România ar putea fi amendată pentru proceduri ilegale
Comisia Europeană pentru Agricultură a atenţionat Guvernul României că nu este legal să condiţioneze ca criteriu de eligibilitate acordarea subvenţiilor europene pentru agricultori pe o procedură care ţine de legislaţia naţională. România nu a dat încă un răspuns şi, din acest motiv, riscă o procedură de infracţiune la nivel European, pentru încălcarea legislaţiei europene.
Informaţia a fost dată de însuşi comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la o întâlnire cu fermierii din satul Ţopa, comuna Albeşti, judeţul Mureş.
Avertizarea europeană a venit ca răspuns la o sesizare primită de Comisia Europeană din partea unei asociaţii de crescători de animale, care reclama că nu mai primeşte subvenţii europene, întrucât ar avea o serie de datorii la bugetul de stat.
Dacian Cioloş a spus că Ministerul Agriculturii din România a primit o scrisoare din partea Comisiei Europene, iar ministrul Daniel Constantin a retras un vechi ordin al ministrului prin care instituia procedura ilegală.
"Comisia Europeană aşteaptă un răspuns din partea autorităţilor române, în ce fel rezolvă problema aceasta de a returna agricultorilor banii care le-au fost luaţi pe nedrept. Dacă în următoarea perioadă nu primim răspunsul, România riscă o procedură de infracţiune la nivel European, tocmai pentru că este o legislaţie încălcată."
Comisarul european a arătat că statul român poate avea o procedură internă prin care să reţină din drepturile financiare publice pe care le agricultorul le primeşte ca şi compensaţii pentru anumite datorii, însă nu poate împiedica producătorul respectiv să primească nişte drepturi pe care le are prin legislaţia europeană.
Exerciţiu de simulare pentru febră aftoasă în judeţul Constanţa, în perioada 20 – 22 mai 2013
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor organizează, în perioada 20-22 mai 2013, în judeţul Constanţa, un exerciţiu de simulare privind intervenţia în controlul bolii febra aftoasă.
Exerciţiul este organizat la nivel naţional, fiind înscris în Planul de activităţi al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru anul 2013. Organizarea se va face în cooperare instituţională, dintre ANSVSA şi DSVSA Constanţa.
La exerciţiu vor participa reprezentanţi ai celor 42 de Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, ai Institutului pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, ai Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a 6 Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă judeţene şi ai Grupului Naţional de Experţi pentru febra aftoasă.
Exerciţiul se va desfăşura pe durata a trei zile consecutive, atât în sală, cât şi în teren, şi va include o secţiune de rememorare teoretică a noţiunilor despre febra aftoasă, o secţiune de lucru în cadrul grupurilor de lucru şi aplicaţia propriu-zisă în teren. Aplicaţia practică în teren va avea loc într-un centru de colectare ovine.
Viitoarea PAC – oportunităţi şi priorităţi pentru România
Azi, 20 mai 2013, la orele 10, la Hotel Intercontinental, va avea loc seminarul cu tema "Viitoarea Politică Agricolă Comună: oportunităţi şi priorităţi pentru România", organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la care participă comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Vor fi dezbătute mai multe subiecte de interes pentru agricultura României: adaptarea instrumentelor de intervenţie ale PAC la situaţia din România, în vederea sprijinirii competitivităţii acesteia în perioada 2014-2020, analizarea sectoarelor vulnerabile şi care au nevoie de sprijin structural (ajutoare cuplate în Pilonul I, eventual CNDP-uri, acolo unde este posibil), inventarierea domeniilor candidate pentru viitoare programe sectoriale şi a acelora pentru care sprijinul trebuie continuat, probleme legate de camerele agricole, asocierea fermierilor, cadastru, problema irigaţiilor, chestiuni care ţin de terenurile nelucrate şi de sprijinirea tinerilor fermieri.
Seminarul “Noutăţi Romvac”, 31 mai 2013
Romvac va organiza cea de-a doua ediţie a seminarului „Noutăţi Romvac", care se va desfăşura în data de 31 mai 2013, de la ora 11, în Sala de conferinţe de la Petexpo, din cadrul Romexpo-Bucureşti, pavilionul C6.
Temele propuse pentru aceast seminar, având codul de acreditare ROMSIM 01-2013, sunt:
- Importanţa siliciului în nutriţia animalelor de companie/calului, prezentare susţinută de dr. Adrian Bîlbă, Patologia nutriţiei animalelor;
- Inovaţia medicinei veterinare în noile produse Romvac, susţinută de dr. Viorica Chiurciu, director al Departamentului de Producţie a medicamentelor şi dr. Ion Nicolae, director al Departamentului Producţie biologice (Romvac Company S.A.).
Participarea la acest seminar este gratuită şi vă aduce un credit de 15 puncte C.M.V.R.O..
Evenimentul va fi prezidat de Directorul General al Companiei Romvac, Ing. Constantin Chiurciu, care va avea ca invitaţi pe Iuliana Tudor şi dr. Adrian Bîlba, doctor în Ştiinţe în Patologia nutriţiei animalelor.
Înscrierile la seminar se fac la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 27.05.2013.
Vor primi confimarea de înscriere strict medicii veterinari care vor furniza complet următoarele date: numele şi prenumele medicului veterinar, numărul de cod al parafei medicului veterinar; denumirea unităţii angajatoare, adresa, telefonul, faxul şi e-mail-ul acesteia, precum şi numărul de mobil şi e-mail-ul personal.
ROMVAC COMPANY, producător a peste 230de vaccinuri şi medicamente pentru toate speciile de animale, deţinătorul unei ferme pentru creşterea păsărilor SPF, unice în S-E Europei, şi al 36 de depozite şi 3 farmacii veterinare în toată ţara, este cel mai mare producător şi distribuitor de profil din România.
Cel mai bun pământ, cele mai mici producţii agricole
În deschiderea Conferinţei Naţionale a Agricultorilor, organizată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu a afirmat că principalele probleme ale fermierilor sunt realizarea cadastrului agricol, modernizarea agriculturii şi repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii.
“Sunt aspecte asupra cărora am insistat şi le-am abordat în nenumărate rânduri, solicitând intervenţia statului. Reformele în agricultură trebuie să înceapă cu organizarea teritoriului şi constituirea exploataţiilor agricole. Au fost unele promisiuni, câteva timide iniţiative de a rezolva aceste aspecte, dar nimic nu s-a concretizat”, a firmat Laurenţiu Baciu.
Parcelele cu 1-2 hectare nu pot fi baza unei agriculturi moderne.
“Iată unul dintre motivele pentru care pământul nu este suficient şi eficient exploatat, producţiile obţinute ducându-ne în coada Europei, deşi ne lăudăm cu cel mai bun pământ", a completat el.
Preşedintele LAPAR a vorbit şi despre accesul la banii europeni.
“Am solicitat în nenumărate rânduri luarea unor măsuri care să conducă la eliminarea birocraţiei excesive şi totodată la fluidizarea proceselor privind analiza proiectelor depuse, astfel încât perioada de la depunerea acestora şi până la implementarea lor să fie cât mai scurtă.”
În rezolvarea problemelor e nevoie de voinţă politică.
“Avem deja o infrastructură pe care am putea doar s-o modernizăm, avem resurse de apă, n-avem însă voinţă. Nu realizăm în ce mare pericol ne aflăm, pericol ce se accentuează pe măsură ce înaintăm în timp, ca urmare a încălzirii globale şi, ca efect pentru zona noastră, secetă excesivă, deşertificare. Iniţiativa MADR de a susţine financiar pomparea apei pe canalele magistrale este salutară, dar nu suficientă", a adăugat Baciu.
Preşedintele LAPAR a adăugat că România are costuri mult mai mari cu plata pagubelor produse de inundaţii, secetă sau alunecări de teren, decât dacă ar face investiţii hidro pentru desecare, combaterea eroziunii solului şi realizarea perdelelor de protecţie.
România are nevoie de o strategie agricolă pe termen lung
Multe dintre problemele agriculturii româneşti s-ar putea rezolva dacă România ar avea o strategie pe termen lung, a afirmat Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor de la Bucureşti. “România are nevoie de strategie pe termen lung, care să nu se limiteze doar la orientări strategice, ci din care să puteţi decanta acţiuni concrete, care să se traducă în programe de guvernare”, a spus Cioloş.
Din experienţa de comisar european, Dacian Cioloş ştie că toate ţările membre ale UE au strategii naţionale şi valorifică instrumentele PAC pentru a-şi realiza obiectivele. În funcţie de acestea, reprezentanţii ţărilor respective vin cu propuneri pentru PAC, ştiu să-şi negocieze puncetele de interes.
“România trebuie să ştie ce vrea, ca să nu mai aibă poziţii la Bruxelles care să se schimbe de la o lună la alta, în funcţie de ceea ce spun ceilalţi cu greutate în Consiliul de Miniştri sau în Parlamentul European. România trebuie să aibă propria poziţie şi să-şi constituie un punct de vedere propriu”, a spus Cioloş.
Sunt numeroase probleme care ţin de strategia şi legislaţia naţională, ca, de exemplu, liberalizarea pieţei financiare şi creditarea pentru echiziţionarea de terenuri, a punctat Dacian Cioloş.
”Sistemul de taxare şi impozitare ţine doar de politica naţională şi o să vedeţi că sunt diferenţe mari între un stat membru sau altul. Politicile sociale, de asigurări sociale şi de sănătate, de pensii, toate dau un anumit conţinut statutului de agricultor în societate şi în economie şi ţin tot de abordarea naţională. Eu cred că acestea se pot adăuga la ceea ce oferă PAC, ca să putem vorbi de cum va creşte competitivitatea agriculturii în România".
Fondul mutual, un acces direct la fondurile PNDR
Invitat la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, a afirmat că fermierii români vor avea la dispoziţie, din 2014, un nou instrument pentru gestiunea riscului în agricultură, care va fi susţinut financiar prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
În condiţii de calamitate, un fond mutual poate sa compenseze pierderile fermierilor, a explicat Cioloş. Fondul mutual poate să recupereze o parte din bani de la PNDR. Astfel, la un euro luat din fondul mutual, PNDR adaugă 65 de cenţi. Toată această schemă financiară poate să funcţioneze numai dacă există un fond mutual.
Cioloş a mai precizat că un alt element nou în PNDR 2014-2020 este faptul că se vor putea susţine financiar proiecte de inovare şi cercetare aplicate în producţie.
”Pentru prima dată, avem o linie bugetară specifică pentru cercetarea în agricultură la nivel european”, a spus Dacian Cioloş.
De altfel, ministrul Agriculturii din România declarase, în martie, că primul fond mutual pentru acoperirea pierderilor din agricultură ar putea fi înfiinţat în iunie 2013.
Potrivit MADR, funcţionarea fondurilor mutuale pentru agricultură va fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, însă capitalizarea acestora va fi făcută de fermierii români interesaţi de a participa şi cotiza la un astfel de fond.
Pentru ca fondul să funcţioneze, ar trebui să aibă un capital de 50 milioane de euro pentru primul an şi să capitalizeze cotizaţia membrilor.
Fermierii români nu sunt reprezentaţi în organizaţiile europene
Conferinţa Naţională a Agricultorilor din România, organizată de LAPAR, a prilejuit dezbatarea serioasă a problemelor din agricultură.
Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a fost invitat la conferinţă şi a vorbit despre câteva direcţii de acţiune, necesare pentru evoluţia agriculturii româneşti în perioada 2014-2020.
O problemă importantă este lipsa de reprezentare a fermierilor români la nivel european. România este singurul stat membru, din cele 27, care nu are organizaţii agricole naţionale reprezentate în confederaţiile europene.
“În primul rand, trebuie să vă înţelegeţi între diferitele organizaţii şi federaţii naţionale, să vă găsiţi oameni reprezentativi, care să poată vorbi despre politica agricolă acolo, nu numai în engleză, franceză, ci şi în română, pentru că organizaţia europeană a producătorilor agricoli COPA-COGECA era dispusă să asigure traducere şi în limba română, numai să fie prezente şi asociaţiile agricultorilor din România. În primul rând să vă înţelegi şi în al doilea rând să găsiţi modalitatea de susţinere financiară pentru o astfel de prezenţă", a spus comisarul european.
Cioloş a afirmat că Guvernul României poate să ofere sprijin financiar, dar e convins că nu banii reprezintă o problemă prioritară, ci acordul între federaţii.
România a fost exclusă în 2011 din COPA-COGECA, întrucât Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), singura organizaţie membră în structura europeană, nu şi-a mai putut plăti cotizaţia de circa 250.000 de euro.
Prin excluderea din această organizaţie europeană, fermierii români nu pot să participe activ la luarea deciziilor la nivel european.
Prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere
Legea privind „Prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere” a fost adoptată în Senatul României. Proiectul a fost adoptat de plen, chiar dacă exista un raport negativ, formulat de Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru agricultură.
Iniţiativa legislativă, formulată de Teodor Atanasiu şi Sorin Roşca Stănescu, prevede ca onorariile experţilor cadastrali să fie suportate din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, din fondurile generate de taxele de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, în limita sumei de 400 lei/proprietate.
În acest moment, preţul unei cadastrări este uneori mai mare decât valoarea de vânzare a terenului respectiv.
După ce legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor şi va intra în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va emite, în termen de 30 de zile, instrucţiuni de punere în aplicare.
Erbicide pentru floarea-soarelui
Combaterea costreiului din culturile de floarea-soarelui se face prin aplicarea erbicidelor sistemice selective pentru cultură. Alcedo recomandă aplicarea produselor Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC, în doză de 1,5-2 l/ha, în funcţie de gradul de infestare. Ambele produse prezintă avantajul că sunt absorbite prin suprafaţa frunzelor de la buruienile graminee, se translocă repede în plante şi sunt transportate, prin xilem şi floem, până la nivelul sistemului radicular al buruienilor. Se acumulează în mugurii subterani, distrugând ţesuturile meristematice. În acest fel, produsele nu distrug doar foliajul, ci combat şi previn regenerarea rizomilor.
Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC se aplică în primele faze de vegetaţie ale plantei de cultură, astfel încât să nu împiedice contactul soluţiei de stropit cu buruienile. Se recomandă ca aplicarea să se facă atunci când planta de costrei are înălţimea de 10-15 cm, până la 30-40 cm. Cantitatea de soluţie recomandată este de 200-300 l/ha. Cele două produse sunt compatibile şi se pot aplica în amestec cu fertilizanţii foliari, precum Microfert U şi Microfert Zinc.
Atenţie! După efectuarea tratamentului cu Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC nu se intervine asupra culturii cu lucrări mecanice de prăşit, decât după 14-20 zile, pentru a permite ca erbicidul să fie transportat către rizomi şi rădăcini. Tratamentul nu se efectuează pe ploaie sau frig!
Citeşte mai mult ...
300 de milioane lei pentru creditarea fermelor familiale
Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru dezvoltarea fermelor de familie, care prevede înfiinţarea unui fond de 300 de milioane de lei, ce va fi pus la dispoziţia instituţiilor bancare, care să le acorde fermierilor credite pe o perioadă de până la zece ani.
Din 15 iunie se va deschide o sesiune pentru proiecte pentru Măsura 121, la APIA.
Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a decis înfiinţarea unui fond de creditare, care să le ofere microcredite celor care vor să înfiinţeze ferme de familie, atât cu ajutorul fondurilor europene, cât şi celor care vor să înceapă activitatea fără bani europeni.
Cele trei categorii de microcredite vor fi acordate pentru realizarea unor obiective de investiţii de mici dimensiuni, în domeniul agricol neeligibil pentru finanţarea din fonduri europene (15.000 euro), pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole, capital de lucru, (25.000 de euro), dar şi pentru asigurarea contribuţiei individuale la finanţarea proiectelor de investiţii din fonduri europene nerambursabile, mai ales prin Măsura 121.
Microcreditele vor avea o perioadă de graţie, 1-3 ani, şi o perioadă de returnare de cel mult 10 ani.
Beneficiarul va putea merge o singură dată la APDRP, unde va depune atât cererea de finanţare din fonduri europene, cât şi cererea de credit. APDRP se va ocupa de transmiterea cererii către bancă şi fondul de garantare, fără ca fermierul să mai fie nevoit să meargă la toate instituţiile respective.
"Vizăm, prin aceste măsuri complementare, înfiinţarea a cel puţin o mie de ferme de familie din fonduri europene şi proprii, obţinute din această creditare şi garantare. Pe de altă parte, sigur că vor fi sume care vor rămâne la dispoziţia celor care sunt interesaţi pentru a contracta credite pentru capital de lucru, (...) pe care să-l punem la dispoziţia fermierilor, la care nu este nevoie să vină cu o garanţie, totul fiind garantat în proporţie de 80% de către fondul de garantare", a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Beneficiarii vor putea opta între şase proiecte tip:
- pentru fermă de vaci destinată producţiei de lapte - maximum 20 de capete; - fermă de legume în câmp - maximum 2 de hectare;
- fermă de legume în spaţii protejate - cel mult 1000 de metri pătraţi;
- livadă de pomi şi arbuşti fructiferi - maximum 5 hectare;
- fermă pentru creşterea de păsări - maximum 4.000 de capete;
- ferme de creştere şi îngrăşare porci - maximum 100 de capete.
Conferinţa Naţională a Agricultorilor
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România organizează astăzi, 16 mai, Conferinţa Naţională a Agricultorilor - 2013, cu tema “Viziunea LAPAR faţă de PAC 2014-2020”, la Centrul de Conferinţe “Auditorium Pallady” Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al Ligii, alături de cei 750 de participanţi din toate zonele ţării, membri reprezentativi ai LAPAR, sunt invitaţi şi membri ai Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, membri ai Guvernului - reprezentanţi ai ministerelor cu implicaţii în agricultură, personalităţi oficiale ale statului român, reprezentanţi ai ambasadelor, organizaţiilor profesionale şi ştiinţifice din domeniul agricol, direcţiilor agricole judeţene, firmelor de servicii şi input-uri pentru agricultură, băncilor şi societăţilor de asigurare şi reasigurare. Sunt invitati preşedintele României, Traian Băsescu, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Se dezbate Politica Agricolă Comună
În dezbaterile Consiliului miniştrilor Agriculturii din Uniunea Europeană, care a avut loc în 13 mai la Bruxelles, câteva teme importante au fost definirea “agricultorului activ”, eligibil pentru subvenţii, ajutorul suplimentar pentru tinerii fermieri şi micşorarea birocraţiei pentru fermele mici.
“Există divergenţe între Consiliu, Parlament şi Comisie în aceste trei probleme”, a spus Simon Conevey, ministrul irlandez al Agriculturii.
Pentru a rezolva diferenţele de opinii, alegerea criteriilor va fi lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Primul subiect sensibil a fost definirea statutului de agricultor activ, eligibil, pentru că de ea depinde calificarea pentru lista celor care primesc subvenţii. Majoritatea statelor membre se opun stabilirii unor criterii limitative, care ar elimina de pe listă marile corporaţii agricole.
În ceea ce priveşte ajutorul suplimentar pentru tineii fermieri, de 2%, Consiliul consideră că el trebuie stabilit de fiecare stat în parte, iar Parlamentul ar vrea măsuri unitare.
Pentru măsurile care îi privesc pe micii agricultori, Consiliul şi Parlamentul sunt de accord că trebuie stabilite de fiecare guvern, iar Comisia preferă măsuri comune.
Miniştrii Agriculturii din statele membre se vor reuni din nou la Dublin, în 27-28 mai, pentru a ajunge la o poziţie comună.
Toate punctele de vedere trebuie armonizate până la sfârşitul lunii iunie.
Garantarea creditelor agricole
Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care Ministerul Agriculturii va putea să garanteze creditele fermierilor care vor să îşi dezvolte afacerile.
Anual, din prevederile bugetare ale MADR, se vor aloca sumele necesare fondurilor de asigurare pentru garantarea până la maxim 50% din valoarea creditului acordat de către instituţiile finanţatoare pentru achiziţia de terenuri agricole în situaţiile definite (art. 2 lit. b).
Se va susţine creditarea pentru cumpărarea de la proprietar a terenului agricol aflat în arendă de către arendaş, persoană fizică sau juridică, până la atingerea unui plafon de maxim 1000 de ha în proprietate /exploataţie şi pentru cumpărarea de teren agricol de către persoanele fizice sau juridice care au în exploatare teren agricol, conform declaraţiilor APIA, în vederea extinderii suprafeţei agricole exploatate pentru rentabilizarea fermelor de familie.
Volumul creditului va reprezenta maxim 90% din valoarea suprafeţelor achiziţionate, iar 10 % va fi contribuţia proprie a beneficiarului. Diferenţa de garanţii, necesare pentru acoperirea integrală a creditului si a dobânzilor aferente, va fi asigurată de către împrumutaţi, prin terenurile achiziţionate şi/sau alte bunuri aflate în proprietate.
Ministerul Agriculturii va garanta, până la maxim 80%, creditele acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor, pentru finanţarea investiţiilor în domeniul agricol şi a producţiei agricole, cu excepţia creditelor acordate pentru finanţarea investiţiilor realizate prin măsura 121 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Comisioanele de garantare practicate de fondurile de garantare sunt venituri ale acestora.
Publicitate
Revista
