Agricover Credit IFN anunță noi facilități de credit din partea Fondului European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), în valoare de 10 milioane de euro, respectiv 49,2 milioane de lei. Cele două credite sunt destinate finanțării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a antreprenorilor și au fost acordate pe o perioadă de șapte ani.

„Ne bucurăm că am obținut două noi facilități de credit de la EFSE, ceea ce consolidează și mai mult parteneriatul nostru strategic. Capitalul va extinde capacitatea de finanțare disponibilă pentru fermierii români, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi performante. Investițiile în infrastructură, inputuri de înaltă calitate și tehnologie modernă sunt esențiale pentru a atinge potențialul maxim al sectorului agricol. Prin modelul nostru de business sinergic, în cadrul Agricover Credit IFN putem înțelege nevoile și provocările fermierilor, astfel încât să le putem oferi finanțarea necesară pentru dezvoltarea afacerii lor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, CEO al Agricover Credit IFN.

Agricover Credit IFN oferă fermierilor soluții de finanțare și servicii conexe, adaptate nevoilor acestora și specificului sectorului, precum credite pentru capital de lucru, credite de investiții și carduri de credit pentru afaceri. Toate acestea contribuie la finanțarea activităților de zi cu zi ale fermierilor, precum și a investițiilor majore, cu un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a afacerii.

Președintele Consiliului de administrație al EFSE, Klaus Müller, a declarat: „Suntem încântați să aprofundăm parteneriatul nostru strategic de lungă durată cu Agricover Credit și să acordăm un nou împrumut de 20 de milioane de euro pentru a încuraja finanțarea responsabilă a fermierilor și producătorilor agricoli locali. De asemenea, suntem încrezători că împreună putem avansa investițiile de impact în România și putem contribui la realizarea ODD 2, 8 și 9, promovând dezvoltarea economică și îmbunătățind rata de dezvoltare în zonele rurale”.

La 31 decembrie 2022, Agricover Credit IFN a înregistrat o valoare brută a creditelor și avansurilor acordate clienților de aproximativ 2,84 miliarde de lei, în creștere cu 42% față de finalul anului 2021. Rata creditelor neperformante a continuat să se situeze sub media sectorului, fiind de 2,9% la 31 decembrie 2022, față de media sectorului agricol de 3,1% la 30 septembrie 2022 (conform Raportului de stabilitate financiară decembrie 2022, anul VII(XVII), nr. 13(23), publicat de Banca Națională a României).

Segmentul Agrifinance, reprezentat de Agricover Credit IFN, este unul dintre pilonii modelului de afaceri al Agricover Holding. Celelalte două segmente de afaceri care compun grupul sunt Agricover Distribution, specializat în distribuția de inputuri agricole, și Agricover Technology, care facilitează accesul fermierilor la o gamă largă de inovații tehnologice digitale în domeniul agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Începând cu data de 3 mai 2023, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții de sprijin implementate de agenție.

Măsurile și intervențiile pentru care APIA eliberează adeverințe beneficiarilor sunt:

• Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS);

• Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS);

• Măsura 10 – Agro-mediu şi climă;

• Măsura 11 – Agricultură ecologică;

• Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

• DR – 10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează sa acceseze credite în vederea finanțării activităților curente de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2023, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile de sprijin indicate mai sus.

De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile de sprijin prevăzute în Convenție.

Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată în ceea ce privește BISS și CRISS si/sau nerespectării cerințelor de bază și specifice din fisele măsurilor M 10, M 11, M 13 și DR 10, și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA. Modelul cererii poate fi descărcat de pe site-ul APIA, accesând link-ul: https://apia.org.ro/directia-metodologie-monitorizare-raportare-si-relatii-institutionale/

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate în baza suprafețelor înscrise în adeverința eliberată de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește că, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%, iar în ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat Programul privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice. Programul se desfășoară în perioada 11 – 25 aprilie 2023. Bugetul alocat sesiunii de finanțare este de 70.000.000 lei.

Astfel, cu finanțare nerambursabilă din Fondul de mediu pot fi cumpărate echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice (generator de impulsuri, fir gard electric, izolator inel gard electric, conectori fir gard electric, tijă împământare etc.), panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori alte mijloace asemănătoare. De asemenea se finanțează efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau așezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate.

În cadrul programului se acordă o finanțare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

• Maximum 5.000.000 lei pentru autoritățile administrației publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administrației publice centrale și titularii dreptului de administrare a imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată;

• Maximum 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ- teritoriale;

• Maximum 500.000 lei pentru alte tipuri de persoane juridice;

• Maximum 15.000 lei pentru persoanele fizice.

Valoarea aprobată spre finanțare nu poate fi suplimentată față de cea aprobată inițial, beneficiarul având obligația să asigure din surse proprii finalizarea investiției.

Detalii referitoare la Programul derulat de AFM se găsesc în Ghidul de finanțare care poate fi consultat aici: https://www.afm.ro/main/programe/protectie_fauna_salbatica/2023/ghid-protectie_fauna_salbatica-2023_04_03.pdf

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Solicitanții care au depus cereri de finanțare pentru sM 17.1 – „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” în Sesiunea 4 - 2022 (recoltă 2022) și se regăsesc în categoria „cereri eligibile fără finanțare” vor fi notificați în vederea contractării valorilor eligibile aferente respectivelor cereri de finanțare, după aprobarea modificării PNDR de către Comisia Europeană.

Clubul Fermierilor Români a transmis, la finalul lunii februarie 2023, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale o adresă în care a solicitat găsirea de noi surse de finanțare pentru „cererile eligibile fără finanțare” aferente sM17.1, sesiunea 4 – 2022. MADR a răspuns pozitiv la solicitarea Clubului și informează că toate cererile de finanțare depuse în perioada 9 august -16 decembrie 2022 și declarate eligibile de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) vor beneficia de finanțare.

„Încă de la începutul acestei sesiuni, ne-a fost semnalată de către membrii noștri situația nefavorabilă în care se află din cauza valorii reduse de fonduri ale sM 17.1. Concret, fermierii au fost informați de către AFIR cu privire la imposibilitatea alocării de fonduri pentru polițele declarate eligibile în cadrul mai multor rânduri pe parcursul anului 2022. Prin urmare, ne-am adresat MADR. Apreciem dialogul și deschiderea pe care o manifestă ministerul și Autoritatea de management PNDR față de fermierii care accesează sM 17.1.”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Întrucât, conform Reg. UE nr. 1305/2013, art. 49 (2) și PNDR, sprijinului acordat în cadrul sM 17.1 nu îi sunt aplicabile criterii de selecție, MADR a întreprins demersuri pentru asigurarea fondurilor necesare, astfel încât toate cererile de finanțare depuse în perioada desfășurării sesiunii și declarate eligibile să beneficieze de finanțare.

Concret, MADR a transmis Comisiei Europene, spre aprobare, versiunea XVI a PNDR, conținând propunerea de realocare financiară care să permită finanțarea integrală a cererilor de finanțare eligibile din cadrul acestei submăsurii.

„Fermierii sunt beneficiarii Submăsurii 17.1 - programul de finanțare nerambursabilă pentru prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor - și au nevoie de susținerea constantă a noastră și a autorităților. Noi, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, suntem alături de fermieri de peste 12 ani. Împreună cu asociația Clubul Fermierilor Români am contribuit în mod activ la simplificarea ghidurilor de accesare a acestei submăsurii și ne implicăm constant pentru ca fermierii să gestioneze corect și din timp riscurile aferente propriilor afaceri agricole”, a precizat Georgiana Rusu, director executiv Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că eliberează adeverințe pentru solicitanții schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, reglementată de HG nr.1179/2014, aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA.

Pentru anul 2023, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare, respectiv cu două fonduri de garantare –  Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM), pentru a veni în sprijinul fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea inițială de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023. Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea ajutorului determinat aferentă cererii inițiale pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2023.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită solicitantului.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%, în conformitate cu Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, cu modificările și completările ulterioare, prin care sunt stabilite condițiile privind încheierea convențiilor dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate.

Referitor la comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și cu următoarele instituții bancare: CEC Bank; BCR; Banca Transilvania; CreditCoop; OTP.

În perioada imediat următoare va fi finalizată semnarea convențiilor cu următoarele instituții bancare și nebancare care doresc să acorde credite în vederea finanțării activităților curente ale crescătorilor de animale: Alpha Bank; BCR Social Finance IFN; EximBank; First Bank; Intesa SanPaolo; Raiffeisen; Unicredit (APIA - FGCR/FNGCIMM); Vista Bank.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agricultura europeană este astăzi, mai mult decât ieri, în fața unor mari provocări de natură existențială, iar unele unde de șoc ale deciziilor din trecut încă se manifestă destul de violent. În același timp, alte cutremure mari se întrevăd la orizont și se pare că nimeni nu știe dacă structura de rezistență a edificiului european, gestionată de Comisia Europeană, va rezista.

Contextul actual, în care societății noastre îi este dat să supraviețuiască, este dificil, pornind de la constatarea realității de azi în care minoritățile de tot felul conduc majoritățile, indiferent de regulile încălcate, și astfel acest fapt devenind principiul călăuzitor și conducător al lumii de azi și de mâine. Iar în aceste condiții, comportamentul bazat pe sistemul de valori verificate prin experiența dată de „istoria trecutului” și gândirea exprimată prin libertatea logicii și a exprimării devin păcatul de netolerat al noilor vremuri și mai ales în viziunea noii caste politice conducătoare, cocoțată pe valul verde al ecologismului.

Noile valori găunoase și contagioase ale societății de astăzi, promovate până la momentul în care devin credință fundamentalistă, sunt larg propovăduite și impuse agresiv de segmentul neomarxist al societății, iar cele vechi, precum meritocrația, devin doar o formă primitivă și perimată de manifestare a omului și care nu își mai găsesc locul în societatea de astăzi.

Locul astfel devenit vacant este ocupat cu sprijinul neprețuit al rețelelor sociale, de corul bocitoarelor fără motiv, al felcerilor apăruți din neantul necunoașterii sau al specialiștilor în tăiatul frunzelor degeaba, la care primordialitatea timpului liber nu poate fi încălcată nici măcar de o eventuală debarcare pe Pământ a omuleților verzi.

Agricultura, ca orice alt sector al societății, are un sistem de valori care a pus umărul la apariția unei întregi structuri de organisme publice, cum sunt agențiile pentru siguranța alimentelor, agențiile sanitar-veterinare și multe altele, dar care acum, ca rezultat al modificărilor menționate mai sus, sunt distruse chiar de politicul care le-a creat.

De exemplu, putem să vedem cum în Europa, dar din păcate fenomenul a început și în SUA, organisme create pentru a efectua și a evalua în numele statului expertizele privind siguranța alimentară, inclusiv a produselor fitosanitare sau a semințelor de cultură, și am aici în vedere EFSA în UE și EPA în SUA, au început să fie subminate ca autoritate tocmai de cei care le-au creat sau de instituțiile care ar trebui să împartă dreptatea pe baza acestor expertize.

Nu mai este de mult un secret că interzicerea neonicotinoidelor în Europa nu s-a bazat pe concluzia științifică a celor care au evaluat în virtutea reglementărilor în vigoare, adică EFSA, ci pe interesul politic al castei conducătoare care „a vândut ecologiștilor” această categorie de pesticide, iar aici am în vedere exemplul cunoscut din Franța, unde guvernul francez a făcut acest troc în schimbul tăcerii asupra poluării realizate de către centralele nucleare, situația evocată chiar de ministrul plenipotențiar al României la reprezentanța UE, Achim Irimescu.

Diferite trocuri au făcut și politicienii altor țări care au sperat că îi vor păcăli pe partenerii de afaceri „politico-economice” de culoare verde și astfel, folosindu-se de principiul derogărilor la neonicotinoide, au crezut că vor reuși să obțină calmul fermierilor în fața compromisului așa-zis verde, doar că lucrurile s-au împotmolit la CJUE, unde s-a spart buboiul.

Aici a fost o primă decizie aberantă, după opinia mea, în procesul Bayer versus Comisie aferent regulamentului prin care se interziceau neonicotinoidele în 2013 și prin care se vorbea de motivul invocării principiului precauției la produse care, culmea, erau omologate de zeci de ani, dar aceeași instanță nu a invocat (nici măcar nu a luat în discuție) același principiu al precauției la vaccinurile anti-Covid, care au fost puse în aplicare pe OAMENI, când nici măcar nu aveau 6 luni de testare. Deci depinde ce și cum se cere.

În schimb, în 2022 aceeași instanță interzicea, după opinia mea, corect din punctul de vedere al textelor legislative invocate, dreptul de acordare a derogărilor pentru utilizarea neonicotinoidelor ca tratament al semințelor și unde cei care au vrut cu adevărat să analizeze decizia au văzut în toată splendoarea „impotența intelectuală și profesională” a departamentelor juridice ale ministerelor agriculturii din cele 27 de țări membre, la care se pot adăuga cele ale Comisiei, respectiv a Parlamentului European.

Acest fapt este dublat de nepăsarea sau de „povara unor interese obscure” a celor care au avut puterea deciziei, iar aici să ne aducem aminte de fostul președinte al Comisiei Europene, Jose Barosso, care a fost în centrul unui scandal deoarece după părăsirea funcției de comisar a fost angajat de banca de investiții Goldman Sachs, pe un salariu ,,mizer cu cinci zerouri”, ca responsabil de lobby, sau de alt președinte al Comisiei, și mă refer la Jean Claude Juncker, care a fost nevoit să demisioneze când era prim-ministru în Luxembourg, fiindcă a lăsat serviciile secrete să își facă de cap (mai știm noi situații), iar el poate era ocupat cu căutatul săpunului prin baie, sau nu mai mult de acum câteva zile, când Parchetul European a anunțat începerea unei anchete legate de achiziția de către UE a vaccinurilor Pfizer, iar ținta anchetei pare să o reprezinte actuala președintă a Comisiei, germana Ursula von der Leyen, care a șters subit toate mesajele cu CEO Pfizer. Situații mai sunt multe, dar ar însemna ca toată revista să fie ocupată doar de astfel de exemple.

În lumina unor astfel de cazuri, altfel se înțeleg situațiile ciudate ale interpretărilor politice care nu sunt singulare și astfel merită amintită ultima decizie de aprobare de către Comisia Europeană, pentru utilizarea în alimentație și furajarea animalelor, a varietății de soia modificată genetic MON 87769 × MON 89788, care în conformitate cu avizul EFSA, unde se arată că ,,a concluzionat că consumul de soia modificată genetic și de produse derivate, în special de ulei rafinat, albit și dezodorizat, nu reprezintă o sursă de îngrijorare în raport cu alimentația la oameni”, iar în legătură cu impactul asupra mediului se arată că „a concluzionat că este puțin probabil ca soia modificată genetic să aibă efecte adverse asupra mediului în contextul cererii”.

Deci opinia autorității de reglementare cu cel mai înalt rang în UE  spune că soia este sigură în alimentație și nici nu are impact negativ asupra mediului, adică, să se înțeleagă mai clar, dacă scapă în natură nu este un pericol, iar în situația varietății de soia, Comisia UE ține cont de această evaluare, în schimb atunci când discută de faptul că de peste 15 ani fermierilor europeni le este interzis să cultive astfel de varietăți, acest lucru este refuzat de aceeași Comisie, cu tăcerea complice a majorității statelor membre, mereu fiind invocat argumentul că nu sunt sigure pentru alimentație și mediu.

Nu trebuie uitat de baletul care se face de câțiva ani de Comisia UE și de unele state mai importante (Franța, Germania, Olanda etc.) în legătură cu reautorizarea glifosatului, care se așteaptă a fi tranșată către sfârșitul anului (poate și la noi aude cineva de asta). Dar deja apar diverse situații ciudate, în sensul că în timp ce toată lumea așteaptă ultima evaluare EFSA și care ar trebui să țină cont și de avizul final al Agenției pentru evaluarea produselor chimice, care deja s-a pronunțat că nu există probe legate de suspiciunea că glifosatul ar provoca cancer, președintele francez Macron deja s-a antepronunțat și a anunțat că nu va susține reautorizarea.

În același mod ciudat, agenția germană pentru siguranța alimentară a ajuns la aceeași concluzie legată de glifosat, în sensul că este sigur pentru a fi folosit. Cu toate acestea, Germania a dat lege de interzicere a folosirii acestuia din 2024.

Acum nu trebuie să ai un grad de inteligență foarte ridicat ca să îți dai seama că nicio bază științifică nu poate fi invocată, ci doar te duce cu gândul la existența unor interese politice și financiare care se ascund în spatele unor astfel de decizii, așa cum am arătat mai sus, dar care sunt apărate și mascate de activitatea agresivă a unor ONG de mediu, multe dintre ele finanțate în mod obscur și din regiuni ale globului aflate departe de principiile democratice, doar să justifice pentru opinia publică deciziile adoptate.

Ultimul exercițiu bugetar al PAC, care a început la 1 ianuarie 2023, aduce obligativitatea în spațiul comunitar de a se lăsa pârloagă 4% din terenurile arabile și apoi, de la stat la stat membru, aceste cerințe cresc în funcție de prevederile adoptate. Doar dacă am considera că la nivel comunitar procentul care trebuie lăsat pârloagă ar fi de 5%, am discuta de o suprafață totală de cca 7 milioane de hectare. La o producție medie de 5 t/ha, vorbim de o scădere a producției cu cca 35 de milioane de tone, dar foarte important de menționat, această scădere este suportată doar de fermierii europeni, fiindcă subvențiile nu au crescut.

Vor fi voci care vor susține că nu este așa și că aceste costuri suplimentare vor fi transferate cumpărătorului final, ceea ce într-o economie de piață liberă așa ar fi (asta, pentru cei care nu au înțeles că economia în UE nu este liberă), doar că fermierii europeni au o serie de restricții tehnologice care le ridică costurile de producție, iar aceste costuri nu se regăsesc în cazul produselor similare care vin din țări terțe, deci concurența nu este dată doar de performanța managerială și tehnologică, ci și din cauza deformărilor condițiilor de piață între UE și țările terțe.

Viitorul apropiat aduce, pe lângă dezbaterea legată de reautorizarea glifosatului, și dorința Comisiei de a se adopta regulamentul SUR, care are în vedere reducerea pesticidelor cu diferite procente, cel vehiculat la acest moment pentru România ar fi de 35%, dar și condiții draconice de folosire a substanțelor chimice, și doar după epuizarea măsurilor biologice și agronomice.

Sunt multe alte situații care ridică grave semne de întrebare și am în vedere că vrem să reducem drastic numărul de vaci, dar nu știu cu ce vom fertiliza suprafețele ecologice pe care vrem să le dezvoltăm, sau vrem să reducem aplicarea pesticidelor, dar vom fi nevoiți, printre altele, să ne întoarcem la prășitul mecanic al culturilor, care va distruge conceptul de minimum till și no till și va distruge implicit amprenta de carbon.

Așa ajungem să ne întrebăm: agricultura de mâine mai are nevoie de fermieri sau doar de mari corporații, care să elimine conceptele de azi și să răspundă doar intereselor de castă ale politicienilor de mâine?

Personal cred că UE dorește și pune în aplicare, indiferent ce se propovăduiește oficial, dorința de a schimba fața fermierului de azi în alura corporatistului de mâine, dar schimbare care nu știu dacă ne va aduce ceea ce dorim. Timpul va decide și ne va arăta viitorul. În rest, numai de bine.

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în cursul lunii decembrie 2022 se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023, la centrele judeţene ale APIA pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Beneficiari:

a) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare;

d) Organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) Să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) Să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) Să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) Să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) Suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) Să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) Să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) Copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) Adeverinţă eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) Adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) Situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) Copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) Situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) Dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) Copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) Cantitățile de motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) Angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023 sunt publicate pe site-ul APIA, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 22 – 24 noiembrie 2022, la Tel Aviv se desfășoară a 38-a ediție a târgului internațional pentru alimente și băuturi ISRAFOOD. În Israel, la marea expoziție de produse alimentare va fi prezentă, pentru prima dată, și țara noastră prin Asociația BIO România, care va expune în Pavilionul 1, standul 214. Astfel, produsele bio românești au parte de promovare la nivel internațional.

„La ISRAFOOD prezentăm, în cadrul programului „Organic Fruit Juices”, suc bio de mere, de struguri roșii, sucuri de cătină, de afine, de coacăze, de aronia, precum și diverse combinații ale acestora. Toate aceste sucuri de fructe bio, de o calitate deosebită, care conservă gustul și savoarea fructelor din pădurile României, se încadrează în cerințele specifice KOSHER și pot fi cu ușurință certificate pentru potențiali clienți din Israel”, precizează Marian Cioceanu, președintele Asociației BIO România, care adaugă că Israelul este o piață din ce în ce mai importantă pentru producția și consumul de alimente bio. „Specificul vânzării alimentelor bio românești pe această piață o constituie certificarea KOSHER. Asociația Bio România în parteneriat cu cea mai mare organizație privată de certificare KOSHER din lume, OK Kosher, din New York, a promovat încă din anul 2012 cerințele certificării KOSHER pentru procesatorii de alimente bio din România.”

Din anul 2019, în țara noastră au fost certificați Kosher un procesator de ulei de floarea-soarelui, ulei de rapiță, ulei de in și miez de floarea-soarelui decorticat, precum și un mare procesator de miere bio și convențională.

Începând cu anul 2009, Asociația Bio România a promovat produsele specifice în țări precum: Germania, Franța, Elveția, Grecia, Rusia, Suedia, Norvegia, Japonia, EUA, Kuweit, Arabia Saudită, Australia.

Bio România este partener în cadrul proiectului „Organic Fruit Juices” cu finanțare europeană împreună cu asociații de profil din Bulgaria și Grecia, prin care se promovează sucuri bio din cele trei țări în China, Israel și Elveția.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agricultura are nevoie de politici predictibile. Europa nu trebuie să se transforme într-un muzeu al inovației, în care vocea publică să fie mai puternică decât datele cercetării științifice. Nu sunt vorbele mele, ci ale academicianului Dumitru Manole, președintele Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui și fermier din județul Constanța, de la Amzacea. Nu pot decât să-i dau dreptate. Agricultorii și toți cei care ascultă și înțeleg ce spun oamenii de știință sunt de acord cu cele de mai sus.

Citeam recent că în SUA a fost autorizată o tomată violet cu un conținut mare de antioxidanți, care previne bolile cardiovasculare și luptă împotriva diferitelor tipuri de cancer. Americanii se folosesc de biotehnologii, de digitalizare pentru a-și asigura viitorul, în timp ce Europa rămâne tot mai în urmă. Este realitatea zilelor noastre.

Europa vorbește de ecologie, protecția mediului, conservarea biodiversității. Uniunea Europeană doar vorbește, alții fac, nu stau pe loc. Schimbările climatice, tot mai mult resimţite în ultimele decenii, reprezintă una dintre cele mai mari amenințări ale secolului 21. Pentru agricultură situația este îngrijorătoare, astăzi Europa confruntându-se cu cea mai serioasă secetă din ultima jumătate de mileniu.

Europa, prin vocea publică, de cele mai multe ori neinformată, manipulată de o mână de așa-ziși ecologiști, luptă împotriva biotehnologiei, iar SUA avansează extraordinar. Europenii nu vor plante modificate genetic, însă UE importă, de pildă, soia modificată genetic, care ajunge în hrana animalelor, dar și a oamenilor. Azi, nici de fermele de animale nu mai avem loc în Europa. Vacile poluează, dar nu poluează sutele de avioane aflate zilnic pe cerul Europei.

Repet, Uniunea Europeană este preocupată de mediu și de sănătatea populației ei. Pentru asta, importă masiv din țări extracomunitare, ca SUA, Argentina, Brazilia, Ucraina și multe altele, materie primă obținută cu ajutorul tehnologiilor care nu au nicio treabă cu reducerea amprentei de carbon ori cu „grija” față de biodiversitate. Adevărul e că importăm din țări care folosesc produse de protecția plantelor interzise în spațiul UE. Fermierii europeni nu pot folosi diverse pesticide sau tehnologii, dar populația poate mânca legume, fructe, carne, soia, porumb etc. obținute cu ceea ce este interzis agricultorilor din țările UE.

Fermele europene nu au voie să se folosească de biotehnologii, de anumiți hibrizi, de unele pesticide în producția agroalimentară, pentru că dăunează mediului și sănătății oamenilor, dar le mâncăm produse de alții, în alte țări. De râs, dacă n-ar fi de plâns.

Despre pesticide se discută intens la nivelul Uniunii Europene, ținta fiind reducerea consumului la jumătate până în anul 2030. Chimizarea agriculturii din România este mult în urma altor țări UE. Cu toate acestea, noi trebuie să plătim poate mai scump decât cei care au abuzat de-a lungul timpului de chimizare.

„Există o țintă pe care Comisia Europeană se străduiește să o impună cumva statelor membre, respectiv reducerea cu 50% la nivelul Uniunii Europene până în 2030, dar e nerealistă. Pentru România este incorectă ținta, pentru că noi suntem deja foarte mult sub media europeană în ceea ce privește folosirea produselor de protecția plantelor. După presiuni făcute de mai multe țări, printre care și România, a fost acceptată raportarea la media europeană, dar în continuare formula propusă de Comisia Europeană este incorectă. Dacă se va adopta o țintă de reducere, sperăm să fie una cât mai blândă. Ultima variantă avansată de Comisie este una împărțită pe trei praguri, raportate la consumul mediu din UE: cei sub 70% din media europeană, cei între 70% și 140% și cei peste 140%. Reducerile vor fi de 35%, 50%, respectiv 65%. O variantă mai blândă, dar pe care România refuză în continuare să și-o asume, pentru că noi suntem deja foarte jos. Pe de altă parte, formula aceasta este alterată de graficul care indică tendința. În situația noastră, tendința a fost de ușoară creștere în ultimii ani, astfel încât reducerea noastră nu mai e de 35%, ci crește”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Costin Telehuz, într-o emisiune la AGRO TV.

Într-o zi, nu prea îndepărtată, după cum se arată vremea și vremurile, Uniunea Europeană va fi nevoită să aleagă între producții agricole din ce în ce mai mici și importuri din ce în ce mai mari. Atunci să-l vezi pe europeanul „verde” lihnit cum nu mai refuză biotehnologia, pentru care va plăti cu siguranță mult mai mult decât dacă și-ar fi produs-o. 

Toți suntem preocupați de mediu, să-l protejăm, să conservăm biodiversitatea, să avem pe mese o hrană cât mai bună pentru sănătate. Ceea ce poate fi posibil cu ajutorul științei, inovației, cercetării.

UE este o uniune de țări, cu o piață comună, dar să nu uităm că fiecare țară are specificul ei, cultura ei, mentalitățile ei. Trăim împreună, sub același acoperiș, și totuși suntem diferiți.

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Seria a IV-a a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, 2022 – 2023, a început pe 24 octombrie. Programul, derulat de Clubul Fermierilor Români, are înscriși 105 tineri fermieri dornici să-și dezvolte afacerile agricole și să se implice în reprezentarea fermierilor în relația cu autoritățile din România și de la Bruxelles. Compania Agricover susține financiar cursurile pentru cei 105 participanți, dintre care zece tineri fermieri sunt din Republica Moldova.

„Ne bucurăm că anul acesta avem un număr mult mai mare de tineri fermieri participanți la nivel național, din mai multe județe, ceea ce demonstrează că interesul pentru program a crescut. Tinerii au specializări diferite, cei mai mulți au absolvit facultăți cu profil agricol, într-adevăr, dar avem și absolvenți de economie, drept, medicină, ingineri și alte specializări. Participanții la program au posibilitatea de a se conecta, de a lucra împreună, de a face schimb de idei și de experiențe, de a afla informații noi și, foarte important, de a se conecta și integra în comunitatea tinerilor lideri fermieri pe care noi am construit-o prin acest program”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

„Cunoașterea înseamnă putere. Am pornit această aventură de cunoaștere, căci știam că trebuie schimbată imaginea pe care o avea agricultura. Era vital să modificăm, sau, mai bine zis, să oferim o viziune modernă asupra unui subiect fierbinte: agribussines-ul și modul în care se face agricultură în secolul XXI”, a subliniat Jabbar Kanani, inițiatorul și arhitectul acestui program.

Nicolaie Apopi, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români, s-a adresat tinerilor: „Fără să învățăm tot timpul, nu putem să performăm. Când mă uit la dumneavoastră îmi amintesc de mine acum 22 de ani”.

Agricover a susținut încă de la început inițiativa Clubului Fermierilor Români privind pregătirea tinerei generații de fermieri și va continua și anul acesta prin acordarea de burse care acoperă integral cheltuielile de școlarizare pentru cei 105 participanți din seria 2022-2023.

„Le urăm bun venit tinerilor fermieri înscriși în cea de-a IV-a serie a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Ne bucurăm să le fim alături, convinși fiind că acești tineri valoroși au o contribuție importantă în definirea viitorului agriculturii românești. Continuăm să investim în formarea tinerilor lideri prin acordarea de burse, iar obiectivul nostru este ca în zece ani să susținem formarea a o mie de astfel de tineri pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Continuitate și noutăți. Cea mai bună idee de business, premiată

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este gratuit și se desfășoară în perioada 24 octombrie 2022 – 17 martie 2023. Prezența la cursuri este obligatorie, fiecare fermier participând la cursuri câte o săptămână pe lună, în fiecare lună în perioada menționată.

„Tineri Lideri pentru Agricultură” pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Programul se adresează tinerilor cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, tineri fermieri sau tineri proveniți din familii de fermieri implicați în activitatea din fermă, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

„Tinerii vor fi pregătiți în spiritul lansat de Club pentru schimbarea de generații pentru viitorul agriculturii și vor avea posibilitatea să se înscrie și să parcurgă dezvoltat de echipa noastră pe principii moderne, ancorate în realitatea din ferme. Munca bine făcută și responsabilitatea asumată generează valoare și energie care se transferă și celor cu care tinerii lucrează, pentru care pot fi adevărate modele personale și de business, contribuind astfel la schimbarea mult așteptată în agricultură pe termen mediu-lung”, punctează Florian Ciolacu.

Ca urmare a experienței dobândite în decursul primelor trei serii, a analizelor realizate și feedback-ului primit de la absolvenți, anul acesta programul a fost structurat pe următoarele trei module: (1) Leadership și management, (2) Reprezentare și comunitate, (3) Agribusiness prezent și viitor.

A fost introdus în programă un curs nou, „Lucru în echipe”, precum și proiecte pe care fermierii le dezvoltă împreună la finalul fiecărui modul și la finalul programului (trei la număr). Clubul urmărește ca tinerii să interacționeze unii cu alții, să lucreze în echipe, să aplice cunoștințele și să folosească abilitățile dezvoltate în timpul cursurilor și, în același timp, să beneficieze de interacțiune și feedback din partea trainerilor pe măsură ce dezvoltă aceste proiecte.

Cursurile se termină pe 17 martie 2023, iar tinerii vor avea o întâlnire în care vor prezenta proiectele de absolvire pentru care au lucrat organizați pe echipe. Va exista un juriu avizat, care va evalua proiectele în baza unor criterii bine definite și va premia cea mai bună idee de business.

Introduse la seria a III-a, continuă și în noua serie elaborarea planurilor de dezvoltare individuală și de business, precum și activitățile de mentorat.

Sub atenta coordonare a trainerilor și specialiștilor, tinerii vor dezvolta un plan individual de carieră și un plan de afaceri pentru propria fermă, care îi vor ajuta să măsoare progresul lor ca lideri și ca manageri, dar și progresului business-ului fiecăruia. Cele două instrumente sunt totodată utile pentru că tinerii fermieri au oportunitatea de a înțelege care este utilitatea și aplicabilitatea fiecărui curs.

Totodată, tinerii vor avea un mentor pentru planul individual de dezvoltare și un mentor care îi va sprijini permanent cu feedback și îndrumare pentru realizarea și aplicarea planurilor de business.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; succesiunea afacerii; asigurări agricole; comerțul cu cereale; reforma PAC și Pactul Ecologic European; fiscal-audit; tehnologie și digitalizare.

În funcție de interes, participanții la program pot opta pentru stagii de internship la Bruxelles, la Reprezentanța României la Comisia Europeană, Comisia de Agricultură din Parlamentul European sau asociații europene ale fermierilor, în România la instituțiile responsabile din agricultură – MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul parteneriatului cu aceste instituții.

Programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură” este dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România precum Sfera Business, Smart Experience, Evolutiv Consultants Network, Attitude Training, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Foto: Clubul Fermierilor Români (https://cfro.ro/)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html