Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor disponibile pentru investiții în dotarea cu utilaje și echipamente pentru toate tipurile de culturi, exceptând sfecla de zahăr și formele asociative, finanțate prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, componenta 4.1.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
De la deschiderea sesiunii pe 25 iunie 2024 și până la acest moment când s-au epuizat fondurile alocate, fermierii au depus prin sM 4.1.1, componenta toate culturile, un total de 1.130 de cereri de finanțare, însumând 312,9 milioane de euro, față de o alocare disponibilă de 198 milioane de euro. Reamintim că, termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare era stabilit pentru 24 septembrie 2024.
Rămân deschise celelalte două componente ale submăsurii 4.1.1, destinate investițiilor realizate de formele asociative (altele decât cele din sectorul sfeclei de zahăr) și pentru cultura de sfeclă de zahăr. Astfel, pentru aceste tipuri de investiții cererile de finanțare pot fi depuse în continuare până la data închiderii sesiunii, 24 septembrie 2024, sau până la epuizarea fondurilor.
Pentru investițiile în utilaje destinate culturii sfeclei de zahăr, până în prezent, au fost depuse trei proiecte în valoare de două milioane de euro, iar pentru formele asociative din celelalte sectoare au fost depuse 16 proiecte cu o valoare totală de peste 21 milioane de euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pentru perioada de programare financiară 2023 – 2027 din cadrul Planului Strategic, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a încheiat primele 104 contracte de finanțare, cu o valoare totală de peste 26 milioane de euro.
Din totalul de 104 contracte, șase sunt încheiate pentru finanțare prin DR-27 „Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă”, având o valoare cumulată de peste cinci milioane de euro (5.551.528 euro).
Pe linia de finanțare DR-28 „Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, au fost încheiate în această primă etapă 16 contracte, în valoare totală de peste 15 milioane de euro (15.045.471 euro).
În ceea ce privește linia de finanțare DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, au fost semnate 82 de contracte de finanțare, având o valoare totală de 5.740.000 euro.
„Suntem încântați că am trecut și de etapa de contractare a acestor prime proiecte de investiții, care reflectă angajamentul nostru ferm de a sprijini dezvoltarea rurală și agricolă în România. Astfel, putem deschide și etapa de plată a cererilor de finanțare pentru implementarea în bune condiții a proiectelor. Prin aceste investiții, nu doar că îmbunătățim infrastructura și condițiile de viață din mediul rural, dar și încurajăm tinerii să se implice activ în agricultură, contribuind astfel la revitalizarea acestui sector vital”, declară George Chiriță, director general AFIR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Începând cu data de 25 iunie și până pe 24 septembrie 2024, inclusiv, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește solicitările de finanțare pentru achiziții simple de utilaje agricole, prin submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Sesiunea care va fi lansată de AFIR pe 25 iunie 2024 are o alocare financiară de 310.515.188 euro, împărțită pe trei componente. Astfel:
198.000.000 euro pentru toate culturile, dar cu excepția culturii de sfeclă de zahăr și investițiile realizate de formele asociative;
61.000.000 euro pentru sfecla de zahăr;
51.515.188 milioane de euro pentru formele asociative, altele decât cele din sectorul sfeclă de zahăr.
În cadrul acestui apel de cereri de proiecte se pot depune prin pachetul 4.1.1 proiecte de achiziții simple de utilaje agricole în cazul în care exploatația cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturile furajere destinate pentru hrana animalelor și plantele tehnice, precum și culturile horticole, inclusiv cele în spații protejate.
„Intensitatea sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect. Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 350.000 de euro și poate crește, în funcție de dimensiunea economică a exploatației și de tipul de beneficiar, până la 1.500.000 de euro (pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători)”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.
Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (25 iunie – 24 iulie 2024) este de 90 de puncte pentru toate culturile, de 75 de puncte pentru sfeclă de zahăr și de 88 de puncte pentru forme asociative, ulterior acesta scade treptat, până la pragul minim de 56 de puncte/32 de puncte/44 de puncte pe fiecare componentă, în ultima etapă lunară a sesiunii (25 august – 24 septembrie 2024).
Solicitanții trebuie să aibă în vedere dimensionarea corectă a parcului de utilaje, în conformitate cu anexa la Ghidul solicitantului privind corelarea puterii maşinii cu suprafaţa fermelor pentru achiziționarea de mașini agricole.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În vederea lansării sesiunii de depunere a cererilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole”, componenta 4.1.1. prin care se finanțează achiziții simple de utilaje agricole. În cadrul sesiunii din anul 2024, vor beneficia de alocare distinctă proiectele încadrate ca achiziții de utilaje agricole pentru cultura sfeclei de zahăr, iar fondurile alocate vor fi precizate în anunțul de lansare a apelului.
Beneficiind de o alocare de peste 200 de milioane euro, sesiunea din acest an va fi dedicată solicitărilor de finanțare depuse de fermieri și formele asociative ale acestora, pentru sectorul vegetal. Prin accesarea pachetului 4.1.1 se pot depune proiecte de achiziții simple de utilaje agricole, în cazul în care exploatația cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturi furajere destinate hranei animalelor și plante tehnice, precum și culturi horticole, inclusiv cele pomicole și cele în spații protejate.
În cadrul sesiunii din 2024, vor avea alocări distincte proiectele care prevăd achiziții de utilaje agricole specifice culturii sfeclei de zahăr și cele depuse de formele asociative.
Intensitatea sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.
Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 350.000 de euro și 1.500.000 de euro (pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători), în funcție de dimensiunea economică a exploatației și de tipul de beneficiar.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Multe localități din județul Hunedoara au avut de suferit odată cu închiderea minelor de exploatare, iar înfățișarea acestora s-a degradat treptat. În aceeași situație s-a aflat o vreme și comuna Crișcior, așezată în nord-vestul Munților Metaliferi, de-o parte și de alta a Crișului Alb. În prezent însă, situația s-a schimbat. Autoritățile locale au depus, de-a lungul timpului, 30 de proiecte pentru finanțare din fonduri europene, o parte a acestora fiind finalizată deja.
Comuna Crișcior se întinde pe o suprafață totală de 4019 ha, cu o populație de peste 3.800 locuitori și este alcătuită din patru sate: Crișcior (atestat documentar din anul 1439), Valea Arsului (atestat documentar din anul 1825), Zdrapți (atestat documentar din anul 1441) și Barza (atestat documentar din anul 1909).
Am ajuns la Primăria comunei Crișcior unde am discutat cu primarul Ovidiu Furdui despre realitățile cu care se confruntă, stadiul proiectelor derulate cu finanțare europeană și guvernamentală, precum și care sunt planurile de viitor pentru binele localnicilor. „Funcţiona la un moment dat mina Barza, mină de aur, unde se producea 1% din aurul la nivel mondial. Dar, ştiţi cum e. Sunt perioade de tranziție, acum nu mai este mineritul şi încercăm, prin toate mijloacele, să schimbăm cumva zona. Am traversat o perioadă cu o pandemie, pe care am gestionat-o zic eu destul de bine, văzând ce s-a întâmplat şi la nivel mondial. Din punctul de vedere al proiectelor, eu zic că a fost una dintre cele mai benefice perioade. Chiar făceam un calcul recent şi erau undeva la peste 30 de proiecte pe fonduri europene, şi nu numai. Pe fonduri guvernamentale era acel Program Național de Investiții Anghel Saligny, restul sunt toate pe PNNR. Deci, din punct de vedere al proiectelor, cred că a fost de departe cea mai benefică perioadă și începem încet-încet să şi terminăm câteva dintre ele”, ne-a declarat Ovidiu Furdui.
Primăria, școala, dispensarul și căminul cultural sunt prioritare pentru comunitate
Comuna beneficiază în prezent de un sediu nou pentru primărie, un dispensar nou, un cămin cultural în finalizare pe componenta C10 - Fondul Local, din PNRR, o sală de sport realizată prin Compania Naţională de Investiţii.
Dar proiectele implementate la Crișcior vizează mai multe componente ale comunității „La liceu se lucrează un corp, sper să-l finalizăm în luna septembrie, urmând să putem disloca copiii ca apoi să ne apucăm şi de celelalte corpuri. Vom da drumul şi la camere de supraveghere video, pentru a avea o comună monitorizată video. Acum suntem în faza de licitaţie la acel CAV, la centrele de colectare selectivă pentru deşeurile din construcţii. Sunt foarte multe proiecte și urmăresc în continuare fiecare linie de finanţare. Am spus că nu există linie de finanţare la care să nu mă gândesc sau să nu depunem proiecte”, a completat primarul comunei din județul Hunedoara.
Însă cel mai important proiect din punctul dumnealui de vedere, proiect care urma să înceapă la scurt timp după realizarea interviului, îl reprezintă reţeaua de gaz, cu o investiție de aproximativ opt milioane de euro, cu peste 40 km de reţea. „Sunt multe alte proiecte. Unul mult aşteptat care va începe cât de curând este reţeaua de apă. Mai există un sat unde nu este apă, satul Zdrapţi, dar şi acolo depunem proiect. Sper ca în maximum două-trei luni să înceapă şi această lucrare”, precizează Ovidiu Furdui.
Succesul se datorează echipei
Nimic nu se poate realiza fără oameni bine pregătiți în spate. „Dacă nu ai o echipă performantă e destul de greu. Dar noi, din fericire, avem cam tot. Am o echipă extrem de tânără, extrem de ambiţioasă, pentru că tu ca primar poţi să fii zero, atâta timp cât n-ai o echipă puternică în spate”, a subliniat primarul. În cei 20 de ani de când ocupă această funcție spune că a avut timp să formeze o echipă sudată și performantă, cu care lucrează pentru atragerea fondurilor. „Le spun de fiecare dată că nu trebuie ratat niciun proiect, chiar dacă n-avem bani de cofinanţări – aici este o provocare extrem de mare, când nu ai bani pentru acele cofinanţări, şi eram cumva certat că: „de ce faci dacă n-ai bani de cofinanţări?”. Aici consider că trebuie să intervină guvernul. Că, atunci, haideţi să nu mai facem niciunul niciun proiect, pentru că n-avem bani de cofinanţare. Eu cred că rolul primarului şi al echipei primarului e să facă cât mai multe. De aceea voi continua să cred că trebuie făcute, indiferent că mai prelungim din ele, nu le putem face pe toate sau nu mai putem încheia toate anul acesta sau anul viitor. Dar avem patru ani şi e extrem de important că în aceşti patru ani care vor urma, vor fi proiecte.”
Importantă este și continuitatea, dar și curajul de a accesa fondurile dedicate mediului local. „Unii chiar cred că astea-s poveşti. Numai că, am încheiat șapte proiecte extrem de mari până acum, numai într-un mandat – grădiniţă cu program prelungit, sală de sport modernă, primărie nouă, dispensar nou, o curte a primăriei modernă așa cum puţine primării au. Cred că n-am stat degeaba şi lumea vede şi conştientizează că dacă spunem că avem proiecte, acelea şi sunt. Pentru că ar fi jenant să vin să spun că am reţeaua de gaz, dacă n-aş avea proiectul cu reţea de gaz. E complicat în ziua de astăzi să spui minciuni sau prostii, mai ales, numai de dragul de a-ţi face o imagine”, spune edilul care înclină să creadă că a fi primar poate fi o meserie.
Omul sfințește locul
Licențiat în administrație publică la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Ovidiu Furdui a lucrat tot în administrația locală, timp de șase ani, ca inspector de taxe și impozite. „De 26 de ani lucrez la o singură instituţie, pe cartea de muncă e doar Primăria Crişcior. Cumva aş putea spune că asta e o meserie, chiar dacă meseria mea era de inspector impozite şi taxe. Dar, în acest timp, eu cred că doar realizările te pot ţine într-o anumită funcţie. Nu altceva.”
Continuarea proiectelor și munca depusă în folosul comunității îl fac pe Ovidiu Furdui să meargă mai departe. Iar provocările sunt doar o motivație în plus. „Nu ştim ce se va întâmpla pe viitor, nu ştim ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană. A fost acea pandemie, nu ştim ce se întâmplă. Dar, de aceea e şi frumos, că sunt multe provocări şi eu sper în continuare să facem faţă.”
Uitându-se în urmă cu 20 de ani pe când Crișcior era doar o altă comună fără străzi asfaltate, fără apă sau canalizare, spune că a fost motivat să fie primar de posibilitatea de schimbare. Auzise de programul SAPARD, deşi Primăria din Crişcior nu depusese vreun proiect, și a înțeles că aceasta este calea. „Exact asta a şi fost motivaţia: vreau să depun. Nu se poate să stăm. Ştiam că e singura soluţie. N-am ratat niciun proiect. Tot ce au fost măsuri – 3.2.2., 7.2. pe infrastructură – noi am depus şi, din fericire, am şi câştigat. Aşa că, în continuare, eu sunt ferm convins că vor apărea provocări și vom încerca să depunem proiecte pe orice măsură avem la dispoziţie, chiar dacă şi eu sunt nemulţumit de multe ori că acele măsuri care ar fi poate de un interes mult mai mare pentru cetăţeni nu le găsim sau n-au apărut deocamdată. Dar ştiţi cum e: dacă eşti pregătit, cu siguranţă vor apărea şi noi încercăm să ne aliniem, indiferent ce e: dacă e centru de colectare – am depus; platformă de gunoi - avem releveele făcute la toate, doar să le depunem proiecte. Vrem orice credem că e o plusvaloare pentru comunitatea noastră... În momentul în care ai o echipă care a lucrat atâtea proiecte, deja e uşor să le duci la bun sfârşit, chiar și cu acea provocare legată de cofinanţare. Dar am făcut credit şi pentru gaz, ne descurcăm şi cu siguranţă că lucrurile vor intra pe un făgaş normal”, a conchis Ovidiu Furdui, primarul comunei Crișcior din județul Hunedoara.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Bugetul aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost suplimentat cu 20,84 milioane euro, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, un număr de 484 de proiecte eligibile fără finanțare ale tinerilor fermieri din zona montană și non montană vor beneficia de finanțare.
Prin aprobarea rapoartelor de selecție suplimentare au fost selectați pentru finanțare, din Lista proiectelor eligibile fără finanțare aferente sM 6.1 sesiunea 01/2021, un număr de 90 tineri fermieri din zona montană, proiectele având o valoare publică totală de 4.110.000 euro și 394 de tineri fermieri din zona non-montană, având o valoare publică totală de 16.720.000 euro.
În anul 2021, accesarea fondurilor nerambursabile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” s-a bucurat de un interes major din partea tinerilor. Având în vedere fondurile insuficiente și numărul proiectelor eligibile care au rămas nefinanțate, Autoritatea de Management a inițiat modificarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în vederea suplimentării alocării aferente submăsurii 6.1. Prin urmare, în urma aprobării versiunii 18.1 a PNDR prin Decizia C(2024) 2940 din 26 aprilie 2024, bugetul aferent submăsurii 6.1 a fost suplimentat cu valoarea de 20,84 milioane euro.
În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va notifica solicitanții selectați pentru finanțare, conform Rapoartelor de selecție suplimentare publicate pe pagina de internet a agenției, în vederea încheierii contractelor de finanțare.
AFIR precizează că perioada maximă de implementare a planurilor de afaceri este 30 septembrie 2025.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 14 mai 2024, la București, s-a desfășurat a doua ediție a Conferinței Naționale de Gestiune a Riscurilor Agricole, la care au participat fermieri și organizații profesionale ale acestora. Au fost identificate principalele riscuri cu care se confruntă fermierii din țara noastră, din punct de vedere climatic, financiar, tehnologic și de management al fermei. S-au oferit, totodată, soluții strategice aplicate pentru combaterea riscurilor. Evenimentul a fost organizat de AON România, unul dintre liderii globali ai pieței brokerajului de asigurări corporate, în parteneriat cu organizația CSR Nest și în colaborare cu AGXecutive, companie care oferă servicii integrate în sfera resurselor umane, având focus exclusiv pe sectorul agribusiness.
În contextul creșterii frecvenței fenomenelor climatice extreme și a impactului acestora asupra fermierilor, conferința AON Agri Risk Management a evidențiat importanța adoptării unor strategii proactive de gestionare a riscurilor în agricultură. Colaborarea între sectorul agricol și industria asigurărilor, împreună cu implementarea tehnologiilor avansate și a soluțiilor inovatoare, poate contribui la creșterea rezilienței și sustenabilității în fața provocărilor climatice. Prin investiții inteligente și utilizarea asigurărilor agricole, fermierii pot reduce incertitudinea și își pot asigura stabilitatea activităților, contribuind la protejarea producției agricole și la securitatea alimentară a comunității.
Despre anul 2024, Gabriel Razi, analist independent al pieței agricole, a spus că este cel mai provocator an din punct de vedere financiar și economic. „Nemulțumirile fermierilor sunt determinate de discrepanța și lipsa de corelare între costuri și încasări. Fermierii sunt nemulțumiți de prețul cerealelor și acuză Ucraina, dar, în realitate, singurul element financiar dintr-o fermă pe care ei îl pot controla sunt costurile de producție, nu prețurile de vânzare”, a afirmat Gabriel Razi.
Agricultura se va confrunta mai frecvent cu evenimente climatice care produc pierderi semnificative
În 2022 și 2023, catastrofele naturale, în special riscurile asociate secetei și inundațiilor, au cauzat pierderi economice semnificative economiei globale, peste 300 miliarde USD în fiecare an. Însă, procentul de recuperare din asigurare nu a depășit 40% în nici un an, ba chiar este în scădere. „Aceste cifre subliniază necesitatea unei acoperiri și a unei consultanțe adecvate pentru economie în general, și pentru sectorul agricol în special, în fața unei recurențe crescute a evenimentelor catastrofale. AON își asumă rolul de a informa și a oferi consultanță companiilor agricole, fiind în prima linie de impact. Ne dorim să sprijinim fermierii să își protejeze culturile, dezvoltând soluții care să răspundă nevoilor actuale. În contextul schimbărilor climatice, organizațiile sunt presate să-și regândească gestionarea riscurilor, să crească nivelul de acoperire prin asigurare și să adopte tehnologii "verzi", fiind esențială înțelegerea modificărilor legislative. Ne confruntăm cu o cronicizare a riscurilor acute din trecut, cu alte cuvinte ne vom confrunta mai frecvent cu evenimente climatice care produc pierderi semnificative”, a declarat Eugen Anicescu, CEO AON România.
În anul agricol 2023-2024, lipsa precipitațiilor și seceta pedologică au afectat o mare parte din țară, de la începutul anului și persistând până în prezent. Culturile de toamnă au avut deja o producție limitată, iar cele de primăvară se confruntă cu o incertitudine considerabilă. În plus, volatilitatea mare a prețurilor la cereale a complicat și mai mult situația fermierilor.
„În luna aprilie, fenomenele meteorologice extreme, precum grindina din zona Saraiu, județul Constanța, au lovit cu putere, afectând atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvară. Aceste evenimente au cauzat daune semnificative, inclusiv primele daune totale în sezonul 2024. Aceste incidente reprezintă doar un aspect din impactul devastator pe care schimbările climatice îl au asupra agriculturii. Incendiile, seceta și alte fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai intense, punând în pericol fermierii și producția agricolă. În fața acestor provocări, soluțiile de asigurare devin indispensabile pentru protejarea fermierilor și a activităților lor. Este esențial ca fermierii să își protejeze culturile și animalele cu asigurări adecvate, astfel încât să fie pregătiți să facă față riscurilor și să își securizeze veniturile în fața situațiilor de criză”, a subliniat Horia Lupu, directorul general Agra Asigurări.
Externalizarea riscurilor
Participanții împreună cu echipa AGXecutive au realizat un exercițiu interactiv, analizând principalele riscuri agricole, evaluându-le atât după probabilitate, cât și după impactul lor.
Între primele cinci riscuri identificate se numără lipsa apei și seceta pedologică și atmosferică din sud-estul țării care afectează culturile de primăvară, alături de lipsa precipitațiilor în perioada semănatului la culturile de toamnă (rapiță și grâu), urmat de riscul financiar care cuprinde instabilitatea pieței, prețurile cerealelor, volatilitatea prețurilor producției agricole la vânzare la recoltare și a producției stocate, lipsa finanțării pentru fermele în dificultate, grindina și vântul puternic care afectează recolta de rapiță, fenomenele meteorologice extreme, furtuni și vijelii și ploile de lungă durată sau torențiale, urmată de creșterea prețurilor la inputurile agricole (sămânță, produse de protecția plantelor) și la utilajele agricole.
„Nu toate soluțiile de asigurare existente par a fi suficient de potrivite pentru a adresa riscurile sistemice cu care se confruntă domeniul agricol de la noi și în special seceta, înghețul, băltirile sau epizootiile. Fermierii conștientizează acut amploarea riscurilor cu care se confruntă, mai ales în context economic potrivnic, precum cel actual, când cerealele au prețuri scăzute și inputurile agricole au prețuri ridicate, astfel că au nevoie de încredere maximă în partenerul din sfera asigurărilor pentru a trece de la o percepție în termeni de cost, la una în termeni de reducere reală a riscurilor în ceea ce privește asigurările agricole”, a punctat Florin Constantin, fondator AGXecutive.
Una dintre abordările propuse este externalizarea riscurilor prin transferul parțial sau total al acestora către alte entități, cum ar fi companii de asigurări specializate în agricultură sau alte instituții financiare. Astfel, fermierii își pot proteja culturile, producția și eficiența financiară a fermei, împotriva unor riscuri cauzate de fenomene extreme, precum seceta pedologică și atmosferică, lipsa apei, grindina, vântul puternic, înghețul sau incendiile, fără a-și expune întregul capital și a-și periclita stabilitatea financiară a afacerii.
Strategiile inovatoare și eficiente de management al riscurilor pot veni în completare. Printre variantele propuse s-au numărat diversificarea culturilor pentru a reduce expunerea la riscuri specifice, implementarea tehnologiilor agricole avansate pentru a monitoriza și gestiona mai eficient resursele agricole, precum și investiții în infrastructura de irigații și stocare a apei pentru a contracara riscul de secetă.
Asigurările agricole parametrice oferă stabilitate financiară
În a doua parte a evenimentului, discuția s-a axat pe exemple specifice comparative din ferme românești, cu analiza studiilor de caz și a soluțiilor de asigurare. Asigurările agricole parametrice sunt produse care deja câștigă teren în multiple piețe regionale și internaționale, vin în completarea soluțiilor tradiționale, oferindu-le fermierilor o stabilitate financiară în fața pierderilor cauzate de factori climatici.
„Primăvara a debutat cu temperaturi de vară, iar martie 2024 a fost cea mai călduroasă lună martie înregistrată vreodată. În a doua jumătate a lunii aprilie, grindina a făcut ravagii în zona Dobrogei, cu daune între 60-90% pe areale mari. Este esențial să ne adaptăm rapid la aceste condiții volatile și să identificăm soluții eficiente pentru a sprijini fermierii în gestionarea riscurilor și protejarea culturilor și a infrastructurii agricole în fața acestor provocări complexe. Asigurările tradiționale și cele parametrice funcționează în mod complementar, acoperind riscuri diferite și oferindu-le fermierilor un nivel mai amplu de protecție. Aceste două tipuri de asigurări nu conduc la dublă asigurare, ci se completează reciproc, reducând riscurile neacoperite și crescând șansele fermei de a-și minimiza pierderile economice prin despăgubiri semnificative, în situația producerii unui eveniment asigurat”, a arătat Cerasela Tudor, expert senior în cadrul liniei de business Agriculture din cadrul AON România.
Conferința AON Agri Risk Management a reunit experți din domeniul agricol și al asigurărilor pentru a dezbate soluțiile de gestionare a riscurilor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, importanța parteneriatelor între asigurători și fermieri, precum și noile tehnologii și inovații care pot sprijini și îmbunătăți producția în ferme.
**********
AON este o companie globală de consultanță specializată în managementul riscului, pensii și sănătate. Cu expertiza sa bazată pe date și livrată de experți, AON ajută clienții să reducă volatilitatea și să maximizeze performanțele într-o economie globală dinamică.AON România, parte a grupului AON plc., este unul dintre liderii pieței de brokeraj de asigurări și consultanță în managementul riscului, oferind servicii calitative și inovatoare pentru companii industriale și comerciale, autorități publice, grupuri de interes, ONG-uri și indivizi.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Începând cu data de 9 mai 2024, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR – 10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.
La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2024, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile indicate mai sus. Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.
Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile implementate de APIA prevăzute în Convenție.
Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.
Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.
În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că prelungește până la 31 mai 2024, inclusv, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-15 Investiții în exploatații pomicole, intervenție finanțată cu fonduri din Planul Strategic 2023 – 2027.
Pentru sesiunea în curs, alocarea financiară este de 151.383.527 euro, iar depunerile se realizează în limita plafonului de 150% din alocare. De la momentul lansării sesiunii (8 ianuarie 2024) și până în prezent s-au depus online 232 de solicitări de finanțare în valoare totală de 149.652.438 euro.
Valoarea maximă a finanțării pentru investițiile în sectorul pomicol este de 1.500.000 euro/proiect pentru investiții sau de până la 300.000 euro în cazul proiectelor care propun doar achiziția de utilaje și de echipamente agricole. Sprijinului nerambursabil poate ajunge la maximum 65% din totalul costurilor eligibile.
AFIR menționează că pragul de calitate lunar pentru etapa de depunere 1 – 31 mai 2024, aferentă DR-15, este de 20 de puncte.
Pentru întocmirea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-15 – Pomicultură - NOUL Portal AFIR - informații PS PAC, depunere Online.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cum merge agricultura românească în 2024? Depinde pe cine întrebi. Dacă îi întrebi pe fermierii mari, sau pe cei străini, îți vor spune că sunt probleme, dar că merge bine. Dacă îi întrebi pe cei medii și mici, însă, aceștia îți vor spune că merge destul de rău și că mulți dintre ei sunt în pericol de a închide afacerile.
Anul acesta, la o nouă ediție a evenimentului Agricultura viitorului, încercăm să aflăm exact care este situația unui domeniu aflat în dificultate deja de mai mulți ani, pe care pandemia, războiul, inflația, seceta, creșterea prețurilor și competiția neloială și-au pus amprenta cu vârf și îndesat.
În premieră, însă, la ediția de anul acesta adăugăm o secțiune nouă, cea dedicată producătorilor locali și retailului, integrând astfel în eveniment întregul lanț alimentar.
Care sunt, prin urmare, perspectivele industriei de profil? La ce ne putem aștepta de la acest sector în anul 2024?
Este agricultura românească un domeniu preponderent masculin, sau este în egală măsură și feminin?
Dar digitalizarea, în ce măsură a ajuns să deservească nevoile fermierilor români?
Și, în fine, investițiile, fie ele venite pe filiera autorităților, ori pe calea jucătorilor privați, sunt suficiente pentru a acoperi necesitățile agriculturii și dacă da, cât de ușor le este fermierilor să le acceseze?
„La toate aceste întrebări, dar nu numai, vom încerca, alături de specialiști din domeniu și autorități, să răspundem la evenimentul Agricultura viitorului ediția 2024, care va avea loc pe data de 23 aprilie, la hotelul Sheraton din București organizat cu sprijinul Arggo și CEC Bank în calitate de parteneri”, spun organizatorii.
Înscrierile sunt gratuite și se fac pe site-ul evenimentului, AICI.