La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralea avut loc o întâlnire între ministrul Daniel Constantin şi reprezentanţii Grupurilor de Acţiune Locală (GAL). În România există 163 de GAL-uri, selectate pentru finanţare de către AM-PNDR pe parcursul implementării planurilor de dezvoltare locală, AXA IV Leader, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Din analiza principalelor probleme cu care se confruntă GAL-urile din România, pe parcursul implementării planurilor de dezvoltare locală, a reieşit faptul că este necesar să se întreprindă o serie de modificări de natură legislativă sau procedurală.

Reprezentanţii GAL au avut mai multe solicitări:

- modificarea HG 224/2008, astfel încât GAL –urile să poate depune mai multe proiecte de cooperare,

- iniţierea unei Ordonanţe de Urgenţă în scopul facilitării accesului beneficiarilor privaţi la avansurile prevăzute în contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu APDRP, prin emiterea scrisorilor de garanţie bancară pentru beneficiarii Măsurii 121- Modernizarea exploataţiilor agricole, Măsurii 123- Creşterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere, Măsurii 312- Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, Măsurii 313- Încurajarea activităţilor turistice, precum şi pentru cei finanţaţi în condiţiile şi din alocarea axei LEADER, din PNDR

- flexibilizarea plăţilor reprezentând cheltuielile de funcţionare în funcţie de activitatea fiecărui GAL

- flexibilizare în ceea ce priveşte valoarea proiectelor, după lansarea unui apel de selecţie, sens în care se vor putea depune proiecte cu o valoare de maximum 200.000 euro, aşa cum are fiecare GAL prevăzut în strategie

- accelerarea analizei proiectelor depuse de către GAL-uri

Monsanto organizează conferinţa "Bee Summit", Bayer finanţează un centru în sprijinul crescătorilor de albine, iar Sygenta a instituit fonduri pentru cercetarea în domeniul influenţei pe care o au pesticidele asupra albinelor, anunţă agenţia de presă Reuters.

Aceste iniţiative sunt răspunsul pe care îl dau marile companii americane de pesticide în urma campaniei intense din ultimul timp, susţinută de organisme internaţionale, organizaţii ecologice şi presă, împotriva folosirii în agricultură a pesticidelor dăunătoare pentru albine.

Campania a început de la crescătorii de albine, care au constatat faptul că multe colonii de albine sunt afectate de pesticidele folosite pe câmp, că le mor albinele sau a scăzut productivitatea. Dispariţia albinelor afectează multe culturi, pentru că ele sunt responsabile de polenizarea plantelor. În SUA, albinele contribuie la producerea a 25% din alimente, iar în iarna 2012-2013 a dispărut una din trei colonii.

Deşi companiile de pesticide afirmă că nu au nicio vină, cercetările ştiinţifice dovedesc contrariul. Un grup de crescători de albine şi de consumatori a dat în judecată Agenţia pentru Protecţia Mediului(EPA) din SUA pentru lipsa unor reglementări clare în acest domeniu.

Uniunea Europeană va interzice, în această lună, folosirea pesticidelor din clasa neonicotinoide, folosite mai ales pentru culturile de porumb. În România, Asociaţia Crescătorilor de Albine susţine această campanie.

Un expert ONU, citat de Agenţia Reuters, a anunţat că epidemia de gripă aviară din China este acum sub control, dar toate restricţiile şi măsurile au costat statul chinez aproximativ 6,5 miliarde dolari. Niciun om nu a mai murit în luna mai.

ONU a făcut apel la toate autorităţile implicate în domeniu să facă verificări permanente, pentru că virusul a evoluat, se poate împrăştia cu repeziciune şi este mortal pentru oameni.

În China, din luna martie, când au început problemele, au fost infectaţi 130 de oameni, dintre care 36 au murit.

Chiar dacă problemele majore au încetat, virusul nu a dispărut complet şi poate să apară în alt loc şi sub alte forme.

Pentru limitarea răspândirii, China a închis toată industria în 10 provincii şi a cheltuit 97 de milioane dolari pentru sprijinirea acestui domeniu agricol.

Virusul H7N9 se răspândeşte foarte uşor la oameni, cauzând probleme respiratorii, dar este greu de detectat la păsări, care nu au manifestări specifice.

Conferinţa "Viitoarea Politică Agricolă Comună: oportunităţi şi priorităţi pentru România", organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a prilejuit dezbateri serioase despre viitorul agriculturii la noi.

La conferinţă a fost prezent şi Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.

S-a vorbit despre adaptarea instrumentelor de intervenţie ale PAC la situaţia din România, în vederea sprijinirii competitivităţii acesteia în perioada 2014-2020, analizarea sectoarelor vulnerabile şi care necesită sprijin structural (ajutoare cuplate în Pilonul I, CNDP-uri), inventarierea domeniilor candidate pentru viitoare programe sectoriale, precum si a acelora pentru care sprijinul trebuie continuat, asocierea fermierilor, cadastru, problema irigaţiilor, chestiuni care ţin de terenurile nelucrate si de sprijinirea tinerilor fermieri.

La finalul dezbaterilor, Dacian Cioloş şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, au susţinut o conferinţă de presă.

Dacian Cioloş a vorbit despre obiectivele pe care şi le-a propus în funcţia de comisar european.

"Obiectivul meu a fost, în primul rand, să fie menţinută alocarea bugetară totală a PAC şi, în acelaşi timp, să obţin susţinerea politică a statelor membre, ca să accepte nu numai menţinerea bugetului pentru agricultură, dar şi o reducere a plăţilor directe pentru agricultorii lor, pentru a putea creşte plăţile directe în noile state membre. Această creştere nu vine dintr-un buget suplimentar a PAC, ci dintr-o reechilibrare a alocărilor între statele membre."

Cioloş a punctat şi un alt aspect important, respectiv faptul că performanţa fermelor mari va depinde de punerea în practică a rezultatelor din domeniul cercetării şi inovării.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a vorbit despre modul în care MADR va acţiona pentru accesul fermierilor români la fondurile şi facilităţile puse la dispozitie prin noua PAC, dar şi să permită atenuarea şocurilor datorate aplicării reformei în sectoarele vulnerabile.

Ministrul a subliniat necesitatea realizării a două subprograme, unul care să vizeze zona montană şi submontană, iar celălalt pentru sectorul laptelui. Cea mai mare provocare pentru România, în perioada următoare, o va constitui lipsa de competitivitate a producătorilor autohtoni faţă de cei din statele dezvoltate ale Uniunii Europene, odată cu eliminarea cotelor de lapte în anul 2015.

"Este foarte important pentru noi că avem posibilitatea să acordăm în continuare ajutoare cuplate. Sunt sectoare deficitare care trebuie sprijinite, iar facilitatea pe care ne-o creează noua PAC, de a dirija o parte din sume de la un pilon la celalălt este binevenită. Opţiunea MADR este aceea de a orienta aceste sume către zona de legume, de orez, sfeclă de zahăr, hamei, lapte si vaca de carne."

Ministrul Constantin a accentuat că partea română a susţinut puternic, în cadrul Consiliului de Miniştri ai Agriculturii din UE, posibilitatea suplimentării, de la bugetul naţional, şi în 2014, a plăţii pe suprafaţă şi continuarea sprijinului pe cap de animal la bovine şi ovine.