AFIR - REVISTA FERMIERULUI

Nu mai puțin de 17 acțiuni de prevenție au fost desfășurate de AFIR în ultima perioadă, în vederea utilizării corecte a fondurilor acordate pentru investiții în dezvoltarea rurală, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) printr-un comunicat de presă, asta după ce informația fusese transmisă în exclusivitate de Revista Fermierului în cadrul interviului cu Adrian - Ionuț Chesnoiu, șeful AFIR, publicat nu demult.

Concret, potrivit documentului de presă, echipele mixte ale AFIR, de la nivel central și din teritoriu, au organizat cinci acțiuni de prevenție în județul Iași în intervalul 15 – 19 mai, la structurile teritoriale ale AFIR (Centrul Regional și Oficiul Județean) și la beneficiarii din acest județ. De asemenea, au fost organizate șase acțiuni de prevenție în perioada 22 – 26 mai, în județul Timiș, și alte șase acțiuni în județul Teleorman, în perioada 6 – 9 iunie. Pentru săptămâna 12 – 16 iunie sunt programate acțiuni din Planul de prevenție la Oficiul Județean Suceava și la unii beneficiari ai PNDR din zonă.

„Inițierea unei campanii de prevenție s-a confirmat deja ca fiind un demers oportun și eficient, în primul rând pentru că beneficiarii au apreciat organizarea unor astfel de acțiuni, inițiativa AFIR fiind considerată utilă și necesară, aceștia având nevoie de îndrumare și sprijin concret din partea noastră. Sunt omul acțiunilor concrete, iar acest demers este menit să aibă rezultate vizibile”, a declarat Adrian - Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Comunicatorii AFIR anunță, totodată, că beneficiarii selectați în cadrul acestor acțiuni de îndrumare și sprijin au proiecte în implementare care se află în etapa procedurală cuprinsă între contractare și prima plată.

„Subliniez că acțiunile de prevenție ale AFIR nu sunt acțiuni de control. Rolul experților AFIR în cadrul acestor sesiuni este acela de a explica beneficiarilor modalitățile de evitare a apariției neregulilor, tipurile de verificări prin care trece un proiect în etapa de implementare și în cea de monitorizare, dar mai ales necesitatea menținerii criteriilor de eligibilitate și de selecție în baza cărora proiectul a fost selectat pentru finanțare”, a precizat Adrian - Ionuț Chesnoiu.

În cadrul vizitelor pe teren, organizate la locurile de implementare ale proiectelor de investiții, reprezentanții Agenției au prezentat beneficiarilor importanța rolului acestora în calitate de parteneri ai AFIR. A fost subliniată necesitatea creșterii gradului de conștientizare a beneficiarilor cu privire la respectarea cu strictețe a obligațiilor contractuale și legale asumate pe întreaga perioadă de valabilitate a contractelor.

În cadrul acțiunilor, beneficiarii au supus atenției reprezentanților AFIR aspecte rezultate din experiența practică în relația contractuală cu AFIR și le-au prezentat spețe concrete pe care le-au întâlnit în faze diferite ale implementării investiției. Totodată, beneficiarii au prezentate o serie de sugestii și propuneri de simplificare a cadrului procedural de implementare a proiectelor, respectiv o mai bună corelare a procedurilor cu realitățile economice concrete.

Aceste acțiuni de prevenție fac parte dintr-o amplă campanie susținută de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la nivel național și organizată în mai multe etape.

În această primă etapă a acțiunii de prevenție sunt incluse 14 Oficii Județene și trei Centre Regionale ale AFIR, urmând ca acţiunile să continue şi în celelalte structuri ale AFIR.

Publicat în Comunicate

La finalul acestei săptămâni, senatorul PSD Lucian Trufin, membru al Comisiei de Agricultură, va încheia sesiunile de informare și pregătire pentru fermierii botoșăneni în ceea ce privește prezentarea măsurilor pe care aceștia le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), întâlniri care s-au derulat în toate zonele județului timp de o lună, anunță politicianul prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție.

Ca urmare a tuturor acestor consultări publice la care au fost prezente atât autoritățile administrației publice din fiecare localitate, reprezentanți ai instituției cu responsabilități în acest domeniu la nivel județean și experți în accesarea proiectelor europene, precum și câteva sute de fermieri din fiecare regiune a județului Botoșani, politicianul a înaintat toate solicitările atât ministerului de resort, cât și colegilor mei din comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai existe blocaje la depunerea documentelor necesare pentru aprobarea finanțărilor.

„M-am consultat permanent atât cu fermierii din Botoșani, cât și cu cei din alte județe ale țării, pentru a aduna toate problemele cu care aceștia s-au confruntat până în prezent în ceea ce privește accesarea proiectelor europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Am prezentat toate solicitările Ministerului Agriculturii și colegilor mei din Comisia pentru agricultură, astfel încât să nu mai avem blocaje la depunerea documentelor necesare aprobării finanțărilor. Legislația și procedurile birocratice nu pot fi eficientizate decât prin discuții permanente cu producătorii și cu fermierii din fiecare domeniu agricol”, a declarat Lucian Trufin în comunicatul de presă.

Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR au la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect, iar prin programul start-up nation: 44.000 euro/proiect.

Programul întâlnirilor pentru ultima parte a lunii aprilie va fi următorul:

Vineri, 28 aprilie 2017, ora 11.00, în Vorona, la Sala Mare a Centrului Cultural „Mihai Eminescu”, pentru fermierii din: Vorona, Tudora, Cristești, Coșula, Corni, Vlădeni, Curtești, Bălușeni, Stăuceni, Unțeni, Răchiți, Frumușica, Copălău și Mihai Eminescu.

Duminică, 30 aprilie 2017, ora 11.00, în Hilișeu-Horia, la căminul cultural pentru fermierii din: Hilișeu-Horia, Cristinești, Ibănești, Pomârla, Dersca, Mihăileni, Lozna, Șendriceni, George Enescu, Broscăuți.

Duminică, 30 aprilie 2017, ora 13.30, la Primăria Văculești, în sala de ședințe pentru fermierii din: Văculești, Roma, Nicșeni, Leorda, Brăești, Vârfu Câmpului, Dimăcheni, Corlăteni, Vorniceni, Cordăreni și Cândești.

Publicat în Comunicate

S-a dat startul primirii cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1  „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, anunță Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, APIA informează că prima sesiune de recepționare a documentației se va face în perioada  25 aprilie, ora 11:00 – 15 mai 2017, ora 16:00. Odată încheiată perioada de depunere menționată mai sus, cererile de sprijin pot suferi modificări din partea solicitanților până la data de 31 mai 2017, ora 16:00.

„Această Schemă de ajutor de stat care contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală, «Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură», este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.”, se mai precizează în comunicat.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de  117.803.922 euro.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat „ Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite ” – submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” vor putea aplica pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” – submăsura 15.1„Plăţi pentru angajamente de silvomediu” numai după executarea ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei.

Publicat în Comunicate

Premierul PSD-ist, Sorin Grindeanu, a ținut să-i mai explice încă o dată ministrului Agriculturii, Petre Daea, ținta de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale (bani pe care programul de guvernare al actualului cabinet, de altfel, se și bazează), și i-a amintit acestuia de targetul de accesare pe anul în curs - 3,5 miliarde de euro pentru anul în curs, ținând să felicite APIA pentru munca depusă.

Aflat într-o vizită oficială la sediul MADR, Grindeanu a precizat, printre altele, că are încredere în ministerul de resort că va putea să obțină acest deziderat, în condițiile în care, mai spune el, absorbția plăților directe „a început extraordinar de bine”.

În plus, în viziunea lui Grindeanu, unele dintre modalitățile de accesare mai rapidă a banilor europeni destinați dezvoltării rurale sunt și „debirocratizarea”, „simplificarea”, respectiv „plimbatul actelor”, aspecte menționate și ele de șeful Executivului de la București în vizita sa „în ograda” lui Petre Daea.

„La zi, astăzi, am vrut să văd cum stăm cu ceea ce domnul ministru și-a asumat, și anume plata către fermieri, plăți directe, un record. Suntem undeva în jur de 2,2 miliarde de euro. Aproape 900.000 de fermieri și-au primit banii. Iată că din 5,2 miliarde pe care noi ni le-am asumat a fi absorbite în anul 2017, 2,2 miliarde au venit până la încheierea primului trimestru, din plățile directe pe care le-au făcut către fermieri. Vreau să-i felicit, și nu vreau să trec peste, pe lucrătorii de la APIA, angajații de acolo, pentru ceea ce au făcut în aceste zile, pentru ceea ce au de făcut în continuare. A fost o muncă pe care erau obișnuiți s-o facă într-un interval mult mai lung. De data aceasta, lucrurile s-au întâmplat mai repede. (...) Am discutat despre cum absorbim iarăși o sumă extrem de importantă, iar ținta este foarte sus – pe AFIR, pe fonduri europene – undeva în jur de 1,6-1,7 miliarde de euro, anul acesta. Rugămintea mea, care nu este a mea, ci am preluat-o din teritoriu și pe care domnul ministru o știe foarte bine, e legată de a se apleca mai mult asupra debirocratizării, a se simplifica foarte mult... sigur, să fie transparent, că ne dorim în continuare, dar a simplifica foarte mult birocrația și tot ceea ce ține de plimbatul actelor. Pe noi ne interesează ca în acest an, pe fonduri europene, în total la Ministerul Agriculturii, mă refer și la subvenții, și pe lucrurile care țin de AFIR, să ne ducem la undeva în jur de 3,5 miliarde (n.r. - de euro), în jurul acestei sume, ceea ce este o țintă pe care sunt convins că MADR poate s-o atingă, mai ales că a început extraordinar de bine”, a afirmat Sorin Grindeanu la ieșirea din Ministerul Agriculturii.

Pe lângă plățile europene, Daea și Grindeanu au mai discutat de avansurile din subvențiile aferente campaniei de depunere a cererilor pentru anul 2018 (cu termen limită de aducere a actelor la APIA 15 mai 2017), precum și de programul guvernamental tomate și sere și despre sistemul antigrindină.

„Ne dorim ca toamna acestui an să înceapă cu niște termene foarte clare, iar avansurile să poată fi date începând de la sfârșitul (...) toamnei acestui an”, a adăugat Sorin Grindeanu. „De asemenea, am avut discuții legate de un program care s-a dovedit până la ora asta și pe care noi l-am lansat, un program de succes, cel legat de tomate. Sunt peste 6.500 de cereri depuse la Ministerul Agriculturii. Este un lucru îmbucurător și care arată că acest program pe care noi l-am gândit ca măsură în programul de guvernare este un succes. (...) Totodată, (n.r. - Petre Daea) mi-a prezentat, și voi vedea săptămâna viitoare la fața locului, sistemul care știu că-i este drag domnului ministru, pentru că a început să lucreze la el din mandatul de secretar de stat și ministru, în 2004, și anume Sistemul Național Antigrindină, extrem de important pentru fermieri și pentru agricultori”.

Marți, 12 aprilie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informa că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată  sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %,  Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

„Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe această cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA”, precizau oficialii MADR în comunicat.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe de altă parte, în ceea ce privește sprijinul acordat sectorului tomate în sere, ultimele cifre oficiale provenite de la MADR sunt din data de 4 aprilie 2017. La acea dată, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 tone tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, aminteau specialiștii Ministerului Agriculturii.

Cu privire la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), ultimele date disponibile relevă faptul că acesta a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Publicat în Știri

Doar aproximativ 40.000 de beneficiari de plăți directe (circa 4,4 la sută din total) ar urma să nu-și încaseze subvențiile până la data de 31 martie 2017, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului (www.revistafermierului.ro) secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, și asta ca urmare a mai multor factori, cum sunt absența documentației și a justificărilor specifice la dosare, dar și a supracontroalelor la care unii dintre fermieri sunt supuși ș.a.

În plus de asta, în cadrul unui amplu interviu LIVE postat pe pagina de Facebook a publicației, el a ținut să-i taxeze pe cei care comentează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-și face treaba corespunzător și că ar întârzia plățile către fermieri.

El cataloghează drept răutăcioase afirmațiile acelor lideri ai fermierilor (printre care și Nicolae Sitaru de la LAPAR, cu care am abordat acest aspect separat), conform cărora actuala șefie a MADR nu va fi în stare să gestioneze plata integrală a subvențiilor către producătorii români din sectorul agrozootehnic și dă ca exemplu 2016, an în care plățile directe s-au întârziat chiar și cu opt luni față de perioada actuală.

Totodată, în interviu, el explică pe larg circuitul banilor din subvenții „din pixul funcționarilor și până în conturile fermierilor”, precum și de ce anume reprezentanții fermierilor nu vor avea de la bun început loc în grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

El îi roagă însă pe fermieri să acorde o mare atenție chestionarelor Comisiei Europene (CE), în baza cărora își pot creiona viitorul în agricultura europeană, și le cere inclusiv copii după aceste documente, astfel încât viitoarea politică legislativă a MADR să fie structurată în concordanță cu nevoile producătorilor români.

Subiectul existenței cadastrului general, ca necesitate absolută în contextul plăților pe fermă care vor intra în vigoare în 2020, a fost și el pus pe masa secretarului de stat, iar răspunsul a fost pe măsură. În plus, s-a vorbit de asigurarea venitului anual al fermierilor, aspect intens discutat la Bruxelles în această perioadă și care implică aspecte inclusiv din noile direcții de schimbare a PAC.

De asemenea, pentru că tocmai a avut loc nu de mult un Comitet de Monitorizare a PNDR, cu Potor s-a discutat inclusiv despre dorința ACEBOP de repunere a cuantumurilor pe subpachete (în cazul plăților pe bunăstare), dar și despre sumele puse la dispoziția fermierilor după 15 martie a.c. din realocări și altele.

Toate acestea și multe altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Marți, 28 martie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că pe listele de plată se aflau 825.168 de fermieri, adică o pondere de 91,5% din totalul de 901.335 de beneficiari. „Este o situație fără precedent”, menționa acesta într-o intervenție televizată. Potrivit afirmațiilor sale, suma autorizată la plată era la data respectivă în cuantum de 1.791.020.204 euro. Și totuși, foarte mulți beneficiari de subvenții se plâng în continuare de lipsa banilor în conturi. Unii lideri ai producătorilor agricoli spun chiar că nu vă veți încadra în termenul-limită de 31 martie 2017. Cum comentați?

Alexandru Potor: Estimăm că până la finalul lunii martie 2017 vor rămâne în jur de 40.000 de beneficiari de plăți europene (circa 4,4 la sută) care nu vor putea fi plătiți din motive obiective. Este și cazul celor care sunt cuprinși în scheme de sprijin și care trebuie să pună la dispoziție documente și justificări după data de 31 martie 2017. Nu-i poți lua în calcul ca fiind plătiți și să le promiți că-i plătești, dacă ei nu au adus documentele respective.

Apoi, există anumite eșantioane stabilite în conformitate cu regulamentul european în ceea ce privește supracontrolul. Iarăși, într-un număr limitat – poate în jur de 10.000 de fermieri din total – vor fi afectați de o asemenea situație. Bineînțeles, și ei vor fi plătiți foarte rapid. Noi facem eforturi consistente, în așa fel încât toată lumea să-și primească banii.

Prin urmare, văd ca fiind un pic răutăcioasă afirmația celor care vehiculează informații de genul acesta pe social media, în condițiile în care s-a făcut un efort administrativ enorm din partea celor de la APIA pentru a plăti sume foarte importante până la 31 martie a.c.

Liderii organizațiilor profesionale au rolul de a prelua nemulțumirile membrilor, dar haideți să vedem care este realitatea. Dacă 95% dintre fermieri au fost finanțați, și-au primit banii pentru plățile care li se cuvin, nu putem spune că restul reprezintă o situație generalizată. Am participat acum două zile la o reuniune (n.r. - conferința - „Legume în spații protejate” din data de 27 martie 2017), invitat fiind de reprezentanții unei organizații interprofesionale, iar fermierii aflați în sală insistau cu aceeași întrebare: „Când vom primi banii?”. Este vorba de o anumită schemă de finanțare. Eu le-am răspuns cu o altă întrebare: „Când ați primit anul trecut banii?” și tot eu le-am răspuns: „În noiembrie!”. Hai s-o luăm pe degete atunci: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie și noiembrie; opt luni! Noi ne propunem ca pentru 96 la sută (cât vor fi, până la urmă, în afara acelora care sunt blocați din motive obiective, unele care nu țin de noi) să facem plata până la 31 martie 2017. Oare o fi bine așa? „E bine!”, a fost răspunsul majoritar.

În altă ordine de idei, până la data de 28 martie 2017 aveam centralizate deja 33 de procente din totalul cererilor aferente campaniei 2017, primite și procesate de APIA. Astfel, din 901.335 de cereri, 299.605 erau deja recepționate în vederea pregătirii noii campanii. Pe noi ne preocupă și ce se întâmplă după ce terminăm cu plățile la 31 martie 2017.

Apoi, în aceeași cheie, probabil că vor apărea și alți contestatari, poate unii care își vor dori avansurile rapid. Vreau să fim pregătiți până atunci. Aș vrea ca până la sfârșitul lunii aprilie să ne apropiem de 95 la sută, poate, cu Campania 2017. Sperăm ca până la 15 mai a.c. să nu mai existe nicio cerere nedepusă, dacă vrem cu adevărat să avem banii plătiți la timp, să avem controalele făcute atunci când trebuie, nu pe parcursul iernii.

R.F.: Restul de 30.000-40.000 de fermieri care urmează să-și primească banii după supracontroale, din totalul celor 901.335, din ceea ce cunoașteți, sunt fermieri de nivel mic, mediu sau mare?

A.P.: Eu cred că sunt amestecați.

R.F.: Discuția veche era că fermierii mari rămân mereu la urmă din cauza complexității dosarelor, controalelor, riscurilor de fraudă etc.

A.P.: Nu. Dacă ar fi fermierii mari la urmă, n-am putea ajunge până la acest moment la plăți de jumătate de miliard de euro, adică aproximativ 22.500.000.000.000 lei vechi, în doar șapte zile! Rapoartele de selecție ale acestor fermieri care ajung în partea aceasta de supracontrol, conform regulamentelor, sunt bazate pe principii aleatorii. Dacă au fost și probleme istorice, iarăși au reprezentat un factor de risc. În felul acesta s-au creionat eșantioanele.

R.F.: Să explicăm încă o dată, dacă mai era nevoie, care este circuitul subvențiilor, din pixul funcționarilor, să spunem așa, și până în conturile fermierilor. Este un mecanism complicat pe care chiar dacă unii fermieri îl cunosc, de dragul criticii, se fac că nu-l cunosc.

A.P.: Pe partea de plăți care pleacă direct de la APIA, hai să spunem SAPS, acestea se formează din alimentarea cu sume din conturile Ministerului Finanțelor Publice în cele ale agenției de plăți. Este o procedură care durează, un transfer. Apoi, se face autorizarea în sistem a plăților. Sunt înregistrați fermierii, dar efectiv autorizarea la plată presupune rularea unor proceduri prin sistemul informatic al APIA, unele care nu sunt tocmai ușoare. Și asta, deoarece regulamentul european presupune certificarea și auditarea unui sistem de management informatic al APIA, care presupune rularea acelor proceduri. După rularea acestora, trebuie trecut la transferul banilor către Trezorerii, iar de acolo aceștia ajung în băncile comerciale într-un alt interval de timp. Este un circuit financiar, iar noi vrem să ne asigurăm că acest circuit financiar nu este întârziat de noi, cel puțin nu la nivel instituțional.

Pe măsurile de mediu și climă care sunt delegate de la AFIR la APIA, circuitul este cu încă o verigă mai complicat, că mai intră și AFIR în discuție.

R.F.: Să discutăm puțin de grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC), organizat de ministerul de resort. Șefii organizațiilor de fermieri spun că nu sunt reprezentați în acest grup, fapt confirmat chiar printr-un comunicat de presă al instituției în cadrul căreia activați. Întrebat de această situație, Petre Daea a spus că se va negocia cu producătorii români din sectorul agrozootehnic, în urma rezoluțiilor puse la punct de membrii actuali ai grupului în cauză. Este în regulă abordarea?

A.P.: Cred că ministrul a dat un răspuns corect. Însuși domnia sa a făcut un efort uriaș. În data de 24 martie a.c., ministrul Agriculturii a condus discuții foarte extinse, în care au fost și reprezentanții fermierilor. Noi, în bucătăria internă a ministerului, am mai desfășurat câteva runde de discuții pentru a ne calibra poziția, pentru a încerca să nu plecăm de la o masă descoperită, iar atunci când ne întâlnim cu reprezentanții sectorului, să procesăm corect informațiile pe care să le transmitem la Bruxelles.

Expresia celor care sunt nemulțumiți și un pic cârcotași că nu sunt consultați – mie mi se pare un lucru un pic exagerat.

Însă, una dintre solicitările pe care le-am adresat producătorilor din sectorul agrozootehnic (chiar atunci când ați intrat dumneavoastră la mine în birou, semnam un document) se referă la dorința și solicitarea MADR ca fermierii, împreună cu reprezentanții lor, să completeze niște chestionare care au fost puse la dispoziția noastră de către CE, chestionare care vor fundamenta poziția României pe subiect. Îi invit pe această cale pe reprezentanții sectoarelor, cu care colaborăm foarte bine, să facă demersul acesta. Altfel, România nu va fi reprezentată cu pozițiile efective ale fermierilor. Aștept cu nerăbdare să văd un număr foarte mare de chestionare completate, provenite din partea acestor organizații reprezentative, chestionare care să arate poziția fermierilor. În felul acesta putem coagula, pe de-o parte, dintr-un punct de vedere tehnic al Ministerului Agriculturii, o poziție, iar pe de altă parte, un grup de idei care provin din partea fermierilor, a stakeholderilor din agricultură și dezvoltare rurală, în așa fel încât să ne prezentăm cu un pachet de propuneri care să reprezinte voința României pentru perioada viitoare.

R.F.: Spuneți că aceste chestionare vor fi deosebit de importante în ceea ce privește această viitoare modernizare a PAC?

A.P.: Ele fundamentează ceea ce spunem cu viu grai; se regăsesc pe portalul Comisiei Europene. În adresa pe care am transmis-o reprezentanților sectoarelor este postat link-ul respectiv. Inclusiv în comunicatele de presă MADR sunt postate aceste link-uri. Rugămintea mea este ca reprezentanții să ne aducă și nouă o copie a setului de chestionare pe care dânșii încearcă să le popularizeze și să le implementeze cu oameni din teritoriu. Altfel, nu vom avea o cunoștință asupra a ceea ce își doresc fermierii, a ceea ce își doresc reprezentanții sectorului de dezvoltare rurală. Trebuie să avem și noi o viziune comună. Bineînțeles, diversele sectoare din minister, din agenții, din universități,vor da un punct de vedere, dar este foarte important să vedem ce spun fermierii.

R.F.: Există un orizont de timp pentru finalizarea acestui demers?

A.P.: Data de 2 mai 2017 este momentul în care se închide la nivel european acest exercițiu incipient. Nu este singurul demers care se face, legat de proiecția viitoarei PAC, nu. Este un început. Practic, este o simulare, un exercițiu să vedem care sunt primele rezultate încă din anul 2017; mai avem 2018, 2019, până 2020 când se întâmplă toată chestiunea aceasta. Este foarte important ca noi, românii, să dăm un feedback consistent. Mă bazez foarte mult pe reprezentanții sectoarelor în ceea ce privește antrenarea fermierilor, ca ei să-și spună punctul de vedere față de ce înseamnă viitoarea PAC și ceea ce urmează să se întâmple acolo.

R.F.: Dacă lucrurile urmează să meargă în direcția dorită de Guvernul Grindeanu, anul 2020 vă va prinde la putere, alături de ministrul Petre Daea. În acel an, urmează să demareze și plata pe fermă, un subiect destul de delicat, ținând cont de faptul că avem în continuare o mare problemă, și anume lipsa cadastrului general. S-a discutat la nivel de Minister al Dezvoltării acest aspect? Ce ne vom face în absența cadastrului general?

A.P.: Subiectul cadastrului general este unul foarte important. Din punctul meu de vedere, el are legătură și cu întrebarea anterioară, vizavi de PAC. Poate că fermierii din România ar trebui să aibă o poziție specială, să exprime acest lucru în chestionare și punctul lor de vedere vizavi de posibilitatea și fezabilitatea plăților viitoare, într-un sistem atât de precis, cum este cel care este prevăzut din existența unui cadastru generalizat. Altfel spus, poate ar trebui să ne luăm niște măsuri de siguranță. Poate, ar fi bine ca și din partea fermierilor să avem o poziție în care să vedem și solicitarea lor. Dacă – Doamne-Ferește – se întâmplă să n-avem cadastrul generalizat în timp util, hai să găsim o soluție alternativă. E bine să avem una cât mai aplicată și încă din timp.

Am văzut, din experiența anterioară, că și în relația cu Comisia Europeană, dacă ai argumente, dacă demonstrezi că ai făcut demersuri, dar din motive obiective anumite lucruri nu s-au întâmplat, ai sorți de izbândă.

Poate că fermierii și reprezentanții sectorului ar trebui să ridice această problemă pe care noi s-o avem înregistrată în tot procesul acesta de consultare, ca un semnal de alarmă către CE, prin care se spune ce se întâmplă... dacă nu se întâmplă chestiunea asta legată de cadastru. Ar fi bine s-o avem acum, nu în 2020, în momentul în care ar fi foarte abruptă justificarea către CE.

R.F.: Să vorbim puțin de conceptul asigurării venitului anual al fermierului, unul intens vehiculat la Bruxelles. Specificăm că nu vom intra în detalii cu privire la redefinirea fermierului activ, pentru că am înțeles că sunt demersuri în plină desfășurare și nu doriți devoalarea acestora, deocamdată. Există vreo viziune, vreo discuție în acest moment la nivelul MADR cu privire la venitul anual al fermierului?

A.P.: Din păcate, noi ne confruntăm cu o dificultate de implementare a Măsurii 17 din PNDR, cea legată de asigurarea riscurilor, crearea fondurilor mutuale ș.a.m.d. care, în ansamblul acesta mai larg, ar conduce la asigurarea veniturilor fermierilor la nivel de exploatație, anual etc.

Din păcate, această măsură care are o alocare financiară foarte importantă – aproximativ 200 de milioane de euro –, nu și-a găsit o soluționare de a fi pusă în practică. S-a creat și un grup de lucru la nivelul ministerului, unul care urmărește să propună niște soluții pentru deblocarea măsurii în cauză și tot acest concept al asigurării veniturilor fermierilor. S-au purtat și se poartă în continuare discuții pe varianta cea mai bună pe care am putea să mergem. Mai exact, ne gândim fie să așteptăm – și aceasta este o discuție în urma căreia va trebui să vedem ce feedback vom avea – eventual crearea unui fond mutual și toată procedura asta birocratică, una care ar putea să dureze și care ar putea să ducă spre sfârșitul perioadei sau să utilizăm prevederile din regulamentul european. Acestea permit asigurarea parțială a primelor pe care le plătesc fermierii către asigurători, pentru despăgubiri față de anumite fenomene distructive care le afectează veniturile anuale. Asta este partea de discuție pe care o avem noi la nivelul MADR.

În același timp, pe ceea ce înseamnă proiecția viitoare a noii PAC, impactează și chestiunea asta legată de asigurarea venitului anual pentru fermieri. În mod particular, România are o situație mai deosebită, în sensul că statisticile spun că țara noastră deține o treime din toate fermele europene. Partea bună din asta – caracteristica de a avea multe exploatații agricole și zootehnice ține de natura noastră, felul în care ne dezvoltăm noi. Și asta nu trebuie să fie neapărat un factor negativ. Pe de altă parte, reprezintă și o soluție de dezvoltare a societății. Nu trebuie neapărat să importăm numai modele, așa cum vedem în altă parte. Poate că modelul nostru este bun în felul lui. Nu vom merge însă spre exacerbarea limitelor, să avem chiar o explozie de împărțire a fermelor și a micromanagementului pe două hectare, dar undeva trebuie să se echilibreze un sistem.

În contextul acesta, al fragmentării foarte mari a exploatațiilor, iarăși, asigurarea venitului anual are deja cu totul altă amploare sau o altă conotație decât ceea ce vedem la nivel european. Acolo, având un număr mai mic de fermieri, este deja dezvoltată o plasă de siguranță a formelor asociative, care și ele intervin la un moment dat pe piață și reglează sistemul.

Tabloul după 15 martie 2017 arată așa: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani FEADR puși la dispoziția fermierilor

potor interiorRevista Fermierului: La conferința „Legume în spații protejate”, un consultant pe fonduri europene afirma că ar fi mai bine ca lansarea măsurilor PNDR în 2017 să se facă mai târziu de luna aprilie. Ar fi indicat, în condițiile în care AFIR a cam șomat în 2016?

Alexandru Potor: Am în față un document care rezumă toate sesiunile lunare de depunere de proiecte din anul 2016. Să vă dau un exemplu: pe subMăsura 4.1 au fost opt sesiuni de depunere lunară, cu tot cu raportul de selecție final. Au început în aprilie, iunie, iulie, august, septembrie ș.a.m.d. Din opt, inclusiv cu finalul, când am venit eu în cabinet, doar două sesiuni erau finalizate, șase nu. Iau invers; subMăsura 4.2. Din nouă sesiuni, inclusiv cu finalul, trei erau finalizate; în 21 noiembrie 2016 era a treia din nouă, iar șase nu. Pe subMăsura 6.1, tot din opt sesiuni lunare, doar două erau finalizate, atunci când am venit eu. Din acest motiv i-am chemat și pe cei de la AFIR, și pe cei de la Autoritatea de Management și împreună am spus: „Fraților! Până la sfârșitul lunii aprilie, noi trebuie să terminăm tot ceea ce nu s-a realizat într-un an de zile”. În prezent, aducem la zi proiecte de miliarde de euro din sistem, pe care, din păcate, beneficiarii nu au putut să le acceseze și nu au putut să le utilizeze.

Ca fapt divers, au fost sesiuni cu câte 600 de contestații care au fost eliminate în doar 10 zile. S-a lucrat cu focul sub cazan.

În plus, pe subMăsura 4.1, în opt sesiuni, au fost disponibili 329 de milioane de euro numai pe o măsură. Iată, vorbim de câteva sute de milioane de euro, mai mult de un miliard de euro care au fost blocați. Eu zic că pe aceștia îi vom rezolva și nu vor fi probleme. Acesta ar fi un dosar complicat.

Al doilea dosar complicat. În comitetul de monitorizare pe care tocmai l-am terminat în 15 martie, am zis: e mai bine să așteptăm până spre 2020 cu punerea la dispoziție a banilor către fermieri sau este mai bine să dăm drumul banilor ACUM și vedem ce anume economii se fac în sistem (din achiziții, din dezangajarea unor proiecte)?

În urma consultării producătorilor agricoli și a beneficiarilor publici, a reieșit că ar fi indicat să punem la dispoziție 120% pentru contractare din banii destinați beneficiarilor publici, la nivel general (intră și categoria entităților care depun ca ONG-uri, instituții de cult, care toate depun în interes public). Și asta deoarece, de cele mai multe ori, acestea prevăd construcții-montaj. În momentul în care noi îi punem acum la dispoziție, va fi procedura de selecție (nu repetăm nenorocirea din urmă, că a durat un an de zile ca să facem două sesiuni lunare), dar terminăm rapid. După ce îi selectăm, ei trebuie să facă achiziții. După ce fac achiziții, trebuie să treacă la implementare. La implementare mai poate fi o problemă. Mai este necesară o schimbare de soluție tehnică. Aici vorbim de tehnicități inginerești. Nu poți lucra iarna – din noiembrie și până în martie nu prea îți permite Inspectoratul de Stat în Construcții. Sunt niște timpi morți. De aceea, dăm drumul banilor în așa fel încât ei să intre în sistem, proiectele să fie selectate și totul să fie dus la bun sfârșit.

Apoi, vor fi puse la dispoziție 85 de procente din fondurile FEADR în cazul beneficiarilor privați. Și logica a fost – ar putea fi prins cineva pe picior greșit. Hai să mai lăsăm o sumă și pentru perioada următoare, încă 15 la sută, la care se vor adăuga economii (gen dezangajări) pe care să le putem repune în sistem. Și, în final, 100 la sută pentru proiectele cu sprijin forfetar, unde a fost o cerere foarte mare.

Practic, acesta este tabloul după 15 martie 2017: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani puși la dispoziția fermierilor.

Și să vă răspund direct la întrebare – acel consultant a spus că ar fi bine să nu ne grăbim, dar pe de altă parte este o presiune uriașă din spate care ne spune să ne grăbim pentru că se dorește accesarea banilor. Atunci, ce facem? Temporizăm și riscăm să dezangajăm miliardul de euro sau punem banii pe masă și mergem mai departe?

În comitetul de monitorizare din 15 martie 2017 s-a aprobat în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și fără nicio abținere, o alocare financiară de aproximativ 1,8 miliarde de euro, sprijin european și național. La acești 1,8 miliarde de euro se vor adăuga contribuțiile private pentru că în această sumă – undeva la 700 de milioane de euro – sunt pentru beneficiari publici și mai mult de 1,1 miliarde de euro sunt pentru beneficiari privați (ajutor public și național). La cele 1,1 miliarde se vor adăuga și contribuțiile privaților. În total, estimăm că vom avea un total de proiecte de aproximativ 2,5 miliarde de euro, proiecte pentru investițiile de dezvoltare rurală, aprobate într-un singur comitet de monitorizare.

R.F.: Ați mizat și pe Programul LEADER? Pe sprijinirea GAL-urilor? Au fost prezenți la Comitetul de Monitorizare al PNDR și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală?

A.P.: GAL-urile au o anvelopă financiară de aproximativ 550 de milioane de euro disponibili pentru finanțarea strategiilor de dezvoltare locală, strategii care reprezintă mănunchiuri de subproiecte la nivel local. De aici, eu sper să văd în jur de 14.000 de proiecte.

Săptămâna trecută, a fost aprobat Ghidul subMăsurii 19.2 care, din punct de vedere formal, este documentul care deschide posibilitatea GAL-urilor de a lansa strategiile proprii și a primi proiecte pe acestea.

Sunt 236 de GAL-uri la nivel național care acoperă mai mult de 93 la sută din suprafața totală a țării. Practic, și linia aceasta de finanțare a fost deschisă, cu toate că ea nu a făcut obiectul unei discuții directe în acest comitet de monitorizare, pentru că acolo lucrurile erau clare: GAL-urile erau selectate, anvelopa era cunoscută. Singura problemă era în curtea ministerului doar, pe partea de ghid al măsurii 19.2, pe care am rezolvat-o.

R.F.: Printr-un comunicat de presă, cei de la ACEBOP solicită repunerea cuantumurilor pe subpachete, ca în anii anteriori. Vorbim de măsurile de bunăstare la porc și pasăre. Ați primit solicitarea lor?

A.P.: Problema legată de bunăstarea animalelor a fost una foarte sensibilă. Face obiectul unuia dintre multele dosare aflate pe biroul meu. Am putea vorbi, iarăși, o zi întreagă despre istoria și saga acestor fonduri dedicate măsurii de bunăstare a animalelor, fosta măsură 215, așa cum este măsura 14 codificată astăzi PNDR.

Problema cea mai mare a fost că Regulamentul 640 a fost un pic confuz, acela legat de stabilirea sancțiunilor. De fapt, asta a fost marea problemă pe care au avut-o beneficiarii acestui tip de sprijin.  (...) Regulamentul 640 lasă loc de interpretare, nu înseamnă că nu este bun. Ar putea fi interpretat și altfel dintr-o anumită perspectivă. Și, atunci, s-a luat decizia unei clarificări, lucru care a fost explicat public și de către comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, în așa fel încât să nu mai apară aceste probleme legate de plățile pe bunăstarea animalelor, nici pe partea de porc și nici pe partea de păsări.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la niște restricții pe care și regulamentul european, și fișa măsurii le impun.

Publicat în Interviu

Șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, se plânge că sunt probleme organizatorice mari la Agenția Finanțării Investițiilor Rurale (AFIR), demisii, concedieri și reangajări și acuză că întâlnirile din cadrul comitetului de monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt niște simulacre unde în mare parte dictează firmele de consultanță, mai exact, unde „consultanții împărțeau banii, nu beneficiarii”.

De altfel, la nervi, președintele Ligii a spus că a pus pe fugă doi astfel de consultanți din ședința comitetului în cauză, dedicată subMăsurii 4.3 irigații.

„Probleme mari sunt la AFIR”, a spus Laurențiu Baciu în plenul PRIA Agriculture. „Că s-a organizat comitetul acela de monitorizare? (n.r. - întâlnire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferentă anului 2017) De acord. Am fost și eu prezent. Numai că nu știu cum Dumnezeu l-au organizat, că jumătate din sală erau consultanți; nu știu cine i-a adus acolo. Adică, de fapt, consultanții împărțeau banii, nu beneficiarii. Ca să nu vă mai zic că atunci când s-a discutat pe 4.3 – a fost un comitet de monitorizare pe 4.3, pe irigațiile alea de care vorbim de 25 de ani și numai vorbim – în care n-a fost prezent la discuții niciun beneficiar; nu ne-a anunțat nimeni. A venit ministrul (n.r., Petre Daea) foarte voios și ne-a anunțat că totul e OK. Și noi? Sau și acolo au fost tot consultanți? Eu când am fost, erau numai consultanți. Cu vreo doi chiar am vorbit așa, pe un ton mai ridicat, și au plecat, au fugit de acolo”, Laurențiu Baciu.

Prima întâlnire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferentă anului 2017 a avut loc la data de 15 martie 2017. La evenimentul prezidat de secretarul de stat Alexandru Potor au participat 32 de membri, alături de reprezentanții Autorității de Management pentru PNDR, reprezentanții AFIR, reprezentanții APIA și de cei ai Directoratului General pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.

Potrivit unui comunicat de presă MADR, în cadrul întâlnirii au fost prezentate și aprobate în unanimitate propunerile de modificare a criteriilor de selecție aferente submăsurilor pentru realizarea de investiții in exploatațiile agricole/pomicole, în procesarea/marketingul produselor agricole ori pomicole, pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol/pomicol, pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare – sectorul agricol/pomicol, precum și calendarul lansărilor aferente anului 2017 și alocările propuse.

Concret, începând cu luna martie vor fi lansate toate măsurile destinate atât beneficiarilor publici, cât și beneficiarilor privați. Alocarea totală a măsurilor însumează o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, din care suma de 800 de milioane de euro, destinată beneficiarilor publici și peste 1 miliard de euro pentru măsuri destinate beneficiarilor privați.  

Tot în luna martie, vor fi lansate măsurile destinate beneficiarilor publici, respectiv:
Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta drumuri agricole cu o alocare a sesiunii de 32,7 milioane de euro.

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta drumuri de acces silvice cu o alocare a sesiunii de 88,7 milioane de euro.

Submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mică”, cu o alocare a sesiunii de 356,1 milioane de euro.

Submăsura 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”, cu o alocare a sesiunii de 100,4 milioane de euro.

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta irigații, cu o alocare a sesiunii de 150 de milioane de euro, va fi lansată în aprilie.

„Cu privire la Submăsura 4.3 componenta irigații, în cadrul Comitetului de Monitorizare au fost prezentate membrilor și agreate concluziile discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene privind modificarea fișei măsurii cu impact asupra suprafeței potențial irigabile viabilă din punct de vedere economic, respectiv creșterea acesteia de la 823.000 ha la 1,8 mil. ha, în conformitate cu Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, putându-se astfel realiza investiții de modernizare a infrastructurii secundare de irigații pe o suprafață de 619.000 ha irigate în trecutul recent (perioada 2007-2016)”, se precizează în comunicatul de presă al MADR.

S-a agreat, totodată, ca în cadrul celor 1,8 milioane de hectare viabile să fie realizate investiții oriunde, în limita celor aproximativ 620.000 de hectare (utilizate în trecutul recent), pentru care se consideră că există resurse de apă suficientă.

Publicat în Știri

Reprezentantul LAPAR, Constantin Bazon, s-a prezentat marți, 17 ianuarie 2017, alături de alți agricultori cu jalba-n băț în fața noii echipe de la Ministerul Agriculturii, în speranța că, în mandatul lui Petre Daea, o bună parte a celor 14 puncte aflate pe lista cu probleme din sector și depistate de Ligă să fie rezolvate.

Se pare însă că oficialul pesedist, cei doi secretari de stat și șefii de instituții subordonate au luat doar la cunoștință despre existența lor. A câta oară am putea spune? Asta în condițiile în care, Petre Daea, nu a fost departe de problemele sectorului (ultima dată a ocupat funcția de membru al comisiei de resort din Camera Deputaților, iar anterior secretar de stat și ministru al Agriculturii cu ani în urmă), Daniel Botănoiu a fost secretar de stat MADR până nu demult, iar directorii prezenți la fața locului au și ei experiența funcției în continuare.

„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, promitea Daea la Agerpres, înainte de eveniment.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Constantin Bazon a vorbit pe îndelete despre șapte dintre durerile agricultorilor (probabil cele mai importante), dar și despre banii FEADR destinați irigațiilor, aspect abordat de publicația noastră într-un alt articol separat.

Cum evenimentul s-a petrecut la două zile de la sărbătorirea nașterii poetului Mihai Eminescu, sintagma „Toate-s vechi și nouă toate” este binevenită și de această dată. Mai ales că, până la urmă, tot cu promisiuni cu jumătate de gură s-a lăsat.

Revista Fermierului: Derogarea pentru neonicotinoide reprezintă unul dintre cele 14 puncte cu care LAPAR a mers în fața ministrului Daea. Despre ce ați discutat mai exact cu oficialul pesedist?

Constantin Bazon: I-am dat să rezolve (...), din nou, problema neonicotinoidelor, că nu-i clarificată situația pentru primăvara asta. Am căutat să-l convingem (n.r. - pe ministrul Petre Daea) că este absolut necesară o nouă derogare. Și asta în condițiile în care, anul trecut, am avut parte de un atac extraordinar al dăunătorilor, cu o frecvență și o intensitate (...) la porumb de am fost nevoiți să întoarcem cultura însămânțată pe (...) zeci de mii de hectare, chiar în condițiile în care am tratat sămânța (...) cu neonicotinoide. Pentru că și asta nu rezolvă problema la o asemenea intensitate și la o asemenea frecvență, ci la o intensitate moderată a atacului.

R.F.: Codul de bune practici agricole ocupă locul VII în lista de probleme prezentate noii echipe ministeriale. Ne puteți da mai multe detalii despre acest aspect?

C.B.: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, un alt aspect prezentat ministrului Agriculturii a fost să rezolve problema codului de bune practici agricole (...), pentru că el a fost amendat în mai multe rânduri în fișele măsurilor PNDR gestionate de APIA (n.r. - Măsura 10 etc.). Aceste amendamente (...) nu se regăsesc însă în codul de bune practici și controlul celor de la APIA, din teren; controlează tot după vechea modalitate.

R.F.: Și pentru că tot ați menționat controalele, punctul XIII din listă a fost prezentarea rapidă a  rapoartelor de control APIA, pentru fermierii aflați în eșantionul de control, în vederea plății acestora într-un termen rezonabil. Știm că aici sunt probleme serioase...

C.B.: Am insistat pe faptul că trebuie reglementată într-un fel situația celor care, în mod sistematic, cad la control în fiecare an la plățile pe suprafață. Vorbim aici mai ales de fermierii mari, cei care au activitate complexă: și zootehnie, și legumicultură, și pomicultură, și culturi de câmp, și cultivă și ecologic, și au și Pachetul 4 etc, și au terenuri pe mai multe teritorii administrative, ei mereu sunt la control, într-o formă sau alta. Dacă nu ieși la controlul clasic, ieși la teledetecție și tot control se cheamă. De regulă, acești producători primesc subvenția în lunile iulie-august ale anului de cerere următor, iar cei care nu sunt la control, primesc banii în anul de cerere, în lunile octombrie-noiembrie. Nu e totuna să stai încă opt-nouă luni de zile, să nu poți cumpăra măcar o acadea cu banii pe care îi primești pe suprafață, doar pe motivul că ești la control. Urgentează domne rapoartele de control, se poate face și așa. Nu are nimeni împotrivă să fie la control. Urgentează raportul, prezintă datele, că nu e atât de mare filosofia controlului.

Vor scoate acum un alt ordin de eșantionare, astfel încât să nu mai cadă la control numai unii, iar alții, dacă-i întrebi, să nu fi avut parte niciodată de acest tip de verificare. Cum de n-or fi căzând cei mici niciodată, nu-mi explic. Cică totul este aleator. Aleatoriul acesta... mie mi-e frică să nu fie cumva electoral. Cei mici nu cad niciodată, iar cei care au suprafețe medii sau mari cad în fiecare an.

R.F.: Achim Irimescu, predecesorul lui Daea, spunea că riscurile sunt la fermierii mari, de aceea ei „cad” mereu la controale. Că acolo se duc subvențiile cele mai grase...

C.B.: Nu asta este problema domnule, că primesc fermierii mari mai mulți bani și că acolo este riscul. Da, un fermier mare primește o sumă mare, dar el produce pentru piață, produce comercial, el creează valoare adăugată, are alt preț de producție și are tot atâta nevoie de bani precum producătorul agricol mic. (...) Problema este destul de gravă pentru un fermier care are activitate complexă și care cade mereu la control. (...) Dacă ai căzut doi-trei ani la control, nu cazi și în al patrulea an, pe motiv că ai 10 ha într-o comună în care n-a fost teledetecție anul trecut, dar ai anul acesta.

R.F.: Ați venit cu o propunere clară pe acest subiect?

C.B.: Împreună cu APIA, MADR va elabora un ordin de ministru pentru stabilirea eșantionului la control, să nu se mai spună că totul este aleatoriu. Este propusă și se va și face. A luat măsura să facă ordin de ministru pentru eșantionarea la control.

R.F.: Punctul VIII din listă este acela al despăgubirilor pentru secetă. Care a fost nemulțumirea pusă pe masa ministrului?

C.B.: Da. O altă problemă supusă discuției a fost cea generată de ajutoarele pentru seceta din 2015; plățile complementare (...) la: legume, pomi, soia, mazăre, fasole, toate culturile care au prevăzute astfel de sume. Cei de la minister au zis că dacă fenomenul de secetă generează efecte, conform unei reglementări europene, atunci fermierul nu mai are obligația să predea spre exemplu 1.300 kg de soia sau 1.800 de kilograme de mazăre, ci se ia în calcul cât a vândut, sămânța pe care a cumpărat-o, respectiv procesul normal de calamitare pe care comisia abilitată l-a stabilit prin ordin al prefectului, așa cum se face (...). Fermierii și-au primit banii pe plăți complementare, iar acum, în toată țara, APIA îi somează pe cei care au încasat sume, să returneze banii; (...) nu e corect. Banii au fost dați tot de autorități, în baza tuturor documentelor cerute.

Acum au găsit nu știu pe unde o reglementare că înștiințarea la APIA a fenomenului trebuia făcută în 15 zile. Care 15 zile? Fenomenul de secetă e unul continuu. Începe în mai și s-a terminat în octombrie 2015, iar comisia aceea de stabilire a calamităților a funcționat în baza ordinului prefectului. Astfel, fermierul și-a luat procesul verbal și l-a dus în martie anul viitor împreună cu celelalte documente: sămânță cumpărată, certificat, cantitate de produse vândute, către cine, cum, documentul de la cumpărător cum că procesează marfa. Toate aceste documente au fost duse de către fermieri la APIA și s-a dat decizia de a primi bani. Acum, hopa, sunt plăți necuveniteși trebuie plătite majorări și penalizări la ele?

R.F.: A promis ceva ministrul aici?

C.B.: A promis că analizează... A rămas în pom problema.

R.F.: Legea vânzării terenurilor agricole?

C.B.: S-a pomenit despre ea. Ministrul Daea este de acord că este o lege neconformă și că o să se facă ceva în acest sens.

R.F.: Să ne vorbiți puțin despre impozitarea excesivă a arendei. Care este buba?

C.B.: Taxa pe arendă... da! Am devenit un fel de agenți fiscali ai ANAF. Noi, toți cei care avem câteva mii de hectare, avem angajate câte trei-patru persoane care să țină evidența, cu coduri numerice pesonale la mii și mii de arendatori, cărora să le virăm la bugetul de stat, pe coduri numerice, datoriile. Vorbim de multe erori în înscrisuri, cu evidențe, cu contractele de arendă, cu adeverințe de la primării; o muncă titanică. Asta pentru a vira 21,5 la sută din cât le plătim proprietarilor. Dar de ce trebuie să facem noi treaba aceasta? De ce trebuie să plătim și TVA la cantitatea de grâu care este acordată proprietarilor? Aia trebuie facturată.

R.F.: Răspunsul ministrului pesedist a fost... care?

C.B.: Și în această cauză, ministrul Petre Daea a spus că este îndreptățit punctul nostru de vedere.

R.F.: Punctul XI din seria problemelor - impozitarea abuzivă subvenției europene. Ce ați transmis echipei MADR?

C.B.: Dacă primesc o subvenție, aia nu ar trebui să participe la profit. Întotdeauna, și pe vremea de tristă amintire (m-a prins timpul acolo, vă dați seama că aveam și eu o funcție de răspundere și conduceam o societate destul de mare), tot ce primeam ajutoare de stat, când stabileam profitul care se impozita, dădeam jos din profit valoarea care reprezenta ajutor de stat sau subvenție primită.

R.F.: Și ce a spus ministrul?

C.B.: Ministrul a răspuns că sunt îndreptățite cererile noastre. Nu a fost însă o discuție în care, pe loc, să se emită actul normativ.

R.F.: Aveți experiența agriculturii comuniste și capitaliste. Credeți că au fost doar niște vorbe în vânt ale ministrului?

C.B.: Parte din ele cred că le vom soluționa. Asta cu neimpozitarea subvenției nu cred. Sunt suspicios și la asta cu arenda, deși aici este o mare inechitate. După ce că facem atâta tevatură și vărsăm la buget atâția bani, facturezi și plătești TVA?

R.F.: Aveți vreo promisiune clară, adică ministrul a zis că promite solemn că o anume problemă se va rezolva? Sau au fost, așa, doar cuvinte frumoase, declarații pompoase și cam atât. Ați simțit că a fost chestie unde a spus da?

C.B.: Sunt foarte multe probleme care țin de plățile APIA, unde știe sau nu toate subtilitățile actelor normative. Sunt lucruri de mare finețe acolo: plățile pe bunăstare la animale (întârzieri din 2015), neplata secetei pe 2016, returnarea banilor încasați pe secetă în 2015 etc.

Publicat în Interviu

Producția de mere a anului 2016 este mult mai bună decât cea a anului precedent și calitativ superioară, dar nu există desfacere pentru ele nici măcar la un leu kilogramul, a declarat șeful „Cooperativei Agricole Valea Râului” din Bărbulețu, Florin Istrate, într-un interviu acordat site-ului www.revistafermierului.ro.

În plus, el afirmă că marile rețele de supermarketuri sunt aprovizionate în proporție de 95 la sută cu marfă străină, iar producătorii din România au acces la programul mere în școli doar la prețuri care variază între 0,6-0,7 lei kilogramul de mere.

Istrate este de părere că actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea, ci a doar a dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare și le-a scutit de impozit.

De asemenea, pomicultorul are ceva de comentat împotriva unor angajați ai AFIR. În opinia sa, ghidul și procedurile AFIR sunt unitare, dar fiecare expert angajat al agenției are propriul punct de vedere atunci când vine vorba de evaluarea proiectelor de finanțare prin fonduri FEADR.

„El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu”, a punctat Florin Istrate.

Încă din anul 2012, în Târgoviște, funcționează „Cooperativa Agricolă Valea Râului”, coordonată de Florin Istrate, președintele Federației Sindicatelor din Agricultură „TERRA” și fost vicepreşedinte „Agrostar”.

Istrate deține în proprietate 12 hectare cu pomi fructiferi (în special meri) în județul Dâmbovița, iar cooperativa sa cu sediul în Bărbulețu are un birou de consultanță dedicat formării și dezvoltării mediului rural (pe zona micilor producători agricoli din toate sectoarele). Forma asociativă condusă de Florin Istrate derulează programe și proiecte pe zona de sud a României: Târgoviște, județul Dâmbovița și județele limitrofe județului.

Revista Fermierului: Sunteți președintele Cooperativei Agricole Valea Râului. Credeți că Legea Cooperației, în forma sa actuală, îi susține pe membrii cooperatiști să se dezvolte? Bazându-vă pe propria experiență, ce ne puteți spune despre plata normei de venit?

Florin Istrate: Dacă intru într-o organizație care se cheamă cooperativă și este SRL, cum să plătesc eu normă de venit? Producția mea o vinde SRL-ul! Cum putem vorbi de o facilitate atunci când eu intru în cooperativă și mă fac SRL, iar producția o vând în cooperativă, să plătesc normă de venit? Ar fi de râs. Nu plătesc! Nu este facilitate, este normalitate! Nu plătesc că sunt SRL! Doar procesarea are o bucățică de scutire; restul are zero. Actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea. A dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare; le-a scutit de impozit. Eu sunt președinte de cooperativă și plătesc impozit ca și până acum; n-am nicio facilitate.

Singurii impozitați sunt doar micii producători din toate sectoarele agroalimentare, mai puțin cei din cultura mare. (...) Marile exploatații sunt reunite în SRL-uri, iar ele au același impozit ca înainte de norma de venit; nu s-a schimbat nimic. (...) Vreau să vă spun că la pomi, în 2013, norma de venit la hectar a fost 950 lei, adică mai mult decât producea fermierul și mai mult decât lua și de la APIA, adică aproape nimic.

R. F.: Să vorbim mai în detaliu despre problemele cu care vă confruntați. Reușiți să valorificați marfa produsă prin intermediul marilor rețele de retail?

F. I.: Deocamdată piața pe care noi putem intra este cea liberă. Încă nu am avut acces în supermarketuri. Iată cum, cea mai mare problemă a producătorilor agricoli este reprezentată de piața de desfacere. În prezent, în rețelele marilor magazine, aceasta este controlată în aproximativ 95% din cazuri de produse din afară, iar fermierii nu mai au unde să-și valorifice produsele. Nici măcar la programul mărul în școli, care ar fi trebui să fie acoperit de produs românesc, astfel încât micii producători să-și poată valorifica marfa, chiar dacă APIA plătește 3,4 lei pe kilogramul de mere, micul producător, și dacă are șansă să dea niște produse la program, prețul pe care îl primește e undeva la 0,6-0,7 lei pe kilogramul.

Și lipsa investițiilor în mediul rural este o mare problemă, fiindcă n-am făcut investiții atunci când  trebuia, n-am beneficiat de un program de reconversie atunci când trebuia, iar în 2016 au apărut tot felul de probleme. Consider că dacă se contină așa, în cel mai scurt timp, producătorii agricoli din România vor fi scoși din piață și vor intra în faliment.

R.F.: Legea 321 vine în sprijinul micilor producători?

F.I.: Legea 321 ar trebui să fie, iar eu zic că ar fi în favoarea lor. Însă, supermarketurile fac legea, ei stabilesc cum trebuie să fie produsele, modurile de ambalare și de prezentare și, atâta timp cât noi nu avem capacitatea să ne punem la punct în această situație, nu suntem un partener al retailerilor.

R.F.: Din punct de vedere al mărfii produse, care este direcția pe care cooperativa dumneavoastră merge în prezent?

F.I.: Legume-fructe. Însă, viziunea mea a fost următoarea: datorită faptului că suntem într-o situație mai grea și n-am putut realiza anumite investiții, am dezvoltat și activitatea de formare profesională și consultanță în accesare fonduri europene. În viitor, dorim ca din puținul profit pe care îl vom obține, acesta să ne ajute să dezvoltăm o bază materială, să realizăm un depozit. Cred că în anul 2017 vom începe investiții în această direcție.

R.F.: Care a fost cifra de afaceri a cooperativei în anul agricol – 2015-2016?

F.I.: Cel puțin 300.000 – 400.000 de euro.

R.F.: Cum a fost anul acesta pentru pomicultură? Cum stăm cu producția de fructe?

F.I.: Eu vă pot spune că producția anului 2016 este una foarte bună, mult mai bună decât cea a anului 2015. Cât de cât pomii nu au nevoie de atâta ploaie și într-o așa ritmicitate cum este în cazul culturii mari. Am beneficiat de anumite precipitații atunci când a avut nevoie pomul. Revin și spun că, în acest moment, avem mere de cea mai bună calitate, dar nu și unde să le vindem nici măcar cu un leu.

R.F.: Personal, cât ați obținut ca producție în anul agricol 2015-2016 și unde depozitați marfa?

F.I.: Producția mea în anul acesta s-a ridicat la 120 de tone de mere Ionatan, Golden, Starkinson, Idared. Dețin un spațiu de depozitare din piatră, nu însă unul care să aibă condiții de temperatură și atmosferă controlată.

R.F.: Spuneați ceva de fondurile FEADR. Am înțeles că aveți ceva dispute cu AFIR.

F.I.: Încă din 2008, am pus bazele unui centru în care vin fermierii, iar noi le acordăm consultanță. Aș putea spune că suntem printre singurii din România care sprijină un număr foarte mare de fermieri – la momentul acesta depășim 5.000 de persoane, dar ne confruntăm cu foarte mari probleme în evaluarea proiectelor, fiindcă această activitate nu este efectuată în mod unitar. Fiecare expert are un anumit punct de vedere, deponenților li se cer informații suplimentare, total pe lângă procedură, iar proiectele sunt declarate neeligibile.

R.F.: N-ar trebui să există o procedură unitară?

F.I.: Ghidul și procedura sunt unitare, dar fiecare expert are punctul său de vedere. El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu.

R.F.: Aveți un proiect pe care l-ați depus recent și la care ați întâmpinat probleme?

F.I.: Avem un proiect clar pe care l-am depus (40.000 de euro, sM 6.1 – Instalare tineri fermieri), unde beneficiarul este un tânăr fermier. El a primit terenul în arendă de la familie, vizita pe teren a decurs normal, culturile agricole au fost acolo, proiectul este foarte bun, corespunde în totalitate cu ghidul și cu procedurile de verificare. Însă, la solicitarea informațiilor suplimentare, beneficiarului i s-au cerut act de vânzare-cumpărare, întabulare, extras de carte funciară, planuri parcelare ș.a.m.d., în condițiile în care, conform procedurii, trebuia să i se solicite contractele de arendă, tabelul centralizator, care sunt documente de prezentat pentru arendaș.

R.F.: Ce mesaj ați dori să-i transmiteți ministrului Agriculturii în numele micilor producători?

F.I.: I-aș transmite să-și îndrepte atenția către micii producători și către ferma de familie, care ar trebui să fie motorul economiei, cei care dau alimente de calitate superioară populației din orașe.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Trei fermieri cu experiență (doi „învățăcei” și „mentorul”) au vorbit cu presa de specialitate despre nevoile tinerilor care vor să continue tradiția părinților în producția agrozootehnică, despre problemele cu care aceștia se confruntă atunci când vor să acceseze fonduri FEADR, dar și despre ceea ce înseamnă impactul deciziilor ministerului de resort și al instituțiilor subordonate atunci când vine vorba de acordarea la timp a subvențiilor sau investițiilor în sectorul de irigații.

Ziua – sâmbătă, 10 septembrie 2016. Ora – prânzului. Locația – centrul satului Vîlcelele, județul Călărași. Ocazia – „Ziua Fermierului Călărășean” și „Ziua Comunei Vîlcelele”. Veselie, voie bună, bucate alese, aglomerație. Cu greu am reușit să smulgem din mulțime o echipă de trei producători agricoli. Spunem echipă, pentru că așa cum s-au autointitulat „învățăceii” și „mentorul”, cei trei, Petre Moraru și Nicolae Tănase, respectiv Constantin „Mentorul” Moldoveanu aveau să-și dovedească cu brio trecutul profesional în agricultură.

Toți trei au copii, toți trei au avut norocul ca aceștia să preia frâiele exploatațiilor și mai toți au întâmpinat aceleași probleme atunci când moștenitorii au încercat să acceseze fonduri FEADR. S-ar putea spune „tipic românesc”, dacă această sintagmă de care nu mai scăpăm odată n-ar fi enervantă la culme.

Primul care a vorbit despre beneficiile accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală a fost Petre Moraru, deținător a 150 ha teren și a unei microferme de vaci cu 32 capete (23 vaci cu lapte, iar restul tineret). Zootehnistul a spus că a fost mulțumit de cum s-a derulat programarea anterioară a PNDR (2007-2013), nu și de actuala perioadă 2014-2020.

„Nu putem primi cele 90 de procente pentru că firma are mai mult de cinci ani vechime. Băiatul are 28 de ani. Nu puteam face proiect în anul înființării pentru că se cerea istoric. Acum spun că vom merge pe 70 la sută finanțare nerambursabilă FEADR din cauză că firma are cinci ani și patru luni”, se plânge fermierul vâlcelean.

Producătorul agricol a mai spus că pe lângă situația apărută la accesarea banilor europeni destinați investițiilor în dezvoltare rurală, nici cu plățile directe nu s-a descurat mai bine. Subvenția pe teren n-a încasat-o în totalitate, iar plata pe animale nu o va primi deloc.

„Ne este drag de animale, dar cum să le mai țin? Litrul de lapte este cumpărat cu 0,70 lei, subvenția n-o primim, grâul 0,55 bani. Seceta ne-a afectat. Ne așteptam să fie în primăvară o producție mai mare, dar seceta din ultimele două luni ne-a afectat rău tare”, a mărturisit cu amărăciune în glas vâlceleanul. „N-am primit subvenția în totalitate, nici la ora actuală. La vaci, am câteva zile de când am fost anunțat că nu primesc subvenție absolut deloc, motivația fiind că am înființat exploatația după 2013. Mi s-a primit toată documentația și așteptam un răspuns pozitiv încă din primăvară. Până la urmă n-am primit subvenția în integralitatea ei nici acum. La fiecare patru ani, când se schimbă legislatura și legislația internă, noi, fermierii, suntem primii care avem de suferit”.

de site 3„Mentorul” Moldoveanu duce dorul programului „Fermierul”

SAPARD-ul românesc, vestitul program „Fermierul”, a adus numai beneficii vâlcelenilor, a spus Constantin Moldoveanu cu nostalgie-n glas. Nostalgie pentru că actuala perioadă de programare este una a birocrației, mai spune fermierul pensionar, una care nu acordă nicio șansă tânărului producător agricol. Mai mult, el nu crede în mult trâmbițata simplificare a procedurilor, anunțată de șeful MADR, Achim Irimescu.

„Problema este că nu s-a scăpat la accesarea fondurilor europene de documentația stufoasă; prea multe hârtii. Eu, ca persoană, în 2006, am accesat un fond care se numea atunci „Fermierul”. A fost o lansare pentru noi. În comuna Vîlcelele, dacă nu greșesc, au fost vreo 11 proiecte. Pentru noi a fost o gură de aer puternică. Apoi, a birocrația s-a instaurat pe la agenția de plăți. (...) Nu cred că la noi în țară se va ajunge vreodată la simplificare pentru că toți caută să aducă ceva care să îngreuneze procesul de accesare a fondurilor europene”, a precizat Constantin „Mentorul” Moldoveanu. „Băiatul meu a preluat frâiele exploatației din mâinile mele. El se ocupă mai departe de agricultură. Cum să i se dea un impuls tânărului care vine de 20 de ori la Direcția Agricolă Județeană, să i se spună că-i mai trebuie o virgulă pe proiect. Amândoi copiii mei lucrează în agricultură (băiat și fată), au societăți, au făcut programe, să vedem acum ce chichițe le vor mai găsi. Ce a depins de ei, au făcut”.

Buba doritorului de fonduri FEADR: „eligibil, dar nefinanțabil”

Celălalt „învățăcel” al echipei, Nicolae Tănase, fermier care lucrează 220 ha, s-a plâns și el de experiența neplăcută a interacțiunii cu birocrația accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală din actuala perioadă de programare și deplânge ușurința cu care obținea finanțare în perioada SAPARD.

Chiar dacă pentru Tănase agricultura este o loterie, nu se dă bătut. Băiatul său va mai încerca o dată cu un proiect depus la AFIR, în condițiile în care de trei ori a fost catalogat „eligibil, dar nefinanțabil”.

„Eu am doi copii. Fata a terminat acum doi ani facultatea, iar băiatul a definitivat studiile superioare în acest an (el muncește de la 13 ani pe tractor). Am încercat să discut cu el și să preia afacerea. Acum un an i-am predat ștafeta. Eu stau pe lângă el și îl ajut. Am accesat Programul SAPARD în 2006, accesibil și binevenit pentru noi în perioada respectivă, o adevărată gură de aer. De atunci, am încercat să depun trei proiecte. Toate eligibile, dar nefinanțabile. Din această cauză am fost nevoit să apelez la bănci, să pot lua împrumuturi. Am apelat la credite de peste 400.000 de euro până în prezent. Dacă acești bani pe care i-am investit în utilaje până acum, i-aș fi accesat ca fonduri europene de dezvoltare rurală, altfel stătea treaba. Fondurile FEADR sunt foarte greu de accesat. Băiatul încearcă acum cu un proiect, a ajuns până la 58 de puncte. Sper ca anul acesta să reușesc să fac un alt proiect. Agricultura este o loterie. Dacă statul nu va încerca să ajute agricultura, nu știu cât va rezista. În agricultură sunt foarte multe lucruri la care nu ne așteptăm; semănăm, dar nu știm ce iese”, a afirmat fermierul

Pentru că are încredere că tinerii reprezintă viitorul agriculturii, el îl roagă pe ministrul de resort, Achim Irimescu, să găsească pentru ei o soluție de creare a fermelor mici, de 100 ha, o soluție dedicată celor care vor să muncească în agricultura din România.

„Deocamdată sunt tineri care vor să muncească, dar n-au loc în acest sistem. Dacă noi nu-i protejăm pe tineri și ministerul Agriculturii nu vine cu un un program dedicat pentru ei, atunci aceștia vor fi nevoiți să plece. Ai mei își doreau să plece în străinătate. Le-am spus că ar fi bine să găsim o soluție, să trăim aici, să muncim și să cheltuim bani împreună, să rămânem aici, iar în străinătate să mergem în vizită. Copiii mei au înțeles, vor să muncească, dar după cum văd eu situația, e grea. Noi trecem, copiii vin, dar dacă nu găsesc soluții să trăiască mai bine, ei vor pleca”, a mai spus Nicolae Tănase.

Nu în ultimul rând, el îl mai roagă pe Irimescu să susțină finanțarea sistemelor de irigații. Referindu-se la volumele mari de apă dulce din Dunăre care se varsă în Marea Neagră, producătorul agricol vede asta ca pe o pierdere. Similar cu campania de subscripție publică „Dați un leu pentru Ateneu”, Tănase consideră că sistemul de irigații ar fi refăcut dacă populația s-a implica într-un soi de parteneriat public-privat.

„Sperăm să găsească o soluție pentru sistemul de irigații. Apă avem suficientă. Dunărea este atât de mare, se varsă în Marea Neagră și se pierde o așa mare cantitate de apă dulce. Eu zic că dacă s-ar strânge câte-un leu de la fiecare cetățean al României, s-ar putea face ceva pentru irigații. Cred, după mintea mea, că nu se vrea să se facă irigații. Noi, anul acesta, dacă aveam sistem de irigații pe comuna Vîlcelele, aveam producții de până la 12 tone la porumb. Cum n-am avut sistem de irigații, s-a dus la 5 tone la hectar. Să investești circa 2.500 de lei la hectar și să scoți doar cinci tone de porumb boabe la hectar, să-l comercializezi cu 0,55 lei kilogramul și să plătești și arenda, întrebarea este către ministrul Agriculturii – ce ne mai rămâne și nouă, măcar să dăm copiilor? Dânsul să găsească o soluție pentru cei care vor să facă agricultură în România”, a conchis el.

de site 1Vasile Iliuță, CJ Călărași: „Este nevoie de un proiect pe care România să-l preia”

Inițiatorul proiectului „Zilele Fermierului Călărășean” și „Zilei Comunei Vîlcelele” pe vremea când era primar, fermier și el, dar și actual președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a tras un semnal de alarmă și a spus că dispar micile ferme create prin Programul SAPARD, din cauza lipsei competitivității. Soluția șefului CJ Călărași  - un proiect de țară.

„Avem un alt nivel de accesare a fondurilor europene și o altă prioritate pe care județul Călărași o are. Această prioritate este că am accesat programul SAPARD, am construit fermele mici, de 10-50 vaci. A venit apoi PNDR 2007-2013, am luat fonduri de două milioane, am făcut ferme de 1.000 de vaci. Acum avem o problemă: exploatațiile mici sunt deființate pentru că nu mai pot să rămână într-o competiție în care prețul produselor dispărând cota de lapte și nemaiavând siguranța prețurilor, ele dispar. De aceea, este nevoie de un alt proiect, unul pe care România trebuie să-l preia”, a afirmat fostul edil al comunei Vîlcelele.

Iliuță crede că acest proiect de țară s-ar putea concretiza printr-o lege de susținere a reîntineririi satelor prin susținerea eficientă și concretă a cooperației.

„Astăzi e nevoie să întărim satul românesc pentru că nu vom avea valoare adăugată acolo, iar tinerii nu vor mai rămânea acolo. Problema pe care o ridic – viitorul satului românesc – este, dacă aș face o predicție, în 10 de ani de zile, ori dispar bătrânii și nu vom mai avea cu ce să-i înlocuim, ori dispare satul românesc. Dacă nu venim cu o lege care să încurajeze revenirea tinerilor care au plecat din satul românesc pentru a le da niște legi prin care să-și asigure existența cu demnitate și cu un câștig predictibil, nu avem nicio șansă să reușim în viitor. Cred că soluția este ca pe lângă susținerea europeană a integrării tinerilor fermieri, să venim cu marfa cooperativelor agricole la raft prin susținerea fiscală și un sprijin mai mare către cei care vor să facă ferme noi”, este de părere fermierul.

de site 2Ionel Tatu, primar Vîlcelele: „Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social”

Bucuros că a reușit să ducă mai departe moștenirea lăsată de Iliuță, după cinci ani de pauză de la ediția a IX-a a „Zilei Fermierului Călărășean”, actualul edil a declarat că se mândrește cu o rată a șomajului de doar unu la sută, că a reușit să asfalteze în timp șoseaua principală înaintea evenimentului, banii utilizați provenind chiar din fonduri FEADR. Mai mult, el spune că susține tinerii prin oferirea de consultanță specializată pentru proiecte depuse pe fonduri europene. Secretul – un specialist din cadrul Primăriei.

El acuză AFIR că este căpușată de firme de consultanță „de casă” care știu doar să încaseze comisioane.

„Localitatea Vîlcele este compusă în proporție de 90% din fermieri. Avem și producători agricoli tineri, care au accesat fonduri europene. Mă bucur, i-am sprijinit, îi ajutăm în continuare. Avem și fermieri mai mari. Aici pot da exemplul chiar pe domnul președinte al CJ, Vasile Iliuță, care este unul dintre cei mai mari fermieri ai comunei, care ne asigură poate 80% din bugetul comunei, firmele domnului președinte”.

„Este o bucurie pentru mine să văd că fermierii au creat, au locuri de muncă. Marea majoritate a cetățenilor din comună lucrează la aceste ferme agricole. Exploatațiile se întind pe o suprafață de 4.500 ha, cât deține comuna Vîlcele în proprietate. Vorbim de ferme mai mici, ferme mai mari, dar una peste alta, cetățenii din comună au unde să muncească. Își câștigă existența prin salarii decente. În cazul localității Vîlcelele, nu ne-am confruntat cu o cerere mare de locuri de muncă. Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social, ceea ce pentru mine înseamnă puțin la o populație de 2.000 de locuitori, adică aproximativ unu la sută.

„Eu, în general, am încercat să-i chem pe tineri la Primărie, să le asigur consultanță. Am încadrul Primăriei un specialist care se ocupă de proiecte europene, de accesare. Încerc să-i ajut, să-i sprijin, chiar să merg cu ei până acolo unde este finalul, să merg până la AFIR, până la Ministerul Fondurilor Europene, Direcțiile Agricole, numai să pot să-i ajut, astfel încât tinerii să se dezvolte în această comună.

„La acest moment, comuna Vîlcelele avem proiecte începute, avem proiecte de asfaltare pe PNDR. Chiar săptămâna aceasta, cu ajutorul constructorului am terminat asfaltarea celor 4,5 kilometri de drum comunal. Chiar eu am accesat un proiect PNDR în martie 2016, la AFIR, pentru 8,5 kilometri de drum comunal, asfaltare. În cazul meu, cu 59 de puncte am fost eligibil, dar fără finanțare; la 60 de minute au dispărut fondurile. Chiar doream să întreb ce voi face mai departe cu acest proiect. La AFIR apare o situație în care dispar fondurile foarte repede. Mi se pare că acolo, cine lucrează cu firmele de consultanță „de casă” ale AFIR, aceia accesează fondurile. Chiar dacă plătim alte firme de consultanță, ne trezim că rămânem cu banii dați proiectantului, consultantului, dar noi rămânem fără finanțare europeană”, a conchis el.

Comuna Vîlcelele este compusă din satele Vîlcelele și Floroaica. Situată în partea de nord-est a județului Călărași, la o distanță de 29 km nord-vest de municipiul Călărași, la 35 km față de fluviul Dunărea și la 90 km față de București, comuna este străbătută de șoseaua județeană de la nord-vest spre sud, care traverseaza ambele sate, se îndreaptă spre comuna Cuza-Voda și face legătura cu șoseaua națională București-Constanța. Localitatea ocupă o suprafață de 1.627 kilometri pătrați - vatra satului și 4.560 ha teren arabil. Are o populație de 2.081 locuitori, de naționalitate română, din care 1.384 în satul Vîlcelele și 697 in satul Floroaica.

Economia, ca a tuturor satelor din Bărăgan, este dominată de sectorul agricol, inițiativa privată fiind cea care a reușit să reechilibreze declinul înregistrat după Revoluția din 1989, când atât sectorul de stat, reprezentat de IAS Floroaica, cât și sectorul cooperatist, reprezentat de CAP Vîlcelele, au intrat într-un proces de dezorganizare. Astfel, în prezent, peste 400 persoane lucrează ca salariați în sectorul agricol privat, iar un număr de peste 150 au propriile lor exploatații  agricole familiale.

Publicat în Din fermă-n fermă!

ANCHETĂ. Mulțumită colaborării directe cu portalul Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com), Revista Fermierului a reușit să obțină în exclusivitate pentru publicare extrase dintr-un amplu raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), document aflat atât pe masa lui Daniel Constantin (în ultimele sale zile la șefia Ministerului Agriculturii), cât și pe cea a actualului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, dare de seamă care explică cu subiect și predicat cum anume mai multe instituții guvernamentale cu care MADR colabora în ceea ce privește demersurile de legiferare pe zona schemei unice de plăți directe pe suprafață în agricultură își pasau unul altuia... să-i spunem lipsa de patriotism.

 

Dezvăluirire din document nu se opresc însă aici. Dacă în ultimele luni ale mandatului Guvernului Ponta apăreau tot mai des informații cu privire la piedici (cu voie sau fără de voie) apărute în demersul de contrasemnare a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), detalii rămase doar la nivel de zvon, iată că o parte din ipoteze se confirmă.

 

Potrivit unor extrase ale unui raport intern realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pus la dispoziția publicației Revista Fermierului de către surse guvernamentale cu ajutorul portalului Surse și Resurse, agenția de plăți amintită anterior s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu nefericitul eveniment de întârziere a plății avansului aferent campaniei 2015, cauzat de problemele cu softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, aspect cu privire la care vom reveni mai jos.

 

De la dificultățile întâmpinate de APIA în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, documentul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

 

„Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” - raport APIA

 

Un capitol important din document vizează adoptarea cu întârziere a legislației naționale aferente perioadei de programare 2014-2020, deși discuțiile care au vizat acest aspect s-au derulat în cadrul MADR pe tot parcursul anului 2014.

 

Chiar dacă cel puțin la nivel declarativ, foști șefi MADR și APIA colaborau eficient de cele mai multe ori, este clar acum că au existat disfuncționalități la nivel interinstituțional, interministerial, probleme care „s-au spart” (ca de obicei) atât în capul managementului politic, respectiv al celui executiv, motiv de arătat cu degetul de către actualul Guvern.

 

Secțiunea „Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” din cadrul raportului vizează demersurile inițiate de APIA pentru adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Concret, conform documentului citat, APIA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin adresa nr. 819/09.01.2015 (nr. MFP 1136/12.01.2015) un punct de vedere cu privire la necesitatea inițierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Răspunsul celor de la Finanțe, transmis către APIA prin adresa nr. 424.120/23.01.2015, înregistrat la agenție cu nr. 3235/27.01.2015, face referire la prevederile legale și concluzionează că APIA are deja încheiat un Acord Cadru pentru „Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”, iar necesitatea elaborării unei hotărâri de Guvern este valabilă numai pentru documentațiile tehnico-economice elaborate înainte de achiziția efectivă. Primii pași către dezastru erau făcuți deja.

 

În ciuda răspunsului încuietor, discuțiile pe aceeași variațiune au continuat între MFP și APIA și au culminat cu transmiterea către Ministerul de Finanțe a adresei nr. 17806/08.05.2015 înregistrată la MFP cu nr. 30323/08.05.2015 în care agenția de plăți revenit cu prezentarea situației, respectiv a faptului că „procedura de achiziție s-a derulat înainte de modificarea art.42 alin (1) din Legea 500/2002 și s-a finalizat cu încheierea Acordului Cadru nr. 241/18.12.2013 pentru o perioadă de trei ani (2014-2016)”, solicitând totodată „un punct de vedere asupra necesității inițierii în acest sens a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»”. MFP a răspuns prin adresa nr. 427.367/01.06.2015 înregistrată la APIA cu nr. 22494/08.06.2015 că, cităm: «Pentru evitarea oricăror riscuri legate de interpretarea diferită a art. 42 din Legea nr. 500/2002 din partea instituțiilor publice chemate să verifice modul de alocare și cheltuire a sumelor din bugetul de stat, ar fi recomandabil să se aplice dispozițiile actuale ale Legii nr. 500/2002 și să se parcurgă toate etapele reglementate în prezent de aceasta»”. În atari condiții, APIA a demarat inițierea actului normativ, o premieră atât pentru Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTESI) și chiar și pentru Guvernul României, având în vedere că nu existau norme tranzitorii de aplicare a art. 42 din Legea 500/2002.

 

Joaca de-a scărpinatul cu Hotărârea de Guvern dreaptă la urechea... de stânga!

 

Același document exploziv arată cum proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»” a avut un circuit amețitor între instituțiile guvernamentale, circuit care a generat, așa cum am mai menționat, atât întârzieri majore la plata avansului, cât și acuze ale actualei conduceri MADR la adresa APIA că nivelul de salarizare ar fi mult prea mare față de lipsa de competență și, ulterior, la demiteri și la reorganizare.

 

Revenind la raport, Hotărârea de Guvern a fost inițiată la data de 16 iunie 2015 și a fost avizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data de 22 iunie 2015; în aceeași zi, proiectul de act normativ era publicat pe site-ul MADR. Varianta inițială a proiectului a fost trimisă apoi către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea consultării, 24 de ore mai târziu. Ca urmare a solicitării MFP cu privire la modificarea titlului proiectului, acesta a fost reștampilat la data de 24 iunie 2015.

 

Drumul actului normativ este reluat în 8 iulie 2015. La acea dată, proiectul modificat a fost trimis spre avizare la MFP și a primit avizul favorabil pe data de 14 iulie 2015. În ședința de Guvern din următoarea zi s-a solicitat de către premier avizul Ministerului Justiției (MJ) și al Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI), deși hotărârile de Guvern care aprobă indicatori tehnico-economici nu necesită avizul MJ. Tot în acea ședință, SGG a solicitat și avizul Consiliului Legislativ. Răspunsul avea să fie halucinant, iar comentariul din raport, relevant: „Prin adresa nr. 241 din 16 iulie 2015, înregistrată la APIA cu nr. 29806/17.07.2015, Consiliul Legislativ a comunicat că nu este necesar avizul solicitat, întrucât proiectul face parte din categoria actelor individuale. Prin nota de reștampilare din 16 iulie 2015, pașaportul de semnături al proiectului de act normativ a fost completat cu alte două instituții avizatoare, respectiv MSI și MJ”.

 

La data de 17 iulie 2015, proiectul a fost transmis la MJ spre avizare și la MSI pentru formularea unui punct de vedere cu privire la avizarea de către Comitetul Tehnico-Economic. Prin adresa nr. 2428/21.07.2015, MSI a comunicat că atât ministerul menționat, cât și Comitetul Tehnico-Economic nu au competențe de instituții avizatoare. Pe 21 iulie 2015, varianta finală a proiectului a fost depusă spre avizare la MJ.

 

Abia în ședința de Guvern din 27 iulie 2015, Hotărârea de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a fost adoptată sub nr. 596/22.07.2015. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din 30.07.2015.

 

ECA: „Cuantumul plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”, a fost stabilit greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215

 

Un alt element demn de menționat din raportul APIA este și motivul sistării plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”. Conform documentului, plata pentru acest subpachet a fost suspendată ca urmare a constatărilor formulate de Curtea Europeană de Conturi (ECA), în urma auditului desfășurat în perioada 18-29 mai 2015, referitoare la Declarația de Asigurare FEADR 2015. În urma acestui audit, reprezentanții ECA au semnalat faptul că modalitatea de calcul al cuantumului care se poate acorda beneficiarilor pentru acest subpachet a fost stabilită greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215 din cadrul PNDR 2007-2013.

 

„Ca urmare, MADR a propus suspendarea plăților aferente acestui subpachet, iar APIA a refăcut și a transmis către AFIR cele șase declarații de plăți, în sumă de 16.560.996 euro”, se menționează sec în darea de seamă.

 

Nu are Armata îndeajuns de mulți angajați la Direcția Topografică Militară? Da. Din 70 de angajați au rămas 25. Nici APIA nu stă mai bine la acest capitol

 

Sistemul Land Parcel Identification System (LPIS) asigură vizualizarea şi întreţinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinţă), mai exact gestionarea completă a suprafeţelor agricole şi neagricole, în cadrul sistemului GIS (Geographic Information System), integrarea cu ortofotoplanurile sau cu imaginile satelitare, modificarea blocurilor fizice, în conformitate cu constatările în urma controalelor efectuate, printarea hărţilor (hărţi de bază, blocuri fizice, imagini ortofoto), integrarea completă în modulul IACS (pentru cererile de sprijin), respectiv legătura cu Registrul Fermierilor pentru a indica parcelele deţinute.

 

Sistemul LPIS se bazează pe fotografii aeriene prelucrate (ortofotoplanuri) și pe digitizarea (delimitarea) conturului suprafețelor de teren agricol (blocuri fizice), în care fermierii își identifică parcelele utilizate. Acesta trebuie actualizat o dată la trei ani prin realizarea de ortofotoplanuri și digitizarea (actualizarea) blocurilor fizice în funcție de noile detalii de pe imaginile ortofoto.

 

În urmă cu șase ani, MADR împreună cu MapN hotărau ca activitatea de actualizare a LPIS să se facă prin colaborarea cu APIA, cu Direcția Topografică Militară din cadrul MapN până în anul 2020. Aici apar însă problemele. Pe zona de activități de digitizare și actualizare LPIS, APIA a avut parte numai de piedici, cea mai importantă fiind diminuarea numărului de personal alocat pentru aceste activități în cadrul Direcției Topografice Militare, personal care a fost redus de la 70 la 25 de persoane. Pe de altă parte, sunt și alte activități suplimentare care ar trebui prevăzute în cadrul colaborării în următorii doi ani, a căror realizare presupune personal suplimentar din cadrul Direcției Topografice Militare sau altor structuri numite de către Ministerul Apărării Naționale.

 

„La momentul realizării raportului, nu este foarte clar pentru APIA dacă actualizarea LPIS prin delimitarea suprafețelor agricole poate fi realizată de către MapN prin Direcția Topografică Militară, în următorii doi ani de zile, începând cu anul 2016, având în vedere că, pe lângă cei 70.000 de kilometri pătrați rămași de digitizat pentru anul 2016, anul 2017 va însemna începerea unui ciclu nou de trei ani de actualizare LPIS pentru încă 130.000 kilometri pătrați”, se menționează în documentul obținut de Revista Fermierului, prin bunăvoința portalului Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com).

 

Conform OUG 95/2010, agenția de plăți poate realiza aceste activități doar cu MApN prin structurile desemnate de acesta, în cazul de față, conform protocolului de colaborare, Direcția Topografică Militară.

 

„În cazul în care, activitatea de digitizare și de actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor noi, inclusiv activitățile suplimentare comunicate prin aceast raport, nu pot fi realizate de către MApN prin structurile sale în confirmitate cu OUG nr. 95/2010, art.2 (2), este necesară o justificare scrisă din partea MapN în vederea fundamentării și propunerii de modificare a OUG nr. 95/2010 și găsirea unei alte soluții pentru realizarea obligațiilor care revin României conform regulamentelor europene mai sus menționate”, se mai precizează în raport.

 

Pe lângă toate aceste probleme, APIA se confrunta și ea (la momentul întocmirii raportului) cu o lipsă de personal specializat, cu lipsa fondurilor pentru desfășurarea activităților în bune condiții (în perioada decembrie-martie nu se pot încheia contracte din cauza lipsei bugetului), dar și cu o încărcătură foarte mare pe funcționarii responsabili cu actualizarea și întreținerea LPIS.

 

Sincope în colaborarea dintre APIA-ANSVSA și APIA-AFIR. Unde este eficiența interinstituțională?

 

Chiar dacă George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul MADR, a încercat impunerea unui sistem de performanță la cele două agenții de plăți APIA și AFIR, ultima din listă are un atu din acest punct de vedere. În atari condiții, APIA a făcut totuși față cu brio unui sistem complex de colaborare interinstituțională, de cele mai multe ori deficitar din cauza orgoliilor și intereselor politico-economice sau al unui management... defectuos.

 

Primul exemplu elocvent – colaborare dintre APIA și ANSVSA. Concret, APIA a delegat către ANSVSA activități de verificare a respectării de către agricultori a cerințelor legate în materie de gestionare (SMR 4-9 și SMR 11-13) și a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC). În baza acestui acord, ANSVSA elaborează ghidurile de control pe care le transmite către APIA spre avizare. Ulterior, APIA transmite către ANSVSA eșantionul de fermieri care au fost selectați pentru controlul pe teren, în vederea verificării.

 

Până la momentul realizării raportului, APIA nu primise de la ANSVSA ghidul de control, fiind în imposibilitatea de a le comunica eșantionul de fermieri în vederea controlului pe teren.

 

De asemenea, accesul în baza de date a ANSVSA este greoi și necesită timp îndelungat, fiind necesară găsirea unei soluții de interfațare a sistemului IT al APIA cu această bază de date.

 

O altă problemă în relația cu ANSVSA a fost cea legată de baza de date a animalelor.

 

„După cum a și fost informată APIA prin adresa emisă de ANSVSA nr. 27.699/16.09.2015, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu poate garanta corectitudinea datelor înscrise în baza națională de date, după încetarea contractului încheiat cu Consorțiul Caisley în vederea identificării, înregistrării și crotalierii efectivelor de animale din speciile ovine, caprine și suine. APIA consideră că aceste incertitudini au un impact major asupra activității sale, putând avea implicații majore asupra modului de acordare a plăților”, conform documentului APIA.

 

În ceea ce privește colaborarea APIA-AFIR, ultima din listă a delegat către APIA gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 10 – agro-mediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, Măsura 14 – plăți privind bunăstarea animalelor, Măsura 8.1 – împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, respectiv Măsura 15 – plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.

 

Gestionarea acestor măsuri presupune existența unor cerințe complexe, care necesită dezvoltări suplimentare în sistemul informatic, instruirea personalului și logistica aferentă. Conform fișei măsurii din ultima versiune a PNDR, se precizează în raport, aceste activități sunt eligibile pentru Măsurile 8.1 și 15 și doar pentru anumite activități.

 

„Având în vedere experiența anterioară, precum și lipsa fondurilor alocate, APIA propune delegarea directă de către Autoritatea de Management către Agenție a acestor măsuri și alocarea din PNDR a unor fonduri corespunzătoare cu volumul activității delegate”, opinează APIA în raport, astfel încât colaborarea pe această zonă să fie eficentizată.

 

OUG 45/2015, actul normativ care generează neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”

 

Ultimul aspect cuprins în extrasele raportului APIA primite la redacție vizează principalele probleme identificate în aplicarea OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

 

Practic, procesele verbale de calamitate au fost emise atât prin ordinul prefectului pe legislația situațiilor de urgență, cât și prin ordine ale primarilor, conform Legii 54/2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, punând APIA în dificultate la momentul primirii documentelor și determinării sumelor de plată către fermieri. Mai mult, conform OUG 45/2015, se exclude sintagma „peste... %”, ceea ce conduce la neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”. Totodată, atestatele de producător emise pentru sectorul zootehnic nu conțin suprafețele utilizate, punând APIA în imposibilitatea de a le lua în calcul la momentul autorizării plății. „Atestatele de producător nu sunt încă eliberate, iar producătorii respectivi nu pot depune cerere de plată”, se precizează în raport. „Nu este clar cum ar trebui să completeze fermierii cererile de plată, în condițiile în care în procesul verbal de calamitate au un procent de calamitare diferit de cel real, constatat chiar de către fermieri. Este necesară reformularea unor indicații mai clare din partea MADR referitoare la emiterea atestatelor de producător și a proceselor verbale de calamitare”, conchide raportul APIA.

 

Achim Irimescu crede că în MADR sunt salarii „destul de bune”, dar că personalul angajat nu și-a atins scopul de eficiență

 

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată, declara șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie 2015.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Irimescu implementează o „reformă” a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, spunea Achim Irimescu.

 

28 milioane de euro pentru continuarea sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în urma unui contract câştigat în 2013

 

În luna iulie 2015, Ministerul Agriculturii pregătea o Hotărâre de Guvern „privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţei «Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenşie pentru Agricultură». Fondurile necesare, care aveau să vină de la bugetul de stat, se ridicau la «27.764.468 de euro, echivalent a 124.243.217,85 lei, la cursul de schimb de 4,4749 lei/euro din data de 18.12.2013», se preciza în proiectul de HG. Sumele se refereau la „cheltuieli cu serviciile de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA şi face parte dintr-un acord cadru care a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie de licitaţie deschisă”.

 

Potrivit Agenţiei, la momentul respectiv, acordul-cadru era încheiat pentru o perioadă de trei ani cu asocierea formată din Siveco România şi Teamnet Internaţional, el cuprinzând două categorii de servicii: servicii de dezvoltare (Servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect) şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

 

Valoarea totală a acordului-cadru a fost stabilită în urma licitaţiei la 28.884.500 de euro, fără TVA, din care suma de 22.390.700 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, iar suma de 6.493.800 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic”, preciza APIA într-o dare de seamă pentru Focus Energetic.

 

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii.

 

„Schimbările realizate în ultimii doi ani la nivelul Politicii Agricole Comune necesită adaptarea funcţionalităţilor sistemului informatic astfel încât acesta să răspundă noilor cerinţe privind plata către fermieri”, se preciza în nota de fundamentare a proiectului de HG. În aceste condiţii, APIA demara procedurile de achiziţie publică pentru încheierea unui acord-cadru, pentru perioada 2014-2016, în vederea modificării şi completării softului, astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

 

La licitaţie au fost depuse trei oferte, dar numai una a fost admisibilă, cea a consorţiului Siveco România şi Teamnet Internaţional. În urma licitaţiei, preţul a scăzut de la 30.546.367 de euro, fără TVA, la 28.884.500, cu 5% mai puţin decât valoarea de început. Licitaţia a fost contestată, dar, în cele din urmă, s-a semnat contractul pe 18 decembrie 2013.


În anul 2014, din valoarea obiectivului de investiţii ”Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA” s-a cheltuit suma de 23.872.369,52 lei cu TVA, iar în anul 2015 s-a cheltuit suma de 5.501.058,64 lei cu TVA, precizează Nota de fundamentare. Valoarea rămasă, estimată pentru perioada 2015-2016 este de 94.869.789,70 lei cu TVA.

 

“Realizarea obiectivului de investiţii este absolut necesară pentru ca România să poată gestiona cererile de plată depuse de fermieri pentru plata ajutorului acordat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii”, se preciza în nota fundamentare pe atunci a proiectului de act normativ.

Softul APIA a fost iniţiat şi apdatat de Siveco, dar, pe parcursul anilor, în ecuaţia a intervenit şi Sebastian Ghiţă. După ce cei doi au avut probleme cu legea (n.r. – Irina Socol a stat şi în arest preventiv, iar Sebastian Ghiţă sub control judiciar), piaţa licitaţiilor IT pe bani publici s-a extins considerabil şi la alte firme de profil din România.

 

Avansul până la urmă a fost plătit. 602.159 fermieri aveau banii în cont la 1 decembrie 2015

 

Conform notei avans C2015 intrată și ea în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului la momentul respectiv (prima decadă a lunii decembrie 2015), document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA, la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național era de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans era la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor avea să fie cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Țara noastră rămânea totuși „codașa Europei” atunci când venea vorba de plata avansurilor din SAPS, în condițiile în care anul agricol 2014-2015 a fost unul deosebit de dificil.

 

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze în jurul prânzului zilei de 23 noiembrie 2015.

 

România are alocat un plafon financiar destinat plăților directe aferente campaniei 2015 de 1,599 miliarde euro. (Ionel Văduva).

Publicat în Dosar

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista