Consorțiul integrat pentru învățământ dual (CIID), finanțat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca lider de proiect, a primit finanțarea de 21,12 milioane de euro. 

Consorțiul a fost constituit în baza unui acord de parteneriat la nivel regional, cu o durată de minimum 15 ani, având ca obiectiv principal formarea profesională a elevilor și a studenţilor, pentru facilitarea inserţiei pe piața muncii a absolvenţilor învăţământului preuniversitar şi universitar.

CIID include 23 de parteneri, între care se află și alte trei universități din Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică și Universitatea de Medicină și Farmacie. Acestora li se alătură Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Primăria Florești, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior”, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Colegiul Tehnic „Raluca Ripan”, Colegiul Economic „Iulian Pop”, NTT Data România S.A., Tehnofavorit S.A., Bonas Import Export S.A., Robert Bosch SRL, Terapia S.A., Moldovan Carmangerie SRL, Emerson SRL, Selgros Cash&Carry SRL, Electrogrup Infrastructure S.A.

„Scopul programului-pilot constă în dezvoltarea unei educaţii duale centrate pe nevoile elevilor şi studenţilor în strânsă legătură cu nevoile pieţei muncii. Vor fi asigurate, în corelaţie cu piaţa muncii, diversificarea calificărilor, precum şi creşterea numărului de absolvenţi prin oferirea unui parcurs educaţional complet pentru elevii înscrişi în învăţământul dual de nivel liceal, astfel încât aceştia să poată urma programele de învăţământ universitar. Pregătirea profesională trebuie să devină eficientă şi relevantă pentru nevoile pieţei muncii, iar infrastructura socială să crească atractivitatea învăţământului profesional, prin spaţiile de cazare și de masă, laboratoare, săli de sport și multimedia, activităţile recreative. Infrastructura acestui campus va îngloba și o importantă componentă de digitalizare”, precizează rectorul USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi.

Finanțarea este destinată în principal construcției și operaționalizării campusului integrat pentru învământul dual, pe un teren aflat în proprietatea USAMV Cluj - Napoca, situat în comuna Florești, zona Răzoare (Șapca Verde), pe o suprafață de 30.000 m². Valoarea eligibilă a proiectului este de circa 21.120.000 euro. 

„Cele 88 de puncte obținute ne dau încrederea că munca depusă și-a atins scopul, acela de a da naștere unui produs veritabil, care să promoveze și să dezvolte învățământul dual în domenii cheie pentru Regiunea de Nord-Vest. Prin parteneriatul solid pe care l-am construit vom putea influența în mod pozitiv climatul educațional, atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul terțiar universitar”, a declarat managerul de proiect, prof. dr. Adrian Oros, prorector Relația cu mediul socio-economic USAMV Cluj-Napoca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ascultăm știința sau vocea străzii? Despre provocările agriculturii în contextul noii Politici Agricole Comune și al strategiilor Bruxelles-ului, am vorbit cu Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană.

Reporter: Cum arată azi agricultura în Uniunea Europeană?

Achim Irimescu: Problema cea mai presantă este calitatea managementului. Importanţa gestiunii corespunzătoare a fermelor este esenţială în reuşita afacerii. Dacă ne uităm la provocările de astăzi în faţa fermierilor europeni, este clar că numai managerii, deci cei care au capacitatea de a face faţă cerinţelor, vor reuşi în afaceri. Să privim o statistică foarte simplă, în 2003 erau 14 milioane de ferme în UE, iar în 2023 avem nouă milioane, tocmai datorită faptului că sunt tot mai mari cerinţele şi mulţi fermieri nu reuşesc să facă faţă. În general, fermele care nu au specialitate, care nu au consultanţă nu reuşesc, pentru că nu fac faţă cerinţelor foarte înalte pe piaţa europeană.

„Noi cerem la Bruxelles să se ofere finanţare corectă pentru toate statele membre din bugetul european şi nu din ajutor de stat, care discriminează foarte mult fermierii noştri.”

Green Deal şi cele două strategii, „Farm to Fork” și „Biodiversitate” vin cu cerinţe extrem de înalte pentru agricultorii noştri. Chiar dacă nu cred că vor fi atinse aceste ţine în 2030, este clar că eforturi se vor face şi deja se fac, pentru că în Politica Agricolă Comună deja avem 25% din plăţile directe îndreptate către ecoscheme, pe lângă faptul că aveam deja ecocondiţionalitatea introdusă în PAC. La fel avem pe pilonul doi alte 35% cereri pentru mediu, deci deja e un efort foarte mare al agricultorilor noştri. Pe deasupra au venit şi noile cerinţe care, repet, sunt cerinţe de reducere a pesticidelor, reducerea îngrăşămintelor, reducerea antibioticelor şi chiar lăsarea a 10% din teren neprelucrat pentru biodiversitate, şi să nu uităm că deja avem GAEC 8 în PAC, care spune că trebuie să lăsăm 4% din teren nelucrat în fiecare an. Deci, sunt eforturi extrem de mari ale fermierilor noştri, europeni în general, dar sigur fermierii români au o provocare în plus pentru că, din păcate, România n-a reuşit să stabilească un sistem de consultanţă naţională de înaltă calitate, pentru că vă reamintesc un lucru esenţial, în noul Regulament privind reducerea utilizării pesticidelor se prevede foarte clar ca fiecare stat membru să deţină consultanţă specifică pentru reducerea pesticidelor. Ori, noi nu avem nici consultanţă generală, cu atât mai puţin pe cea specifică pentru pesticide. Şi atunci fermierii noştri se vor confrunta într-adevăr cu provocări enorme în plus faţă de alţi fermieri. Să nu uităm şi un alt aspect extrem de important, acela al finanţării, în contextul în care de la o vreme Comisia Europeană îndrumă mult statele membre să folosească fondurile naţionale, deci ajutoare de stat din bugetul naţional, în loc să se dea bani europeni. Noi am cerut sistematic la Bruxelles să nu se mai facă aşa ceva pentru că se produce discriminare. Vă dau un exemplu foarte simplu: în momentul în care preţurile la îngrăşăminte practic au explodat, România nu a avut buget ca să compenseze fermierii, dar Polonia a dat aproape un miliard de euro compensaţii pentru creşterea preţurilor la îngrăşăminte. Recent, Polonia a reintrodus o schemă de ajutor de stat pentru susţinerea fermierilor, de alt miliard de euro. În contextul în care România şi alte state membre nu au acest buget masiv pentru susţinerea fermierilor şi fiind pe o piaţă comună, este clar că fermierii care nu beneficiază de aceste ajutoare sunt discriminaţi. Tocmai de aceea, sistematic noi cerem la Bruxelles să se ofere finanţare corectă pentru toate statele membre din bugetul european şi nu din ajutor de stat, care discriminează foarte mult fermierii noştri. Un fermier care primeşte o sumă importantă faţă de un fermier din alt stat membru e clar că este mai competitiv şi nu ne mirăm că o serie de produse poloneze le găsim în galantarele noastre, deşi vin de la distanţă, iar producătorii români sunt discriminaţi.

„UE îşi permite să înfometeze zeci de milioane de cetăţeni? Eu cred că nu. Tocmai de aceea cred că trebuie să primeze raţiunea.”

Reporter: Apropo de discriminare, referitor la produsele de protecția plantelor, România le folosește în cantități mult mai mici, comparativ cu celelalte state UE. Prin urmare, ce să mai reducem, în condiţiile în care există un mare decalaj între media europeană şi media din ţara noastră?

Achim Irimescu: În Consiliul de miniştri privind regulamentul pentru reducerea pesticidelor a fost o coaliţie de 16 state membre, din care face parte şi România, care a cerut să se facă o analiză socio-economică. Comisia pune nişte ţinte foarte ridicate, 50% reducerea pesticidelor până în 2050, şi o uşoară diferenţiere între statele membre care nu reflectă realitatea, privind reducerea efectivă. Pentru România, reducerea efectivă ar fi de 35%, dar dacă ne uităm la state membre care au undeva cam de zece ori mai multe pesticide substanţă activă pe hectar decât România, chiar dacă reduc cu 65%, ele oricum vor continua să producă, dar fermierul român, care de la 0,7 kg/ha, ar trebui să reducă cu 35%, practic, ar reduce foarte mult producţia. Este un nonsens să continui să produci în nişte zone unde deja terenul e poluat, şi în România, unde terenul este mult mai sănătos, să nu mai poţi produce sau să reduci foarte mult producţia. De aceea, repet, România şi mai multe state membre au cerut imperios să se ţină cont de impactul socio-economic. Comisia trebuie să vină cu o evaluare de impact socio-economic, asta presupune să ţii cont efectiv de ce se întâmplă din punct de vedere social şi economic, pentru că fermele îşi vor pierde clar competitivitatea şi atunci mulţi fermieri ar urma să dea faliment. Practic, rezultatul e că nu mai producem în UE, unde avem cele mai înalte standarde, vom aduce din ţări terţe care pot să producă fără niciun fel de restricţie, deci vom aduce produse care sunt mult sub standardele europene, practic putem să spunem că efectiv putem otrăvi populaţia europeană, omorând producţia europeană de înaltă calitate. Sperăm să nu se ajungă acolo şi vom vedea cum se va tranşa această chestiune extrem de importantă, pentru că este o chestiune absolut relativă să stabileşti din birou nişte ţinte de reducere fără să ţii cont de realitatea existentă în fiecare stat membru, şi noi asta am cerut sistematic. Sigur, trebuie să facem eforturi, dar nu stabilind ţinte fără nicio bază ştiinţifică sau reală.

Să ne uităm chiar pe datele Comisiei Europene, la nitrați, de pildă. O să vedeţi că România este verde, iar Germania, Olanda, Belgia sunt roşii, ceea ce arată că au practicat o agricultură extrem de intensivă de-a lungul deceniilor şi sigur că acum o reducere la ei nu e atât de catastrofală cât ar fi într-o ţară care utilizează mult mai puţine îngrăşăminte chimice de sinteză. Pentru că trebuie menţionat un lucru foarte important: propunerea strategiei Biodiversitate este reducerea cu 20% a îngrăşămintelor de sinteză până în 2030. Or, la fel, aici este o mare discuţie. Discuţiile pe care le-am avut la Bruxelles au vizat inclusiv faptul că există o limitare şi practic nu se mai poate înlocui îngrăşământul chimic de sinteză cu îngrăşământul natural de la animale, şi în acest context rămâne întrebarea: reducem îngrăşămintele – reducem producţia, reducem medicamentele plantelor, pesticidele? Numai reducerea pesticidelor este o estimare care va duce la reducerea producţiei cu 40%, şi atunci fermierul care astăzi este la limită ce va face mâine, când va înregistra o reducere a producţiei cu cel puţin 40%? Sigur, piaţa dictează, preţurile vor urca, dar întrebarea este: UE îşi permite să înfometeze zeci de milioane de cetăţeni? Eu cred că nu. Tocmai de aceea cred că trebuie să primeze raţiunea.

Mai trebuie menţionat un lucru foarte important: poluarea mondială a UE reprezintă 8%, şi chiar dacă vom face zero, tot rămâne 92% pe restul mapamondului. Cred că foarte important ar fi să luăm decizii care, sigur, să asigure tranziţia aşa-spusă verde către o agricultură modernă cu emisii reduse, dar cu o finanţare corespunzătoare, cu alternative pentru fermieri. Pentru că fermierii vor face, dacă li se pune la dispoziţie o finanţare corespunzătoare şi, în plus, soluţii, cercetare, inovare. Există soluţii. Am văzut în Belgia un utilaj care costă aproape un milion de euro şi care poate reduce cu aproape 90% pesticidele. Dar câţi fermieri din Belgia își permit un astfel de utilaj? La fel şi în România, pentru că investiţia de un milion nu se poate face uşor, în condiţiile actuale. Deci nu discutăm de România, repet, ci de Belgia, unde creditele sunt la câteva procente. Şi atunci ne punem întrebarea: încotro, agricultura europeană? De aceea sunt dispute foarte aprige. Și mai trebuie precizat un lucru: este foarte important cât de bine intenţionat eşti atunci când vrei să introduci eforturi suplimentare. Şi vă dau un exemplu extrem de relevant: Comisia Europeană a întreprins un sondaj public privind bunăstarea animală. Şi a întrebat cetăţenii europeni dacă sunt de acord cu creşterea bunăstării la animale. Aceasta înseamnă investiţii foarte serioase în plus, de exemplu la găini ouătoare înseamnă să renunţi total la cuşti, să faci doar la sol. În contextul ăsta, cetăţeanul a spus: da, suntem de acord! Dar niciodată Comisia nu a pus a doua întrebare consumatorului: sunteţi de acord să plătiţi 20, 30, 40% în plus pentru această bunăstare? Deoarece, cu certitudine, consumatorul nu ar accepta. Pentru că odată cu inflaţia care e recunoscută la nivel european, a depăşit 12% de mult, sigur, sunt categorii de cetăţeni foarte afectaţi, în ţările din Vest – nu discutăm de România – şi vor avea dificultăţi, au deja dificultăţi în a-şi procura hrana de toate zilele. De aceea trebuie mult echilibru şi multă analiză atunci când se iau decizii de genul acesta.

„CE a întrebat cetăţenii europeni dacă sunt de acord cu creşterea bunăstării la animale. Cetățenii au spus: da, suntem de acord! Niciodată Comisia nu a pus a doua întrebare consumatorului: sunteţi de acord să plătiţi 20, 30, 40% în plus pentru această bunăstare? Cu certitudine, consumatorul nu ar accepta.”

Reporter: Fermierii români, crescătorii de bovine și de porci, continuă să aibă probleme. Am ajuns să importăm peste 80% din necesarul de consum al populaţiei, importăm sau mai bine zis procesatorii importă lapte, în timp ce fermierii români, crescători de vaci pentru lapte, şi aşa puţini, câţi au mai rămas, se străduiesc să rezolve această problemă, având în vedere preţul extrem de scăzut la care s-a ajuns în ultimele luni. Mai mult decât atât, au rămas şi fără contracte din partea procesatorilor. Cum vedeţi rezolvarea acestor probleme? Şi care ar putea să fie intervenţia pe care s-o cerem la Bruxelles?

Achim Irimescu: Referitor la preţul laptelui. Ne amintim că au fost într-adevăr preţuri destul de remuneratorii după ce au explodat preţurile la inputuri şi Comisia Europeană explică reducerea preţurilor, care nu e doar în România, din ianuarie până în prezent în fiecare Consiliu de miniştri. Țările baltice au ridicat problema preţului, care a ajuns derizoriu în statele respective, de fiecare dată România a susţinut nevoia intervenţiei Comisiei în acest sens. Comisia Europeană poate să despăgubească din rezerva de criză, una dintre soluţiile din care s-au şi dat banii în cazul fermierilor afectaţi de importurile din Ucraina, sau din banii de piaţă, sau cu ajutoare de stat. În acest context, până acum Comisia nu a reacţionat în niciun fel, a spus că monitorizează piaţa, că preţurile sunt cât de cât remuneratorii şi că situaţia nu este atât de gravă pe cât se menţionează. Şi mai ştim ceva, sigur că ştim doar câteva state, îi este mai greu Comisiei să decidă pentru câteva state. Dacă ar fi fost un număr de state mult mai mare, cu certitudine Comisia ar fi văzut cu totul altfel lucrurile.

Referitor la carnea de porc, acolo avem o veste foarte bună, s-a adoptat „Legea porcului” şi, sperăm, cu ajutorul acestei legi odată pusă în funcţiune, să reuşim să controlăm pesta porcină africană, pentru că acolo este problema cea mare. Eu am spus întotdeauna că nu este nevoie să numărăm porcii din gospodărie, pentru că nu avem de ce, există un Regulament european, 853/2004, care spune că orice producător care produce pentru consum propriu e treaba lui, dar în momentul în care produce pentru piaţă trebuie să aibă produse sănătoase. Asta presupune ca veterinarul să-şi pună ştampila că acest produs este bun. El poate să aibă doar doi porci. Ştiţi că s-a pus la un moment dat problema de cinci porci: poate să aibă doi porci, unul îl pune pe piaţă şi pe unul îl consumă el. Porcul acela trebuie să fie sănătos. Deci noi nu trebuie să interzicem ca producătorul să pună pe piaţă, ci trebuie să ne asigurăm că acel porc este sănătos. Şi aşa s-a făcut legea, şi e foarte bună. Să nu uităm un lucru esenţial, faptul că există pesta porcină necontrolată în România a dus la mari critici, la reducerea sumelor pe care Comisia le acordă României pentru despăgubire în acest sens, şi în al doilea rând, UE a pierdut pieţe, piaţa din China, țară care nu respectă regionalizarea, adică dacă în Germania, mare exportator pe piaţa chineză, nu am pestă porcină africană, practic ea ar putea să exporte, dar pentru că am în România, China a blocat exporturile din UE. Deci impactul este foarte mare, iar România a fost criticată pentru faptul că n-a reuşit să controleze pesta porcină africană, pentru că are impact şi asupra altor state membre.

„Cu restricţiile pe care le introducem agricultorilor europeni nu facem altceva decât să mutăm producţia în alte zone de pe glob.”

Reporter: În ceea ce privește ovinele și interzicerea exportului de animale vii către ţările arabe, la nivel de Comisie Europeană a rămas în discuţie partea de bunăstare a animalelor pe timpul transportului. Unde s-a ajuns?

Achim Irimescu: În septembrie o să avem un nou proiect de Regulament privind bunăstarea animalelor, pentru toate speciile. Sunt temeri mari pentru că, să nu uităm, a venit, de exemplu, Cehia, care a propus să se încheie utilizarea cuştilor pentru găinile ouătoare, or, fermierii au investit sume mari în modernizarea cuştilor şi acum ei nici măcar nu şi-au recuperat investiţia, deci e o problemă. Revenind la subiect, trebuie amintit că în Parlamentul European a fost o comisie care a discutat pe îndelete această propunere privind interzicerea exportului de animale vii, recomandarea a fost transmisă CE, iar Comisia a spus că nu putem interzice exportul de animale vii, pentru că n-avem nicio bază legală în acest sens, dar cu certitudine se vor înăspri regulile.

În Consiliul de miniştri au venit câteva state nordice, la care s-au adăugat Olanda şi Germania, care au cerut interzicerea exportului de animale vii, pentru că ei nu au exporturi şi ei exportă material seminal şi n-au interes în acest domeniu. Ce nu s-a înţeles la nivel european este că statele în care România trimite – şi nu doar România, cel mai mare exportator e Spania – sunt ţările arabe şi nordul Africii, în principiu. Problema este că în momentul în care a fost un zvon că s-ar putea să se interzică, deja Arabia Saudită a făcut contract de 1,5 milioane de ovine în Africa. Prin urmare, nu facem decât, ca şi cu restricţiile pe care le introducem agricultorilor noştri, să mutăm producţia în alte zone de pe glob. Să nu uităm că în momentul în care a explodat consumul de avocado în UE s-au tăiat pădurile în Africa pentru a cultiva avocado, deci exportăm practic poluarea în alte părţi, ceea ce nu face bine omenirii. Natura şi pământul se refac, nu-i problemă, omenirea dispare…

„Să sperăm că producătorii noştri vor face eforturi în a se adapta inteligent la noile cerinţe. Fermierii care sunt bine informaţi şi care ştiu ce-i aşteaptă, cu certitudine, vor lua cele mai bune decizii şi vor reuşi astfel să rămână pe piaţă.”

Revenind la bunăstarea animală, este cert că se va restrânge la opt ore transportul pe zi la animale vii, ceea ce e o problemă în România, pentru că de la Maramureş până la Marea Neagră cu certitudine nu poţi să transporţi cu camionul, şi dacă ar fi autostrăzi, în opt ore, şi atunci înseamnă cheltuieli suplimentare importante. Pe vase, propunerea Comisiei practic vizează ca pe vapor să ai, dacă se poate, aer condiţionat, în orice caz să nu transporţi decât când temperatura nu trece niciodată peste 30°C. Să ai un veterinar care să monitorizeze starea de sănătate a animalelor, să ai hrană şi apă suficientă, deci sunt condiţii bine intenţionate în principiu, dar vor creşte costurile masiv şi atunci există riscul ca importatorii să aducă din altă parte. Există, sigur, chiar în România o persoană – nu-i spun numele – care militează pentru interzicerea exporturilor şi care practic nu face decât să favorizeze Australia, care are subvenţie la exportul de carcase de ovine şi care e mare producător de ovine şi abia aşteaptă să preia pieţele arabe în detrimentul producătorilor europeni. Ştim că este unul dintre puţinele sectoare cu schimb comercial favorabil României, sectorul creşterii ovinelor, şi cred că este de mare relevanţă să facem tot ce e posibil ca să păstrăm această activitate. Să nu uităm că avem 4,5 milioane de hectare de păşune şi este de fapt hrană bio carnea de la oile noastre. Trebuie să facem eforturi să mergem şi pe piaţa europeană, pentru că vă dau un exemplu: până la Brexit, UE acorda în urma negocierilor 260.000 de tone pentru carnea de miel din Noua Zeelandă, nu discut de impactul de mediu, şi în momentul în care a ieşit Marea Britanie din UE practic a rămas un gol. Noi ar trebui să completăm acest gol, să ducem carnea şi la Bruxelles, şi în celelalte state din vest, şi, sigur, carcasă, pentru că trebuie să diversificăm, e adevărat, modul de comercializare. Aici cred că soluția cea mai bună este ca producătorii să-şi facă cooperative şi să aibă propriile abatoare, pentru că după tot ce am văzut în presă, preţul cu care abatoarele cumpără este mult prea scăzut faţă de preţul oferit de cei care exportă din România ovinele. Şi atunci producătorul, crescătorul de ovine, se orientează, cum e normal, el e om de afaceri, trebuie să supravieţuiască, nu poţi să ceri producătorului la infinit să facă eforturi, pentru că el dă faliment, îşi închide producţia şi la un moment dat devenim net importatori la orice produs. Rămâne de văzut cum se va adopta acest regulament, cu certitudine vă pot spune că la Bruxelles noi am reuşit să blocăm statele care au propus interzicerea, dar normele cu siguranţă vor creşte.

Să sperăm că producătorii noştri vor face eforturi în a se adapta inteligent la noile cerinţe, pentru că, în opinia mea, fermierii care sunt bine informaţi şi care ştiu ce-i aşteaptă, cu certitudine, vor lua cele mai bune decizii şi vor reuşi astfel să rămână pe piaţă. Pentru că un lucru este clar, UE nu poate să rămână tributară importurilor. Sigur, nu putem fi producători de mango sau kiwi, dar, cu certitudine, nu putem să renunţăm la producţia de carne de vită, nu putem să renunţăm la producţia de carne de porc, de pasăre şi aşa mai departe, pentru că este proteina care e hrana de bază a populaţiei europene.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Pentru protejarea producătorilor locali și a producției interne de legume și fructe, Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită autorităților să aplice legislația europeană privind importurile de legume și fructe din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.

„Mecanismul de preț de intrare se bazează pe praguri minime de preț la import, sub care se aplică taxe specifice suplimentare (DSA) care sunt mai mari cu cât este mai mare valoarea de import. Spre exemplu, Franța aplică un tarif cuprins între 50,5 euro până la 65-70 euro/100 kg la legumele importate din țări non-UE. Pentru a asigura siguranța și securitatea alimentară a populației țării noastre și pentru a proteja producătorii autohtoni autoritățile trebuie să efectueze controale și analize ale mărfurilor provenite din țări non-UE (Turcia, Cipru, Maroc etc) și pot impune taxe, accize etc, mai mari pentru legumele din importurile non-UE și chiar restricții, până la interzicerea acestora, bazându-se pe simplul fapt că legislația produselor de protecția plantelor din țările non-UE este mult mai permisivă, iar multe dintre substanțele folosite în procesul de producție sunt total interzise în Uniunea Europeană, iar rezidurile de insecticide, pesticide, îngrășăminte chimice sunt mult mai mari și pot afecta sănătatea populației, dar și o concurență neloială producătorilor români”, explică Ion Păunel, membru fondator al Uniunii Salvăm Țăranul Român și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Referitor la Programul „Tomata”, Ion Păunel precizează că sunt 22.000 de beneficiari înscriși în program în anul 2023, din care peste 9.000 sunt tineri fermieri. Cei 22.000 de beneficiari ai subvenției exploatează o suprafață de 2.200 ha spații protejate.

Potrivit Institutului de Economie Agrară, consumul de tomate în România este de 43,5 kg/ cap locuitor.

„Deci, la o populație a României de aproximativ 20 milioane locuitori rezultă un consum de 870.000 tone de roșii anual. Cele 2.200 ha cultivate cu tomate în spații protejate obțin o producție medie de 60 tone/ha și aduc spre consum doar 132.000 tone, iar producția totală de tomate anuală a țării noastre este de 750.000 de tone, incluzând aici și suprafețele extra-program, precum și tomatele cultivate în câmp, deci rezulță o cantitate de 120.000 de tone deficit de consum din care 60.000 tone sunt importate din Turcia, iar restul din țări precum: Italia, Spania, Grecia, Polonia etc. Într-adevăr, balanța inporturilor este mai mare decât cea a exporturilor, dar trebuie amintit faptul că în perioada decembrie – mai, din cauza condițiilor climatice din țara noastră, tomatele nu pot fi produse, iar necesarul de consum este asigurat de importuri. Programul Tomata este un program de finanțare prin care Guvernul României stimulează financiar sectorul legumicol din țara noastră, sector care a fost și este greu încercat, de la efectele pandemiei Covid - 19 până la criza provocată de razboiul din Ucraina, liberalizarea prețurilor la energie și combustibil care au condus la o creștere accelerată cu majorări chiar și de 500% a inputurilor folosite în procesul de producție (energie electrică, termică, combustibili, îngrăsăminte chimice, materii prime și materiale necesare pentru construția și modernizarea de spații protejate). Beneficiile Programului Tomata se regăsesc în creșterea suprafețelor de spații protejate cultivate cu tomate, modernizarea spațiilor de producție și construcția de noi sere și solarii, dezvoltarea economiilor afacerilor locale prin contribuția netă la economia țării noastre, atragerea unui număr cât mai mare de tineri, dezvoltându-se astfel antreprenoriatul rural, întărirea și dezvoltarea gospodăriei țărănești, care ar trebui să fie stâlpul unei economii sănătoase”, punctează Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 5 iulie 2023, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a semnat decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în cadrul PNDR 2014-2020, ținând cont de stadiul de realizare, de specificitatea fiecărui proiect, precum și de evitarea riscului de dezangajare a fondurilor, cu încadrarea în perioada maximă de eligibilitate a cheltuielilor FEADR, respectiv 31 decembrie 2025.

Decizia a fost luată în baza legislației europene care prevede extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de implementare a PNDR care expira la 31 decembrie 2023, dând astfel posibilitatea autorităților române să efectueze plăți și după sfârșitul acestui an. Potrivit datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în prezent sunt în derulare 3.269 contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, aflate în diferite stadii de implementare. Prin prelungirea duratei de execuție a proiectelor, numărul investițiilor realizate prin PNDR și gradul de absorbție a fondurilor alocate României vor crește.

Prelungirea duratei de execuție a contractelor de finanțare după data de 31 decembrie 2023 se va realiza cu condiția ca stadiul implementării proiectului să fie de minimum 30%, demonstrat prin  plățile efectuate de către AFIR și/sau plățile beneficiarilor către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări.

Prelungirea duratei de execuție se poate acorda pentru o durată de maximum un an cu posibilitatea extinderii, dacă este cazul, până la data de 31 decembrie 2025, în funcție de stadiul de realizare a proiectului şi a fezabilității încadrării în termenul final de eligibilitate a cheltuielilor, cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute pentru aprobarea prelungirii duratei de execuție (condițiile pentru beneficiarii care au primit avans și plată penalități).

MADR precizează că, pentru alte contracte încheiate în baza alocării 2014-2020 (cu excepția tranziției) aferente sub-măsurilor 6.1, 9, 16 și cele încheiate în cadrul LEADER a căror durată de execuție aprobată a fost mai redusă față de termenul procedural, prelungirea se poate acorda până la împlinirea celor doi, trei sau cinci ani de execuție conform procedurilor în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În vederea stimulării producției interne de bunuri alimentare, prin programul național multianual INVESTALIM se acordă susținere financiară pentru dezvoltarea și modernizarea industriei alimentare, în perioada 2023 – 2026. Schema de ajutor de stat a fost aprobată în ședința de Guvern din 30 iunie 2023. 

Programul INVESTALIM va fi derulat de către MADR, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), având un buget maxim, pentru perioada 2023 – 2026, de 2,9 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600 milioane de euro (148 milioane euro anual).

Prin acest program se vor acorda ajutoare de stat regionale pentru susținerea investițiilor în achiziționarea de active pentru înființarea de unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei prin fabricarea unor produse noi.

Prin această schemă de ajutor de stat vor fi construite unități de procesare în următoarele domenii:

• Prelucrarea și conservarea cărnii

• Industria peștelui

• Industria cartofilor

• Domeniul sucurilor din fructe și legume

• Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor

• Fabricarea uleiurilor și grăsimilor

• Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

• Fabricarea produselor de morărit

• Fabricarea pâinii

• Fabricarea zahărului

• Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă și a animalelor de companie

Investițiile realizate în cadrul INVESTALIM trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii principale:

• Să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum 2.500.000 lei, respectiv echivalentul a aproximativ 500.000 euro;

• Să demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe toată durata implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

• Să îndeplinească indicatori cantitativi şi calitativi stabiliți;

• Să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

• Să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin atragerea altor investiții conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii.

• Întreprinderea are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Beneficiarii sunt operatori economici constituiți conform Legii nr. 31/1990. Aceștia trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile totale ale proiectului de investiții, din resurse proprii, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public.

Pentru asigurarea contribuției proprii, beneficiarii pot contracta finanțări de la instituții de credit. Aceste finanțări se acordă cu respectarea normelor interne proprii ale instituțiilor de credit, în baza unui contract de credit, și sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA.

Cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin Programul INVESTALIM se stabilește cu respectarea condițiilor prevăzute de HG 311/2022 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022 – 2027, pentru investiţiile iniţiale.

În cadrul Programului, AFIR emite acorduri de finanțare pana la data de 31 decembrie 2026, iar plățile se efectuează pana la 31 decembrie 2031. 

Condiții de eligibilitate pentru beneficiarii Programului INVESTALIM

a) Să realizeze o investiţie în România, în unul dintre sectoarele industriei alimentare;

b) Să nu se încadreze în categoria „întreprinderilor în dificultate” definite conform art. 2 alin. (18) din Regulament;

c) Să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii;

d) Să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;

e) Să nu fi efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială pentru care se solicită ajutorul în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanţare şi, la momentul înregistrării cererii, oferă un angajament că nu vor face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care se solicită ajutorul;

f) Să nu înregistreze obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art.1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

g) Să aibă rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate;

h) Să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Prin intermediul intervenției DR-30, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă în baza unui plan de afaceri și este 100% nerambursabil. Tinerii fermieri pot primi 70.000 de euro pe proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe, 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare.

„Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observații formulate de către experții AFIR, de la nivel central, dar și de la nivel regional și județean. De asemenea, Ghidul a fost analizat și consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanților de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile așteptăm observațiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate și, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului”, a declarat George Chiriță, directorul general AFIR.

Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Comunicare >> Dezbatere publică. Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 7 iunie 2023, s-a desfășurat a treia ediție a Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură”, la Face Convention Center din București. Organizat de Clubul Fermierilor Români, evenimentul a reunit peste 400 de fermieri tineri și seniori, actori politici importanți, experți în agribusiness, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, precum și parteneri din România și de la Bruxelles.

Evenimentul a marcat continuarea programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură”, derulat cu succes de Clubul Fermierilor Români încă din 2019. Peste 200 de tineri fermieri au absolvit acest program care a avut patru serii până în prezent. Obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a conduce afaceri agricole de succes și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură” a reprezentat un forum de discuții și schimb de idei esențial în ceea ce privește problemele și oportunitățile sectorului agricol. A reușit să aducă la un loc experiențele și cunoștințele fermierilor tineri și seniori, să faciliteze dialogul între actorii politici importanți și să încurajeze colaborarea cu parteneri internaționali.

Soluții pentru dezvoltare durabilă

Agricultura reprezintă un pilon vital al economiei României și Europei, iar această conferință a avut ca scop identificarea și promovarea soluțiilor inovatoare pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Participanții au avut ocazia să abordeze provocările semnificative cu care se confruntă agricultura, cum ar fi îmbătrânirea populației fermierilor, scăderea veniturilor și schimbările climatice, precum și să propună soluții inovatoare pentru a depăși aceste obstacole.

Conferința a debutat cu o sesiune dedicată oportunităților și provocărilor pentru tinerii fermieri din România și Europa. Au fost prezentate și analizate politicile publice românești și europene, precum și contextul social, politic și economic în care operează sectorul agricol. Participanții au avut ocazia să afle despre cele mai recente inițiative și proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării fermierilor tineri.

Momentul culminant al conferinței a fost prezentarea propunerii de creare a unui Centru European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură. Propunerea pentru înființarea acestui centru a fost susținută de reprezentanții și partenerii Clubului Fermierilor Români, fiind considerată o oportunitate deosebită de dezvoltare și promovare a tinerilor lideri din agricultură.

În continuarea conferinței, primul panel de dezbateri a abordat problemele economice ale sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea durabilă și sprijinirea tinerilor fermieri. Participanții au discutat despre mecanismele de sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv finanțarea prin fonduri europene, accesul la credite și piețe, dezvoltarea și promovarea de noi modele economice pentru creșterea valorii adăugate.

Al doilea panel s-a concentrat pe aspecte de mediu și pe soluțiile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea sustenabilității în acest sector. Experții invitați au prezentat exemple concrete de aplicare a soluțiilor digitale în agricultură și au discutat despre modalitățile de formare și educare a tinerilor fermieri pentru a utiliza aceste tehnologii inovatoare.

„Suntem încântați să constatăm succesul răsunător al acestei conferințe și implicarea activă a fermierilor tineri și seniori, a actorilor politici și a tuturor celor activi în dezvoltarea agriculturii. Prin această conferință, am reușit să promovăm inițiativele și modelele de succes care contribuie la creșterea performanței agriculturii din România. Ne dorim să continuăm să sprijinim și să pregătim tinerii fermieri pentru a deveni lideri de succes în agricultură și să transformăm agricultura românească într-un model de referință pentru performanța economică, socială și de mediu”, a subliniat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură” a oferit participanților oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și de a-și dezvolta rețele de contact. Prin schimbul de opinii și transferul de cunoștințe, participanții au identificat soluții inovatoare care vor contribui la creșterea performanței și sustenabilității afacerilor lor.

Printre participanți s-au numărat Marcel Ciolacu - președinte al Camerei Deputaților; Barna Tanczos - ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor; Victor Negrescu – europarlamentar; Achim Irimescu - ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE; Thierry de l'Escaille - președintele ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ); Adam Nowak - vicepreședintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Compania Corteva Agriscience a finalizat selecția participantelor la inovatorul program educațional de finanțare TalentA 2023, dedicat dezvoltării și susținerii femeilor talentate din mediul rural.

Comitetul de organizare a selectat 70 de doamne fermier, 60 din România și zece din Republica Moldova, care au îndeplinit criteriile de participare în TalentA 2023. Femeile participante în cadrul programului Corteva Agriscience au vârste cuprinse între 18 și 56 de ani, provin din diferite regiuni ale țării și lucrează în diverse domenii în agricultură: cultivarea cerealelor, legumicultură, pomicultură, creșterea animalelor și a păsărilor, apicultură și horticultură.

Luni, 5 iunie 2023, au început cursurile intensive în centrul educațional online al Programului TalentA. Anul acesta, programul include un modul agribusiness format din patru cursuri și un modul business format din zece cursuri. Experți și traineri renumiți își vor împărtăși experiența și cunoștințele cu participantele, iar specialiștii Corteva Agriscience se vor alătura personalului de formare și vor împărtăși participantelor experiența solidă a inovațiilor agricole globale.

Pregătirea se va încheia în luna iulie și, după o lună de pauză, participantele vor începe pregătirea proiectelor pentru concursul de finanțare, destinate îmbunătățirii securității alimentare a comunităților. Pe parcursul pregătirii, participantele vor colabora cu o echipă de mentori care le vor ajuta să definească clar și să aplice subiectul proiectului în toate componentele acestuia, de la concept și strategie la buget și impact social și parteneriate. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigătoare care vor primi fonduri din partea Corteva Agriscience: Locul I - 6000 USD, locul II - 5000 USD, locul III - 4000 USD.

„La Corteva Agriscience suntem convinși că femeile din agricultură au un mare potențial și sarcina noastră este de a le ajuta să-l dezvolte. Primii trei ani ai Programului TalentA au demonstrat activitatea și dorința femeilor care lucrează în agricultură în zonele rurale de a dobândi cunoștințe, a implementa inovații și programe pentru dezvoltarea comunităților lor. TalentA este deja un semn al spiritului de lider al femeilor în agricultură și suntem încântați că, pe de o parte, facilităm accesul doamnelor fermier la resurse financiare și educaționale inovatoare, iar pe de altă parte trezim interesul general al femeilor în domeniul agricol”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agricover Credit IFN anunță noi facilități de credit din partea Fondului European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), în valoare de 10 milioane de euro, respectiv 49,2 milioane de lei. Cele două credite sunt destinate finanțării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a antreprenorilor și au fost acordate pe o perioadă de șapte ani.

„Ne bucurăm că am obținut două noi facilități de credit de la EFSE, ceea ce consolidează și mai mult parteneriatul nostru strategic. Capitalul va extinde capacitatea de finanțare disponibilă pentru fermierii români, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi performante. Investițiile în infrastructură, inputuri de înaltă calitate și tehnologie modernă sunt esențiale pentru a atinge potențialul maxim al sectorului agricol. Prin modelul nostru de business sinergic, în cadrul Agricover Credit IFN putem înțelege nevoile și provocările fermierilor, astfel încât să le putem oferi finanțarea necesară pentru dezvoltarea afacerii lor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, CEO al Agricover Credit IFN.

Agricover Credit IFN oferă fermierilor soluții de finanțare și servicii conexe, adaptate nevoilor acestora și specificului sectorului, precum credite pentru capital de lucru, credite de investiții și carduri de credit pentru afaceri. Toate acestea contribuie la finanțarea activităților de zi cu zi ale fermierilor, precum și a investițiilor majore, cu un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a afacerii.

Președintele Consiliului de administrație al EFSE, Klaus Müller, a declarat: „Suntem încântați să aprofundăm parteneriatul nostru strategic de lungă durată cu Agricover Credit și să acordăm un nou împrumut de 20 de milioane de euro pentru a încuraja finanțarea responsabilă a fermierilor și producătorilor agricoli locali. De asemenea, suntem încrezători că împreună putem avansa investițiile de impact în România și putem contribui la realizarea ODD 2, 8 și 9, promovând dezvoltarea economică și îmbunătățind rata de dezvoltare în zonele rurale”.

La 31 decembrie 2022, Agricover Credit IFN a înregistrat o valoare brută a creditelor și avansurilor acordate clienților de aproximativ 2,84 miliarde de lei, în creștere cu 42% față de finalul anului 2021. Rata creditelor neperformante a continuat să se situeze sub media sectorului, fiind de 2,9% la 31 decembrie 2022, față de media sectorului agricol de 3,1% la 30 septembrie 2022 (conform Raportului de stabilitate financiară decembrie 2022, anul VII(XVII), nr. 13(23), publicat de Banca Națională a României).

Segmentul Agrifinance, reprezentat de Agricover Credit IFN, este unul dintre pilonii modelului de afaceri al Agricover Holding. Celelalte două segmente de afaceri care compun grupul sunt Agricover Distribution, specializat în distribuția de inputuri agricole, și Agricover Technology, care facilitează accesul fermierilor la o gamă largă de inovații tehnologice digitale în domeniul agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Începând cu data de 3 mai 2023, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții de sprijin implementate de agenție.

Măsurile și intervențiile pentru care APIA eliberează adeverințe beneficiarilor sunt:

• Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS);

• Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS);

• Măsura 10 – Agro-mediu şi climă;

• Măsura 11 – Agricultură ecologică;

• Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

• DR – 10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează sa acceseze credite în vederea finanțării activităților curente de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2023, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile de sprijin indicate mai sus.

De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile de sprijin prevăzute în Convenție.

Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată în ceea ce privește BISS și CRISS si/sau nerespectării cerințelor de bază și specifice din fisele măsurilor M 10, M 11, M 13 și DR 10, și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA. Modelul cererii poate fi descărcat de pe site-ul APIA, accesând link-ul: https://apia.org.ro/directia-metodologie-monitorizare-raportare-si-relatii-institutionale/

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate în baza suprafețelor înscrise în adeverința eliberată de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește că, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%, iar în ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html