunt peste 25 pete pâsloase (PED-ul sau pragul economic de dăunare) și factorii climatici (temperatură, umiditate, ploaie, ceaţă, rouă) continuă să se întrunească în limite optime pentru dezvoltarea bolii [Popescu, 1998].

De reținut! Stropirile aplicate la faza de un nod (stadiu de creştere GS 31) au controlat de timpuriu făinarea. Cel mai bun control a fost asociat cu stropirile aplicate la emergerea frunzei stindard (GS 39 – 43) sau apariţia spicului (GS 59), stadii dezvoltate înainte de creşterea atacului. Stropirile aplicate în fenofazele amintite au determinat o bună protecţie a spicului [Harwick et al., 1994].

Fungicidele omologate în România pentru combaterea făinării cerealelor (dar și pentru alte boli ale cerealelor) sunt: azoxistrobin; azoxistrobin + protioconazol; azoxistrobin + difenoconazol + tebuconazol; protioconazol + tebuconazol; protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; bixafen + tebuconazol; difenoconazol; metrafenonă; ciprodinil; piriofenonă; fluxapyroxad; fenpropidin; fluxapyroxad + mefentrifluconazol; mefentrifluconazol + piraclostrobin; mefentrifluconazol; metconazol; protioconazol; tebuconazol; boscalid + kresoxim metil; difenoconazol + fluxapiroxad; proquinazid; proquinazid + protioconazol; kresoxim - metil + mefentrifluconazol [după aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].

Măsuri biologice

În culturile de cereale, măsurile biologice aproape că nu există. Având în vedere contextul actual (multe pesticide sunt retrase) există interes la nivel mondial pentru mai mulți agenți biologici care ar putea fi utilizați în combaterea făinării cerealelor. Aceștia sunt: Bacillus subtilis, B. chitinospora, B. pumilus, Pseudomonas fluorescens, Rhodotaula sp. (Xiaoxi & Wenhong, 2011; Shahin et al., 2019).

Lanț de conidii de Blumeria graminis la microscop

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La ora actuală, rapița semănată de Ștefan Gheorghiță arată foarte bine pe toate cele 67 de hectare înființate cu această cultură în toamna lui 2023. Hibrizii pentru care a optat fermierul brăilean sunt: ES Capello (Lidea), Umberto (KWS), Aviron (LG) și PT315 (Corteva Agriscience).

Fermierul Ștefan Gheorghiță se bucură de cum arată cultura de rapiță de toamnă, la această dată. „Rapița 2024, acum, îmi dă speranțe mari. Am înființat cultura între 5 și 7 septembrie 2023, după grâu. La hibridul Capello am semănat 30 b.g./mp, la 70 cm între rânduri, în sistemul minimum-till (Tiger plus semănat direct). Am dat 130 kg DAP + 100 kg azotat toamna, 200 kg sulfat și încă 100 kg azotat, ambele primăvara. Încă din toamnă am erbicidat cu Nero (FMC), apoi cu Agil (ADAMA). Cultura de rapiță a beneficiat de două udări, irigat 800 mc/ha. Am tratat cu insecticid și urmează repetarea, plus fungicid. Apoi încă un fungicid și ultimul insecticid. Dacă o vrea Dumnezeu, o tratăm cu indiferență până la recoltat”, ne-a zis Ștefan Gheorghiță.

Fermierul din județul Brăila lucrează împreună cu soția, Nina Gheorghiță, o suprafață de 642 de hectare, la Roșiori. 560 de hectare sunt irigate.

Pentru anul agricol 2023 – 2024, structura de culturi arată astfel: 67 ha rapiță, 210 ha grâu, iar în această primăvară vor fi semănate 205 ha cu porumb, 90  ha cu soia și 50 ha cu floarea-soarelui. De asemenea, 9 ha se ocupă cu lucernă, iar pe restul suprafeței mai găsim muștar, mazăre și orzoaică primăvară.

„Lucrăm minimum-till cu Tiger și apoi semănăm direct. La grâu folosim Horsch Pronto, iar rapița și prășitoarele le însămânțăm cu Vaderstad Tempo T8. Fertilizăm de bază cu DAP și apoi uree la prășitoare, sulfat amoniu plus azotat la rapiță și azotat la grâu. Nu depășim normele aprobate prin ghidul de bune practici”, a precizat Ștefan Gheorghiță.

„Covor ovăz primăvară + mazăre primăvară 40/40 kg/ha și rătăcită câte o rapiță. Anul viitor va fi 40/80, dar mulțumiți și anul acesta. Înainte de încorporare.” – Ștefan Gheorghiță

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu mândrie și entuziasm, Corteva Agriscience a lansat o nouă gamă de produse dedicate tuturor culturilor. Corteva Biologicals înseamnă un portofoliu de soluții inovatoare, dezvoltate pentru a oferi fermierilor instrumentele necesare îmbrățișării echilibrului și menținerii culturilor sănătoase și productive. Gama de produse biologice de la Corteva a fost creată pentru performanță și predictibilitate, dovedite în urma testărilor. Din acest an, fermierii din România și Republica Moldova au acces la soluțiile inovatoare Biologicals.

Pe 13 martie 2024, fermierii din România și Republica Moldova au pornit într-o călătorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania Corteva Agriscience, care introduce în 2024 aceste inovații revoluționare în ambele țări.

Peste 500 de fermieri și distribuitori din România și Republica Moldova s-au alăturat experților Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care își au originile direct în natură, și care contribuie la recolte mai bogate și mai sănătoase. Evenimentul de lansare a avut loc în București.

Galyna Radzitska, Lider Comercial pentru Produse Biologice în Europa Centrală și de Est la Corteva Agriscience, a ținut să sublinieze modul în care utilizarea produselor biologice în practicile agricole reprezintă o abordare de viitor, sustenabilă și care oferă o soluție viabilă pentru probleme precum seceta, temperaturile extreme și rezistența la dăunători: „Substanțele biologice reprezintă următorul pas în agricultură și valorifică puterea naturii pentru a îmbunătăți sănătatea și protecția plantelor. La Corteva, ne-am luat angajamentul de a dezvolta produse care să se integreze cu ușurință în practicile existente ale fermierilor, fie că sunt ele tradiționale sau ecologice, pentru a optimiza rezistența culturilor și productivitatea în vederea unui viitor sustenabil”.

Evenimentul a continuat cu o prezentare a rezultatelor uimitoare înregistrate de stimulatorul și optimizatorul fotosintetic Utrisha™ N, o soluție inovativă, care stă la baza acestor transformări în câmp, precum și la o rată de succes ridicată a productivității recoltelor pe întreg teritoriul Europei.

La recoltele de grâu, cu o fertilizare de sub 150 UN (unități de azot), Utrisha^TM N a dus la o creștere a producției cu un beneficiul mediu al randamentului de +0,4 tone/hectar. La culturile de porumb, cu o fertilizare de sub 180 UN, aplicarea produsului a dus la o creștere a randamentului în 80% din cazuri, cu un beneficiu mediu de +0,6 tone/hectar. În plus, la culturile de rapiță pe timpul iernii, Utrisha^TM N a obținut rezultate de succes la 54% din testele desfășurate toamna și la 63% din testele desfășurate primăvara, cu creșteri medii ale randamentului de +0,19 și, respectiv, +0,27 tone/hectar. „Această inovație - Utrisha^TM N - vizează procesele naturale, precum fixarea azotului, esențiale pentru sintetizarea biomoleculelor necesare dezvoltării plantelor. Prin integrarea acestor procese în practicile agricole, optimizatorul de fertilizare oferă o sursă continuă de aprovizionare cu azot pentru plante, crescând potențialul de producție, eficiența utilizării azotului și furnizând azot, fără să se înregistreze pierderi prin levigare sau denitrificare. Eficiența sa remarcabilă este demonstrată de rezultatele uimitoare obținute pe câmp, în toate țările europene în care a fost testat”, a arătat Marcin Dzikowski, Lider pentru Produsele Biologice la nivel global, Managementul Nutrienților și al Biostimulenților la Corteva Agriscience.

Rezultatele pe care le-a înregistrat Utrisha^TM N la testele pe câmp din România, în perioada 2021–2023, la culturi precum porumb, grâu, rapiță, floarea-soarelui sau culturi horticole, au fost pezentate de Adrian Ionescu, Managerul de Marketing Corteva pentru categoria Fungicide, Insecticide și Produse Biologice în România și Republica Moldova. Astfel, fermierii au beneficiat de niveluri ridicate de productivitate, de la 300 kg la 1.500 kg, stimulentul furnizând o cantitate suplimentară de 30 până la 70 kg de azot (ingredient activ), aplicat în perioada de vegetație la temperaturi cuprinse între 10 și 30 de grade Celsius.

În afară de Utrisha^TM N, Corteva Agriscience introduce în 2024 mai multe tipuri de soluții biologice concepute cu moduri de acțiune unice, precum îmbunătățirea utilizării nutrienților, creșterea rezistenței plantelor la factori de stres abiotic, secetă sau temperaturi extreme, precum și la ameliorarea proceselor de dezvoltare a plantelor. Printre acestea se numără produse inovatoare pentru o gamă largă de provocări agricole, precum fertilizantul foliar lichid Harbest, îngrășământul cu oligoelemente în formă lichidă Keylate B, îngrășământul mineral StarterMn Platinum, fertilizantul mineral în formă lichidă BioForge și fertilizantul lichid SugarMover Zn, cu certificare organică. „Toate aceste produse îmbunătățesc utilizarea azotului, abordează deficiențele de nutrienți, promovează o dezvoltare echilibrată, sporesc rezistența culturilor la stres și îmbunătățesc nivelurile de carbohidrați pentru producții superioare, evidențiind totodată angajamentul pentru practicile agricole sustenabile și eficiente în regiune”, precizează Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriecience România & Rep. Moldova & Ungaria.

Introducerea produselor biologice în România și Republica Moldova marchează un moment important în agricultură pentru cele două țări. „Produsele biologice oferă o abordare durabilă, care poate spori nivelul de reziliență al fermierilor în fața provocărilor ce țin de managementul rezistenței, îmbunătățesc profitul, productivitatea și utilizarea resurselor mult mai eficient”, a concluzionat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Am publicat aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/6071-noi-trenduri-si-practici-revolutionare-in-agricultura-la-lansarea-corteva-biologicals.html mai multe detalii despre gama de produse biologice – Corteva Biologicals.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Readuc în atenția pomicultorilor fungul Schizophyllum commune (patogen/saprofit) care este tot mai prezent în livezile de pomi fructiferi, în cele de nuc și chiar în plantațiile de paulownia. În articolul de față găsiți informații valoroase despre patografia, biologia, epidemiologia și combaterea acestui fung.

Fungul S. commune a fost raportat ca fiind prezent în lemnul mort la aproximativ 150 de genuri de plante. Ocazional a fost raportat și ca patogen la speciile lemnoase, dar și la oameni [Schmidt et Liese, 1980].

Takemoto et al. (2010) arată că fungul este recunoscut ca agent patogen ce produce putrezirea lemnului la pomii vii. În cartea sa despre bolile pomilor fructiferi, Togashi (1950), a descris S. commune ca fiind un agent patogen care pătrunde prin răni și duce la putrezirea lemnului la multe specii pomicole (semințoase, sâmburoase), putând produce pagube considerabile. Autorul arată că fungul este adesea semnalat la măr, piersic, cireș, cais.

Despre acest fung am mai scris în trecut. Acum îl readuc în atenția dumneavoastră deoarece constat că el se extinde tot mai mult în livezile din România, fiind prezent mai mult la pomii tineri decât la cei bătrâni, aflați în declin (cum ar fi normal să fie). Bineînțeles că, prezența acestui fung la pomii tineri ar trebui să ne îngrijoreze deoarece aceștia vor intra în declin.

În luna februarie 2024 am efectuat controale fitosanitare în livezi tinere de nuc (5 ani și 11 ani) din Sibiu. Am constatat că nucii erau infectați cu fungi care produc cancere (acum lucrez la diagnostic). Pe zonele lezate, în crăpăturile scoarței de pe tulpini și ramuri erau prezenți carpoforii fungului Schizophyllum commune. În consecință, starea de sănătate a nucilor este grav afectată, la fel și vigoarea.

Carpofori de Schizophyllum commune pe trunchi de nuc

După nuc, la începutul lunii martie 2024 am verificat o plantație de paulownia în vârstă de 6 - 7 ani din vestul României. Arborii erau și ei infectați cu un patogen care produce cancer (în analiză pentru stabilire diagnostic). Atașat, pe zonele bolnave era fungul Schizophyllum commune, care va întregi procesul de putrezire al lemnului. Având în vedere că lemnul de paulownia este cultivat pentru cherestea, patogenii instalați vor deprecia calitatea lemnului.

Carpofori de Schizophyllum commune pe trunchi de paulownia

Boala produsă de Schizophyllum commune poartă numele de „putregaiul alb” sau „putrezirea Schizophyllum” (în engleză „Schizophyllum rot”). Există autori care au numit boala „cancerul și declinul pomilor”, deoarece fungul are capacitatea de a putrezi lemnul. Din momentul în care pătrunde în tulpină, ciuperca nu mai poate fi controlată. Cu cât diametrul tulpinii este mai mic, pomii sau arborii infectați sunt sortiți pieirii, mai devreme sau mai tarziu.

Schizophyllum commune este considerat un fung saprofit ce are capacitatea de a descompune lemnul mort, dar poate provoca daune și copacilor slăbiți, la fel ca o ciupercă patogenă cu virulență slabă. Prin urmare, este considerat un parazit de rană sau de plagă care poate degrada lemnul pomilor (cambium/alburn rănit dar și duramenul expus). În general, ciuperca colonizează pomii stresați de căldură, arsuri solare, secetă, insecte sau răni majore, lemnul tăiat și căzut și părțile moarte ale copacilor vii. Putrezirea lemnului este de obicei o boală a copacilor bătrâni. În cazuri speciale, ciuperca poate infecta și pomii tineri. Când Schizophyllum commune infectează pomii tineri și foarte tineri, este semn că aceștia sunt debilitați din alte cauze. Patogenul este dificil de gestionat în livezile infectate.

Atenție, Schyzophyllum commune produce boli la oameni.

S. commune este cel mai cunoscut agent de infecție umană dintre Basidiomycotine. Pe lângă faptul că este considerat un agent patogen al plantelor din ce în ce mai agresiv care provoacă putregaiul alb, s-a raportat recent că această ciupercă poate provoca boli grave: micoza bronhopulmonară alergică [Kamei et al., 1994], boală pulmonară cronică [Ciferri et al., 1956], meningită [Chavez – Batista et al., 1955], sinuzită [Kern et Uecker, 1986; Catalano et al., 1990; Rosenthal, 1992], alergii etc. Datorită adaptării extraordinare la climatul arid și rezistența la poluare, Schizophyllum commune s-a dovedit a fi cel mai agresiv și de succes invadator fungic universal al speciilor lemnoase, amenințând oamenii imunodeprimați și chiar pe cei sănătoși [Matavulj et al., 2013].

Recunoașterea simptomelor

Fungul se recunoaște foarte ușor datorită corpurilor fructifere (în formă de evantai și culoare albă, cenușie) prezente pe trunchiul și ramurile pomilor și/sau arborilor. Prezența carpoforilor indică faptul că scoarța și cambiul sunt moarte, iar ramurile sau tulpina sunt cel puțin parțial putrede. Deoarece degradarea cauzată de acest fung poate progresa rapid în tulpină, se presupune că, atunci când carpoforii sunt vizibili, o parte considerabilă a tulpinii ar putea fi putrezită. Prin urmare, tulpinile sau ramurile care prezintă fructificații ar trebui considerate cu un risc crescut de mortalitate [Luley et Kane, 2009].

Pomii infectați au vigoarea scăzută, prezintă gome în țesuturile lemnoase, frunze mici, putând apărea chiar fenomene de defoliere prematură [Puterill, 1922]. Majoritatea pomilor infectați sunt de obicei deja slăbiți și prezintă simptome nespecifice de anomalie a coroanei, cum ar fi defolierea, regresia, producții mici.

Corpurile fructifere (carpoforii sau bazidiocarpii) au dimensiuni cuprinse între 1 - 6 cm lățime, formă de evantai când se formează pe părțile laterale ale pomului, neregulată uneori funcție de locul unde se formează. Carpoforii sunt acoperiți cu perișori și pot avea culoare albă, cenușie și chiar cafenie când îmbătrânesc, nu au tulpină, au consistență tare, pieloasă. Lamelele de pe suprafața inferioară (asemănătoare unor branhii) produc bazidiospori. Sporii au dimensiuni cuprinse între 3-4 x 1-1,5 μm, sunt cilindrici până la eliptici, netezi. Corpurile fructifere sunt necomestibile datorită dimensiunilor mici și consistenței pieloase, dură. Basidiosporii sunt dispersați abundent în aer și joacă un rol important în realizarea infecțiilor [James et Vilgalys, 2001].

Pe timp de secetă, corpurile fructifere se usucă, dar au capacitatea de a se rehidrata în condiții de umiditate. Astfel, de deschid și se închid de mai multe ori pe parcursul unui sezon de creștere. Aceasta este o adaptare excelentă pentru un climat arid, cu ploi sporadice. Spre deosebire de alte ciuperci, miceliul trebuie să producă doar un set de corpi fructiferi pe an. Este o strategie excelentă pentru reproducerea fungică. Chiar și în timpul iernii putem găsi corpuri fructifere sporulante ale acestei ciuperci.

După Hemmi (1942), S. commune are capacitatea de a invada țesuturile vii ale plantelor lemnoase și de a le omorî treptat [Hemmi, 1942]. Încă din 1922, Putterill a realizat experimente de inoculare la migdal, cais și piersic și a raportat că fungul a manifestat patogenitate la cais și piersic. Tot el a raportat și prezența gomelor, cleiurilor în vasele și celulele lemnului bolnav. Partea putredă a lemnului se distinge clar de cea sănătoasă printr-o linie distinctă. Uneori, ciuperca poate popula țesuturile vii ale pomilor fără simptome vizibile [Nakazawa et Harada, 2002]. După Poole (1929), patogenul poate pătrunde ușor la merii infectați de bacteria Erwinia amylovora. De asemenea, poate însoți cancerele produse de Nectria sp., Botryosphaeria sp., Phomopsis sp., Valsa sp. etc.

Realizarea infecțiilor

Unii cercetători consideră S. commune parazit de plagă sau chiar saprofit, alții arată că fungul este de fapt un agent patogen al plantelor producând boala „putrezirea Schizophyllum” sau „Schizophyllum rot” (în engleză), la pomii vii. La sâmburoase poate produce pagube considerabile mai ales la pomii debili sau neîngrijiți [Togashi, 1950; Kishi, 1998].

De-a lungul timpului, ciuperca a fost recunoscută de către mulți cercetători ca fiind agent patogen de putrezire al pomilor fructiferi [Putterill, 1922; Bergdahl et French, 1985; Lacok, 1986; Oprea et al., 1994; Snieskiene et Juronis, 2001; Shimizu et al., 2008; Lahbib et al., 2016].

De obicei, Schizophyllum commune nu poate pătrunde într-o plantă sănătoasă. Un pom viu poate fi infectat doar dacă prezintă leziuni prin care ciuperca poate pătrunde. Cazuri excepționale au fost raportate la măr, unde ciuperca a pătruns totuși prin țesuturile tinere de la vârful tulpinii. De regulă, fungul pătrunde prin răni care lasă la vedere alburnul, cum ar fi: leziuni ce rămân în urma tăierilor, înghețurilor, arsurilor solare, grindinei, atacului agenților fitopatogeni și al dăunătorilor etc [Putterill, 1922; Snieškienė et Juronis, 2001; Ito, 1955; Nakazawa, N. & Harada, 2002].

Odată infecția realizată, fungul Schizophyllum commune descompune scoarța și cambiul copacilor după care trece în alburn, iar moartea pomilor este iminentă în astfel de situații. De cele mai multe ori se stabilește ușor pe scoarța și cambiul care sunt deja putrede din alte cauze. Din țesuturile moarte, cu ușurință va trece în scoarța sănătoasă și cambiul adiacent. Boala mai poartă numele de „putrezirea sevei” deoarece descompunerea are loc în alburn după care progresează spre centrul tulpinii. Totuși, această denumire este oarecum greșită, deoarece marea majoritatea ciupercilor de putrezire a sevei sunt capabile sau au capacitatea de a descompune și duramenul unui pom, odată ce alburnul a putrezit [Luley et Kane, 2009]. Se poate spune că, fungul acționează ca un organism care produce „cancer”, fiind capabil să descompună rapid lemnul. Sănătatea pomului pare a fi un factor important în limitarea răspândirii putregaiului sevei la țesuturile adiacente.

Condiții necesare dezvoltării fungului

În zonele cu climat temperat, fungul are condiții foarte bune de dezvoltare [Vulinovic et al., 2018]. Numeroase studii arată că, factorii climatici au un rol important în creșterea incidenței atacului acestui fung. Astfel, temperaturile scăzute din timpul iernii, seceta din vară și umiditatea foarte ridicată susțin patogenia [Sinclair et al., 1987; Oprea et al., 1994; Snieškienė et Juronis, 2001]. Pe lângă acești factori, vigoarea scăzută a pomilor facilitează infectarea [Essig, 1922].

Plantație de paulownia

Deoarece este adaptat la condițiile aride și este rezistent la poluare, fungul S. commune s-a dovedit a fi cel mai agresiv invadator al speciilor lemnoase forestiere, pomicole, ornamentale etc. Pe lângă asta amenință persoanele imunocompromise, producând alergii, sinuzite, boli de plămâni [Vulinovic et al. 2018].

Managementul integrat al fungului

Fungul este încadrat în categoria de risc scăzut (zona galbenă) [31; 32]. Cu toate acestea, ciuperca poate afecta sănătatea și stabilitatea structurală a pomilor. Pomii infectați trebuie supuși monitorizării numai dacă ciuperca este asociată cu trunchiul principal sau cu ramurile de schelet ale copacilor.

Metode profilactice

Cel mai bun mod de a preveni „putrezirea Schizophyllum” este să menținem starea de sănătate a pomilor.

În acest sens trebuie respectate câteva reguli:

• Minimizarea rănilor care rămân în urma tăierilor deoarece patogenul pătrunde prin răni. Rănile cauzate de tăieri, precum și cele cauzate de temperaturile scăzute, dar și arsurile solare ar putea servi cu ușurință drept porți de intrare pentru Schyzophylum commune. Se cunoaște că, fungul se atașează de scoarțe rănite, cancere de pe ramuri și tulpini. Odată stabilit pe copacii infectați, putrezirea localizată poate continua și deschide calea pentru infecții suplimentare cu alte ciuperci oportuniste de dezintegrare a lemnului;

• Efectuarea tăierilor în perioada de repaus vegetativ și pe vreme uscată;

• Identificarea pomilor infectați cu Schyzophillum commune și verificarea stării lemnului (dacă mai este lemn sănătos sau nu);

• Păstrați vigoarea pomilor printr-o fertilizare adecvată și echilibrată. Aplicați îngrășăminte la mijlocul toamnei sau primăvara devreme;

• Irigarea echilibrată, mai ales în timpul perioadelor secetoase, la fiecare 10 - 14 zile (dacă este vreme uscată și caldă pe o perioadă prelungită);

• Pomii proaspăt plantați ar trebui protejați la intrarea în iarnă prin înfășurarea trunchiurilor cu hârtie Sisalkraft (specială pentru împachetarea pomilor înainte de iernat);

• Evitarea rănirii inutile a scoarței în timpul lucrărilor din livadă. Rănile apărute trebuie tratate, badijonate cu substanțe ce conțin substanțe fungicide, deși de multe ori nu au nici un efect și sunt doar cosmetice. Mai indicată este netezirea și dezinfectarea rănilor cu alcool 70%;

• Îndepărtarea ramurile și a pomilor grav deteriorați din livadă [Jha, 2020]. Alternativ, îndepărtarea părților infectate ar putea fi luată în considerare dacă ciuperca este observată pe ramuri de dimensiuni mici.

Se recomandă îngrijirea cu atenție a pomilor care suferă daune climatice pentru a preveni instalarea acestui fung, dar și a altor basidiomicotine de putrezire a lemului [Takemoto et al., 2010].

Măsuri chimice

Fungicidele pot fi aplicate copacilor infectați cu această ciupercă ca măsură provizorie pentru a întârzia creșterea fungică. În realitate, deoarece ciuperca este în interiorul lemnului, nu există tratamente fungicide eficiente.

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cultivarea viței-de-vie (Vitis vinifera) și producerea de vin au fost atestate documentar încă din cele mai vechi timpuri, iar tradiția, priceperea și pasiunea viticultorilor români este pe deplin apreciată de cei care recunosc celebrul proverb latin, că adevaru-i doar în vin („in vino veritas”) și știu să savureze un vin bun la toate evenimentele importante din viață.

Tehnologia modernă a viței-de-vie presupune un sistem integrat de protecție a acestei culturi nobile, iar din „Țara Soarelui Răsare”, compania Summit Agro, parte a grupului Sumitomo Corporation din Japonia, vine cu soluții de ultimă generație, ce NU trebuie să lipsească din programul tehnologic, unanim apreciate de către viticultorii profesioniști din întreaga lume.

Fertilizarea de bază asigură necesarul de elemente nutritive, însă, din cauza condițiilor climatice, plantele nu reușesc să ia toate elementele nutritive din sol și trebuie să le ajutăm cu produse pentru completarea nutriției în perioada de vegetație.

ELITE este un fertilizant foliar ce are în compoziție azot 20%, fosfor (P₂O₅) 20%, potasiu (K₂O) 20%, oxid de magneziu 2,2% și sulf 1,8%.

FERTIGOFOL ULTRA este un amestec de azot 8,9%, fosfor 3%, potasiu 7,2%, sulf (SO₃) și microelemente chelatate, imediat accesibile plantelor de cultură.

Gama SEIPRO de la Summit Agro - Shigeki, Kaishi și Kinactiv Fruit, oferă produse acreditate de organisme internaționale pentru culturi BIO, dar și pentru culturi unde se folosește tehnologie clasică. Știm că „un vin de calitate” se obține din struguri de calitate, iar produsele din Gama SEIPRO, utilizate la soiul Tămâioasă Romanească, au adus un spor de producție cuprins între 1,4 și 2,4 t/ha și un spor de zahăr 8-10 g/L de must (SCDVV Pietroasa, 2019 și 2020).

SHIGEKI – Știința și natura în slujba ta - este un fertilizant foliar ce are în compoziția sa fosfor, potasiu, zinc, fier, mangan, bor, cupru și molibden. Ajută plantele de cultură să reziste stresului cauzat de factori biotici și abiotici.

KINACTIV FRUIT – Fructificare la superlativ - este un biostimulant ce conține micro și macroelemente alături de o gamă de aminoacizi necesari plantelor. În perioada de înflorire și formare a fructelor, planta consumă o cantitate mare de energie, moment cheie pentru aplicarea Kinactiv.

„Aplicarea biostimulanților Shigeki si Kinactiv Fruit în diferite stadii de creștere, dezvoltare și fructificare a viței-de-vie, a determinat o reglare a echilibrului metabolic al plantelor, prin dezvoltarea unei toleranțe bune la factorii de stres biotici și abiotici, ca efect al stimulării mecanismelor naturale de apărare. Rezultatele obținute în perioada 2018 – 2020, au arătat un beneficiu asupra randamentului cantitativ al producției prin creșterea greutății medii a strugurilor cu 10,42% - 26,75% și creșterea calitativă a strugurilor prin asigurarea unui echilibru între conținutul de zăhar și aciditate.” -  dr. ing. Alina Donici, director științific al Stațiunii Didactice de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa

KAISHI – Uită de stres – este tot un biostimulant ce conține aminoacizi, macroelemente și microelemente. Este dedicat aplicării în momentul în care plantele de cultură suferă de stres. Se recomandă utilizarea produsului Shigeki înainte de a se instala stresul, iar Kaishi după instalarea acestuia.

Molia strugurilor este unul dintre principalii dăunători în vița-de-vie, care generează pagube economice importante. Pentru combaterea ei, Summit Agro recomandă două produse:

MOSPILAN 20 SG – insecticidul eficient și plurivalent (cu a doua denumire comercială Krima 20 SG) pe bază de ACETAMIPRID, omologat în Europa până în 2033.

WIZARD – Vrăjitorul culturilor curate - un insecticid care, comparativ cu produsele similare de pe piață, este mult mai rezistent la acțiunea razelor solare, cu un risc minim de evaporare sau degradare și poate fi administrat la temperaturi de până la 24°C.

O altă grupă importantă de dăunători este grupa acarienilor. Recomandăm NISSORUN 10 WP (hexitiazox 10%), care combate acarienii în stadiul de ou, larvă și nimfă.

Pentru combaterea manei, Summit Agro are în portofoliu produse care pot fi ușor integrate în tehnologie:

• TRIUMF 40 WG (400 g/kg cupru metalic) - omologat pentru utilizare în culturile organice, cât și în tehnologia clasică.

• CUPERTINE SUPER (cupru 22,5% + cimoxanil 3%) - fungicid cu acțiune sistemic-locală recomandat a fi utilizat în perioada de creștere activă a lăstarilor, până la formarea și dezvoltarea boabelor în ciorchine.

• ZETANIL – Privește mana cu alți ochi - conține cimoxanil 330g/kg + zoxamidă 330g/kg - omologată în Europa până în anul 2033 (a doua denumire comercială a produsului LIETO). Are acțiune preventivă și curativă, capacitate mare de pătrundere în frunze, mecanism de acțiune multi-site și este recomandat în tehnologia de combatere a manei, cât și a prevenirii apariției de forme rezistente ale bolii.

„Cu o suprafață întinsă pe 2.500 ha, compania Jidvei deține cea mai mare plantație viticolă din România și din Europa cu proprietar unic, podgorie care cuprinde o varietate mare de soiuri de struguri albi și odată cu schimbările climatice, a fost posibilă și plantarea soiurilor de struguri roșii. În obținerea de producții de struguri de calitate, obiectivul nostru major îl reprezintă optimizarea tehnologiilor și aplicarea celor mai performante produse prin fundamentare științifică în vederea asigurării sustenabilității. De aceea, în tehnologiile noastre de combatere a bolilor și dăunătorilor, utilizam cele mai performante produse, printre care și produsele din portofoliul Summit Agro România. Fungicidul Cupertine Super are rezultate excelente  în prevenirea și combaterea manei în podgoria noastră. Recomandăm utilizarea lui Cupertine Super în schemele de tratament, deoarece este un produs performant și totodată flexibil în combinație cu alte soluții pentru extinderea combaterii și pentru alți agenți patogeni.” - ing. Ioan Mărginean, director tehnic viticultură la Jidvei

Pentru combaterea făinării, Summit Agro recomandă CYFLAMID 5 EW (ciflufenamid 5%) - Regele câștigător în lupta contra făinării - unul dintre cele mai bune produse pentru combaterea acestui patogen, utilizat pe scară largă în podgoriile din România. Este un fungicid cu acțiune preventivă și curativă de lungă durată, având un mod de acțiune diferit de produsele competitoare. Pătrunde foarte bine în frunză, se transmite translaminar și previne formarea și dezvoltarea patogenului.

„Gama de vinuri de la crama Liliac, obținute din podgoriile de la Batoș și Lechința sunt deja recunoscute ca vinuri premium în România. De aceea, utilizăm cele mai inovatoare echipamente în obținerea lui și selectăm cele mai performante soluții pentru protecția viței-de-vie, mai ales în combaterea bolilor de mană și făinare. Astfel, am introdus în schemele de tratament fungicidele de la Summit Agro România. Pentru combaterea făinării, am aplicat fungicidul Cyflamid 5 EW, produs de ultimă generație, care ne asigură un control total asupra făinării. Aplicat în perioada de coacere a ciorchinilor, am avut rezultate foarte bune obțînând o producție curată și sănătoasă. Mai mult de atât, Cyflamid 5 EW acționează și sub formă de vapori, asigurând o protecție de lungă durată pentru a preveni atacurile de făinare. De asemenea, am aplicat și fungicidul Lieto cu rezultate excelente pentru combaterea manei. Recomandăm cu toată încrederea folosirea celor două fungicide - Cyflamid 5 EW și Lieto în schemele de tratament.” - ing. Ion Dumitraș, director tehnic Liliac

Adjuvanții sunt produse utilizate în amestec cu insecticide ori fungicide pentru a crește suprafața de acoperire cu soluția de tratament și cresc aderența soluției și rezistența la spălare.

Summit Agro pune la dispoziție două produse: IMPROVE 5 în 1 - adjuvant, corector de pH ce are și rol de umectare, precum și produsul TOIL – adjuvant pe bază de ulei de rapiță.

Material furnizat de echipa Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fungul Septoria tritici a fost prezent în culturile de grâu și în anul 2023, producând pagube serioase în unele zone din țară. În acest articol veți găsi informații utile despre biologia patogenului, patografia și strategia de combatere pentru a nu avea pagube în producție.

Condițiile climatice din prima decadă a lunii martie 2024 sunt foarte asemănătoare cu cele de anul trecut (aceeași perioadă) în zona de vest a țării și mai ales în județul Timiș. Ne aducem aminte că, septorioza frunzelor a făcut ravagii anul trecut prin culturile de grâu din Timiș și nu numai, deoarece a fost multă umiditate (septorioza este condiționată de umiditate). Ani la rând, septorioza a fost o boală a începutului de primăvară după care se oprea din evoluție deoarece nu mai avea umiditate. Rezerva de inocul din primăvara 2023 a dus la apariția acestui patogen în culturile de grâu încă din toamnă, când intensitatea și frecvența plantelor cu simptome a fost ridicată, pe fondul climatic favorabil (în Banat a plouat mult peste media multianuală care este de 600 mm/an). Iarna blândă a susținut infecțiile, conducând astfel la creșterea sursei de inocul pentru viitoarele infecții din primăvară.

În această perioadă, în solele de grâu verificate, patogenul este prezent pe toate plantele (la soiurile sensibile mai ales). Umiditatea existentă (a plouat suficient) și temperaturile înregistrate susțin dezvoltarea acestui patogen, de aceea, dumneavoastră fermierii trebuie să fiți foarte atenți la culturi. În acest sens, recomand verificarea cu atenție a culturilor de grâu și aplicarea unui prim tratament dacă situația din teren impune asta (depășirea pragului economic de dăunare - PED). Primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. În acest interval, în urma controalelor fitosanitare puteți alege momentul optim, funcție de nivelul infecției. Fungicidele trebuie alese cu mare atenție mai ales când vremea este umedă. Alegeți acele fungicide care sunt compuse din mai multe substanțe active (contact și sistemice). Acestea pot proteja plantele mai mult timp. După cum știți, fungicidele omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni (complex de boli foliare, boli ale tulpinii și ale spicului).

Simptome produse de Septoria tritici. Pata mai veche este deja necrozată, restul sunt galbene și fără picnidii la suprafață

Recunoașterea simptomelor

Simptomele pot fi recunoscute foarte ușor. Ele pot apărea încă din toamnă și chiar în timpul iernilor blânde.

Tabloul simptomatic al bolii este următorul:

• Pe frunze apar pete care pot avea diferite forme: ovale, alungite, neregulate. Cel mai adesea, petele au formă dreptunghiulară, limitate de nervurile frunzelor;

• Inițial, culoarea petelor este verzuie – galbenă, iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro;

• La atacuri masive, întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii care în stadiu avansat devin cenușii și mor;

Simptom tipic. Pete dreptunghiulare cu două margini drepte delimitate de nervuri și două difuze

• Uneori, de jur împrejurul petelor apare un halou clorotic;

• Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor spori negri numiți picnidii, care pot fi observați cu ochiul liber. Aceste fructificații sunt așezate în șiruri paralele cu nervurile frunzei;

• Uneori, pe teci și pe pai pot apărea pete alungite, clorotice, care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].

Realizarea infecțiilor

Primăvara, primele infecții sunt realizate de ascosporii aduși de vânt din zonele unde au iernat după care infecțiile secundare sunt preluate de picnosporii din picnidii. După Popescu (2005), infecțiile primare pot fi produse și de miceliile care iernează în camera substomatică și care, primăvara, în condiții favorabile de climă, vor forma picnidiile cu picnospori. În teren, adeseori pseudoteciile sunt confundate cu picnidiile, de aceea analizele de laborator sunt necesare pentru stabilirea exactă a sursei de inocul.

Picnidii de Septoria tritici care în prezența apei expulzează o masă mucilaginoasă albicioasă plină de conidii (responsabile de infecțiile secundare)

Când infecția se transmite prin sămânță, după semănat, în timpul germinării, miceliul ciupercii trece din tegument în coleoptil. În această fenofază, coleoptilele infectate se vor brunifica și vor muri. Toamna, tinerele plăntuțe pot fi infectate de picnosporii din picnidii și chiar de ascosporii din pseudotecii. Pseudoteciile care eliberează ascospori pot fi găsite pe resturile vegetale în iernile blânde [Eyal et al., 1987; Popescu, 2005]. În prezent, din cauza sistemelor agricole bazate pe monocultură, rotații scurte și lipsa diversității plantelor cultivate într-o fermă, Septoria tritici trece foarte ușor de pe samulastră în noile culturi.

Supraviețuirea patogenului peste anotimpul de iarnă

Ciuperca supraviețuiește în sezonul rece pe resturile vegetale infectate, pe miriște sub formă de miceliu, picnidii cu picnospori și pseudotecii, rezistând la temperaturi scăzute. La aceste surse de inocul se adaugă sămânța. Prin miceliul din tegument și picnidiile din șanțulețul ventral și smocul de perișori al cariopselor, boala poate fi transmisă în sezonul următor [Popescu, 2005]. Picnidiile pot supraviețui în miriște câteva luni, chiar 20 de luni, timp în care își păstrează capacitatea de infecție [Hess & Shaner, 1985; Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].

Condiții climatice favorabile infecțiilor

Septoria tritici este un fung care are nevoie de prezența umidității în toate fazele infecției (germinare, penetrare, dezvoltare). Numeroase studii arată că perioadele de umiditate trebuie să fie de aproximativ 72 de ore pentru ca patogenul să realizeze infecția. După Fournet (1969), picnosporii sunt eliberați din picnidii atunci când apa persistă pe frunze mai mult de 30 de minute. În momentul expulzării, picnosporii se află grupați într-o masă gelatinoasă, lipicioasă care îi protejează de uscăciune, mărindu-le viabilitatea. În condiții favorabile de temperatură ei vor germina. Picnosporii pot germina la temperaturi minime cuprinse între 2 - 3⁰C. După Popescu (2005), germinarea sporilor și infecțiile se pot realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 - 8⁰C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore. Temperatura optimă este cuprinsă între 20 - 25⁰C, iar cea maximă între 33 - 37⁰C [Hilu & Bever, 1957]. Acest patogen are capacitatea de a se dezvolta într-un interval larg de temperaturi, dar este condiționat de prezența apei. Dacă nu sunt precipitații, infecțiile nu se realizează. Primele simptome apar pe frunze după 6 - 7 zile de la realizarea infecției, iar ciclul se încheie la 11 - 15 zile.

Epidemiologia bolii

Transmiterea sau răspândirea sporilor pe distanțe mari se face cu ajutorul vântului. Comparativ cu picnosporii care nu pot fi dispersați pe distanțe mari (stau în masa mucilaginoasă), ascosporii pot parcurge distanțe lungi cu ajutorul curenților de aer.

Masa gelatinoasă plină de conidii este expulzată de picnidii în prezența apei

Perioadele de timp lipsite de ploaie opresc evoluția patogenului. În astfel de situații patogenul rămâne în zona bazei tulpinii, progresia bolii către etajele superioare fiind oprită. De asemenea, răspândirea bolii pe verticală și orizontală este încetinită când condițiile climatice nu sunt favorabile și rapidă atunci când temperaturile din timpul nopții sunt cuprinse între 8 - 10⁰C și precipitațiile sunt prezente [Eyal et al., 1987].

Epidemiile de septorioză sunt favorizate de vremea umedă întreținută de ploi continue, de temperaturile moderate, de soiurile sensibile, tehnologiile aplicate și existența sursei de inocul [Eyal et al., 1987].

Managementul integrat al septoriozei frunzelor de grâu

Septoria tritici este un patogen important al culturilor de grâu, capabil să producă pagube serioase în primăverile umede (între 30 - 50% la soiurile sensibile). De aceea, în cadrul sistemului de management trebuie să ținem cont de toate măsurile care pot preveni instalarea patogenului: măsurile preventive, măsurile chimice și măsurile biologice (dacă este posibil).

Factorii de risc sunt: utilizarea soiurilor sensibile; iernile blânde și umede, primăverile cu vânt; vremea umedă întreținută de ploi continue (mai și iunie); semănatul timpuriu [Popescu, 2005].

Măsuri profilactice

Aceste măsuri au importanță majoră în gestionarea patogenului Septoria tritici. Prin urmare, se recomandă:

• Utilizarea soiurilor rezistente și a semințelor sănătoase, certificate;

• Rotații corecte (duc la diminuarea sursei de inocul). Rotațiile de 3 - 5 ani la grâu au redus mult incidența septoriozei frunzelor [Shearer et al., 1974];

• Distrugerea samulastrei;

• Tehnologii de cultură care se bazează pe lucrările solului (arături), mai ales în anii cu infecții masive;

• Îndepărtarea resturilor vegetale duce la diminuarea sursei de inocul [Popescu, 2005].

Măsuri chimice

Chimioterapia deține ponderea în cadrul sistemului de combatere integrată. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ.

Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe fungicide care protejează tinerele plăntuțe de atacul patogenilor specifici, între care și septoriozele. Amintesc aici: fludioxonil; difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol; fludioxonil + sedaxan; difenoconazol + fludioxonil +sedaxan; fludioxonil + teflutrin [după aplicația Pesticide 2.24.2.2, 2024].

Fungicidele amintite sunt omologate în general pentru Septoria nodorum. Rareori, Septoria tritici poate fi găsită pe semințe. În partea de vest a României este predominantă Septoria tritici, de aceea în acest material sunt prezentate informații despre acest patogen. Fungicidele omologate combat ambele septorioze.

În vegetație tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005]. Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul „al doilea nod vizibil” sau când „frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987] .

Alte PED - uri (praguri economice de dăunare) de care se poate ține cont (corelate cu fenologia plantelor):

• Înfrățire - intensitate 30 - 50% sau 1% frunze cu fructificații;

• Alungirea tulpinii - intensitate 15 - 20% sau 1% frunze cu fructificații;

• Înspicat - 10% intensitate la frunza steag sau 1% frunze cu picnidii.

Recomandări importante

Combaterea patogenului se realizează în perioada de vegetație, atunci când PED-ul (pragul economic de dăunare) este atins și depășit, adică >10% intensitate de atac. Funcție de fungicidul ales, tratamentele pot fi efectuate până la începutul înfloritului (dacă sunt infecții masive).

Primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 32 (apariția frunzei 3) - acest tratament asigură control maxim pentru frunza 3 și bun pentru frunza 2.

Al doilea tratament (T2) pentru controlul septoriei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 39 - este foarte important și asigură control maxim pentru frunza steag și oprește infecțiile care eventual s-au instalat pe frunza 2.

Despre tratamentul T0 (cu 2 sau 4 săptămâni înainte de T1), studiile arată că rareori este eficient.

Momentul optim pentru aplicarea primului tratament trebuie ales cu mare atenție, ținând cont de starea fitosanitară a culturilor și de prognoza climatică. Primul tratament pentru combaterea septoriozei ar trebui efectuat în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard” adică BBCH 30 - 39.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea septoriozei la grâu (dar și pentru alți patogeni ai cerealelor) sunt: Azoxistrobin; bixafen +spiroxamină + trifloxistrobin; Protioconazol + tebuconazol; protioconazol + spiroxamină; protioconazol + trifloxistrobin; protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; bixafen + tebuconazol; Difenoconazol; Piraclostrobin; Fluxapyroxad; fluxapiroxad + piraclostrobin; fluxapyroxad + metconazol; fluxapyroxad + mefentrifluconazol; mefentrifluconazol + piraclostrobin; Mefentrifluconazol; Metconazol; Protioconazol; Tebuconazol; bixafen + protioconazol; boscalid + kresoxim metil; difenoconazol + tebuconazol; difenoconazol + fluxapiroxad; bromuconazol + tebuconazol; Proquinazid + protioconazol; Folpet; Kresoxim - metil + mefentrifluconazol [după aplicația PESTICIDE 2.24.2.2, 2024].

IMPORTANT!

Când intensitatea atacului este ridicată, fungicidele trebuie alese cu atenție. În astfel de situații se recomandă utilizarea fungicidelor compuse din mai multe substanțe active cu moduri diferite de acțiune (contact și sistemice). Combinațiile de mai multe substanțe active asigură protecție pentru o perioadă mai lungă de timp. Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni.

Când apa nu este prezentă, masa gelatinoasă plină de conidii ia forma unor cârcei

Într-un sezon de vegetație este foarte important să alternați substanțele active pentru a evita apariția fenomenului de rezistență. De asemenea, respectați dozele recomandate de producători (se observă o tendință a fermierilor de a supradoza). Nerespectarea dozelor recomandate de producători duce la instalarea fenomenului de rezistență. Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în zile fără vânt și cu temperaturi mai mari de 5 0C (atât noaptea cât și ziua). Utilizarea echipamentelor de protecție este obligatorie (pesticidele pot produce boli grave). Respectați timpii de pauză (la unele fungicide este de 61 de zile).

Măsuri biologice

Combaterea acestui patogen cu ajutorul agenților biologici nu este posibilă în prezent (patogenii în general sunt mai greu de combătut). Totuși, agenții biologici sunt în atenția cercetătorilor. Se testează intens bioagenții Trichoderma spp., Bacillus megaterium, Pseudomonas sp., Gliocadium roseum, Sporotrichum mycophillum [Popescu, 2005; Ponomarenko, 2011]. Unele studii raportează rezultate foarte bune în cazul agentului biologic B. megaterium. S-a constatat că, acesta oprește dezvoltarea septoriozei cu până la 80%. Pe lângă B. megaterium, se cercetează bacteriile antagonice din genul Pseudomonas, mai ales că dezvoltarea lor nu este stânjenită de fungicidele utilizate. Testele se fac pe suprafețe mici sau în spații protejate de aceea, de multe ori rezultatele sunt foarte bune. Aplicate pe suprafețe mari, rezultatele nu mai sunt cele scontate (influența factorilor climatici, pedologici etc).

În consecință, aceste biofungicide trebuie mai mult testate în câmp pentru a-și dovedi eficacitatea [Ponomarenko, 2011]. În fermele ecologice din Timiș, semințele de grâu sunt tratate cu produse pe bază de Trichoderma spp., Bacillus subtilis, micorize arbusculare și extract de alge (am asistat la astfel de tratamente). Aceste produse asigură o protecție destul de bună în primele stadii de vegetație ale plantelor.

Cu sprijinul parteneriatului dintre compania Bayer și USV „Regele Mihai I” din Timișoara am adus în atenția dumneavoastră informații importante despre prezența fungului Septoria tritici.

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru a urmări evoluția zborului celor două specii de Ceutorhynchus (napi și pallidactylus), am amplasat două capcane galbene cu adeziv și o capcană galbenă cu apă pe teritoriul Stațiunii Didactice a USVT Timișoara, într-o cultură de rapiță.

Dacă săptămâna trecută, pe 15 februarie 2024 nu aveam nici o captură la cele trei capcane (era frig, iar apa de la capcana cu apă chiar a înghețat), acum lucrurile stau cu totul altfel. Temperaturile mai ridicate de la sfârșitul săptămânii au favorizat zborul celor două gărgărițe. În consecință, avem capturi la cele trei capcane. Citirile la capcane le voi face pe întreaga perioadă de vegetație a rapiței în zilele de marți și vineri.

Ceutorhynchus pallidactylus (femelă stânga și mascul dreapta), la stereomicroscop. Masculul este mai mic decât femela

Ceutorhynchus napi la stereomicroscop

La citirea din data de 20 februarie 2024 (cinci zile de la ultima citire unde nu am avut capturi), situația capturilor la capcane este următoarea:

• Capcana 1 cu adeziv - 9 capturi (1,8 gărgărițe/zi);

• Capcana 2 cu adeziv - 30 capturi (6 gărgărițe/zi);

• Capcana 3 cu apă - 43 de capturi (8,6 gărgărițe/zi).

Aceste rezultate trebuie să ne alerteze. De ce? Pentru că se anunță vreme caldă în perioada următoare și cu siguranță vom asista la o abundență de gărgărițe.

Din observațiile făcute în câmp, pe 20 februaie 2024, am observat că gărgărițele se hrănesc și au început să se împerecheze. Încă nu ne îngrijorăm, dar monitorizăm cu atenție acești doi dăunători pentru a surprinde momentul optim pentru aplicarea unui tratament (care este foarte greu de surprins din păcate).

Analiza adulților capturați la capcane arată că Ceutorhynchus pallidactylus este predominant prin comparație cu C. napi (deocamdată).

Ceutorhynchus napi. Timișoara, 20.02.2024

Nu am reușit să analizez toate capturile, dar vă pun la dispoziție rezultatele de la capcana cu apă unde am avut și cele mai multe gărgărițe. Din totalul de 43 de gărgărițe, 86% aparțin speciei „pallidactylus” și 14% speciei „napi”. Sunt prezente ambele sexe (masculi și femele). Ceutorhynchus pallidactylus este foarte activ, se împerechează. Despre Ceutorhynchus pallidactylus știm că primii adulți care ies din hibernare sunt masculi. Acum sunt prezente și femelele în procent destul de ridicat. Nu am găsit încă femele cu ouă. Cu siguranță sunt și poate chiar au depus și ouă. Voi verifica săptămâna viitoare acest aspect.

Ceutorhynchus pallidactylus la capcana galbenă cu adeziv. Timișoara, 20.02.2024

Ce trebuie să facă fermierii

Monitorizați zborul. Citiți capcanele la trei zile sau chiar și zilnic. Observațiile trebuie făcute înainte de amiază sau la amurg.

Dacă constatați că, timp de trei zile consecutiv la capcane vin zece adulți de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus, trebuie să treceți la efectuarea unui prim tratament. Acest prag este recomandat de EPPO (Organizația Europeană de Protecția Plantelor) și vă recomand să țineți cont de el.

Știu că unii fermieri s-au grăbit cu primul tratament, efectuându-l în prima fereastră cu vreme caldă de la sfârșitul primei decade a lunii februarie. Acum vor trebui să intervină din nou, din păcate.

Adulți de Ceutorhynchus pallidactylus capturați la capcanele cu adeziv. Se observă că se împerechează

Pentru detalii cu privire la metodele de combatere ale celor două gărgărițe, accesați pagina universitară de facebook dedicată fermierilor USVT PLANT PROTECTION și pagina companiei Bayer Crop Science România. Sau, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6041-gargaritele-tulpinilor-au-inceput-sa-migreze-catre-noile-culturi-de-rapita.html

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a comunicat Comisiei Europene aplicarea derogării pentru România de la prima cerință din standardul GAEC 8 pentru anul de cerere 2024.

Pentru anul de cerere 2024, la standardul GAEC 8, prima cerință „Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive: Ponderea minimă de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate în pârloagă sau Ponderea minimă de cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă dacă acesta include culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate în pârloagă sau elemente neproductive”, se aplică derogarea privind alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă: zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă și/sau culturilor fixatoare de azot și/sau culturilor intermediare (secundare).

Culturile fixatoare de azot și culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1.

„Prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerință a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4 % din terenul arabil la nivel de fermă, optând fie pentru una din cele trei variante descrise anterior, fie pentru toate trei simultan. Totodată, CE  a fost notificată informal în vederea adaptării cerințelor ecoschemei PD 04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, cu privire la noua modalitate de aplicare a GAEC 8”, a precizat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

De asemenea, la Consiliul AgriFish din 26 februarie 2024, Florin Barbu va propune o modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte aplicarea unor standarde privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 7 și 8).

Astfel, pentru GAEC 7 se propune ca statele membre să poată excepta de la obligația de la acest standard exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de agro-chimice.

Pentru GAEC 8 se propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloagă la nivel național, să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă. „În această manieră se asigură implicit atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole”, consideră ministrul Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Factori precum schimbările climatice, creșterea populației și preocupările legate de securitatea alimentară conduc industria agricolă să caute abordări inovatoare pentru a proteja și îmbunătăți productivitatea culturilor. Datorită acestor condiții actuale, agricultura modernă câștigă teren prin integrarea sinergiei dintre inteligența artificială (IA) și sectorul agricol.

Inteligența artificială, definită ca sisteme capabile să efectueze sarcini care în mod tipic necesită inteligență umană, găsește o aplicație semnificativă în agricultură. Prin urmare, pentru o agricultură de vârf în România, integrarea IA în operațiunile agricole reprezintă un salt transformator în exploatarea celor mai recente tehnologii care pot oferi suport inestimabil fermierilor, în plus față de soluții inovatoare de protecție a culturilor și hibrizi avansați. Tehnologia facilitează procesele decizionale care depășesc capacitățile umane în ceea ce privește viteză, precizie, analiză și multitasking.

Conexiunea dintre IA și agricultură este fundamentală, aducând soluții cu rol transformator pentru a aborda provocările, a îmbunătăți eficiența și a promova agricultura de precizie. De exemplu, automatizarea, ghidată de IA, optimizează diverse sarcini precum semănatul precis, aplicarea de produse biologice sau de protecție a culturilor și recoltarea. Mai mult, capacitățile de analiză predictivă ale IA ajută în prognozele meteorologice și predicțiile de productivitate.

Semnificația viitoare a IA în agricultură constă în rolul său de promovare a practicilor durabile și reziliente. Pe măsură ce populația globală crește și schimbările climatice aduc provocări, IA maximizează productivitatea, reduce deșeurile și alimentează inovația în practicile agricole.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă, se angajează să valorifice potențialul transformator al IA în agricultură, aliniindu-se dedicării sale de a susține fermierii. Compania se concentrează pe furnizarea de instrumente accesibile și eficiente pentru luarea deciziilor bazate pe date, revoluționând gestionarea culturilor, irigația și alocarea resurselor prin agricultură de precizie.

Angajamentul companiei față de agricultura de precizie și luarea deciziilor bazate pe date este subliniat de lansarea Granular Link, consolidând poziția Corteva Agriscience în fruntea valorificării IA pentru a susține fermierii și a asigura practici agricole durabile. Implementarea Granular Link de către Corteva în România a marcat un moment semnificativ pentru agricultura românească. Platforma digitală îmbină în mod fluid expertiza agronomică cu tehnologia de vârf.

Alimentată de IA, Granular Link gestionează datele agronomice, oferind informații inteligente, recomandări privind culturile, alerte privind dăunătorii și bolile, și hărți de aplicare a ratei variabile. Platforma, echipată cu imagini de satelit de înaltă rezoluție, stabilește un nou standard pentru monitorizarea culturilor, permițând fermierilor să ia decizii informate și să optimizeze gestionarea terenului.

Granular Link, aplicație disponibilă în România, oferă o soluție completă pentru fermieri. Caracteristicile platformei includ hărți de semănat cu viteză variabilă, imagini de satelit de înaltă rezoluție zilnică, aplicații de fertilizare și fungicide, și o previziune unică a datei de recoltare a porumbului. Aplicația simplifică sarcinile zilnice pentru fermieri, oferind instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații meteorologice locale, recomandări personalizate privind irigația și management operațional cuprinzător.

Dorința fermierilor de a fi mai productivi și eficienți, împreună cu necesitatea tehnologiilor moderne de a aborda schimbările majore, va susține viitorul val de inovație.

„Granular Link a fost și va fi o aplicație indispensabilă pentru ferma noastră. Cu ajutorul celor mai puternici sateliți și funcționalități avansate, am reușit să creăm hărți pentru semănatul și fertilizarea variabilă a culturilor noastre în creștere, porumb, floarea-soarelui și grâu. Această aplicație puternică și ușor de utilizat a adăugat valoare fermelor noastre și ne-a ajutat să monitorizăm și să optimizăm producția de culturi. Suntem recunoscători Corteva Agriscience pentru această oportunitate”, arată Cosmin Rus, managerul de fermă la Emiliana West Rom SRL din comuna Dudeștii Vechi, județul Timiș.

Hegedűs Krisztián, inginer agricol și fermier la SC Terracult SRL, satul Horia, județul Arad, împărtășește aceeași opinie: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru succesul nostru în agricultură. Testarea și utilizarea sa pe parcela noastră de grâu anul trecut a condus la un randament ridicat și satisfacție garantată. Anul acesta, prin aplicarea principiului de semănat variabil la cultura noastră de orz, cu Granular Link am reușit să menținem standardele noastre ridicate și să monitorizăm eficient culturile noastre. Cu acces la cele mai puternice indicatoare vegetative și previziuni precise privind irigația, această unealtă ne-a dat încrederea să optimizăm operațiunile noastre agricole și să obținem rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține operațiunile noastre agricole”.

Articol scris de: Ferdinand Tatu, EMEA Regional IT Operations and Support Lead Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!