An de an, în plină campanie de toamnă furnizorii de tehnică agricolă organizează demonstrații practice în câmp. Acestea sunt un real magnet pentru agricultori deoarece văd la lucru utilajele, în condiții de fermă. În județul Neamț, la Ghigoiești, pe o bucată de pământ a fermei Tehnoind au pregătit terenul și au semănat mașinile agricole ale companiei suedeze Vaderstad. Și nu a fost ușor, având în vedere că în zonă ploile n-au contenit decât pe perioada demonstrației. Dar s-au descurcat foarte bine, spun oamenii, tot mai încântați și mai dornici de a avea în ferme tehnică performantă.

Soluții tehnologice Vaderstad demonstrate practic
În județul Neamț, la Ghigoiești, pe un câmp aparținând societății Tehnoind, Vaderstad România a organizat o demonstrație la care a pus la lucru întreaga gamă de utilaje pe care o distribuie în țara noastră. „Pe o arătură clasică am văzut combinatorul NZ Aggressive, care printr-o singură trecere reușește să pregătească patul germinativ. Apoi, s-a putut vedea cum tăvălugul de nivelare a arăturii reușește să închidă toate șanțurile la o arătură denivelată și să o pregătească uniform. A mai demostrat discul scurt Carrier și utilajul complex TopDown, care, după părerea mea lucrează foarte bine", ne-a spus fermierul Cristian Apetri, cel care are în grijă și dotarea tehnică, pe lângă administrarea Tehnoind, societate care exploatează 1200 de hectare pe raza a patru comune din județul Neamț. Directorul de vânzări al companiei Vaderstad România, Cornel Chiuaru a completat: „Am prezentat fermierilor soluția tehnologică pe care noi o propunem și am participat cu toată gama de utilaje, combinatoarele pentru lucrările de primăvară-toamnă NZ Aggressive, tăvălugii Rolex, grapa cu discuri Carrier, cultivatorul TopDown, semănătorile Rapid și Tempo". Fiecare utilaj a fost prezentat în amănunt înainte de a fi pus la lucru în câmp. Am reținut pentru dumneavostră câteva caracteristici. Combinatorul NZ Aggressive este un utilaj destinat prelucrării solului la o adâncime de 5-8 centimetri. Se pretează pentru lucrările de primăvară, dar și în toamnă poate pregăti patul germinativ pentru cultura de rapiță. Tăvălugul Rolex poate lucra atât în arătură, având o bară de nivelare, în primăvară, cât și la tăvălugitul în vegetație pentru revigorarea culturilor la ieșirea din iarnă. Semănătorile Tempo sunt complexe și pot semăna porumb și floarea-soarelui la viteze relativ mari 15-17 km/h cu o precizie și un randament de 96-98%. Grapa cu discuri Carrier lucrează atât în arătură pentru pregătirea patului germinativ, cât și la dezmiriștit. La demonstrația practică am văzut utilajul Carrier în trei ipostaze, lucrând în arătură, la dezmiriștit și lucrând într-un teren semipregătit. „Cultivatorul TopDown este un utilaj care înseamnă profit pentru fermier, pentru că la o singură trecere poate să pregătească patul germinativ cu un consum relativ scăzut de motorină, undeva la 18-20 litri la o trecere, iar lucrul care este cel mai important în condițiile anilor secetoși, cu Top Down se fac minimum de lucrări pe teren, ceea ce duce la menținerea apei în sol, precum și la o mai bună răsărire", a precizat Cornel Chiuaru. El a ținut să menționeze că Vaderstad România este alături de fermieri nu doar prin soluții tehnologice ultramoderne, ci și prin soluții financiare, oferindu-le agricultorilor programe de finanțare care să-i ajute în achiziționarea utilajelor dorite. „În momentul de față derulăm un program de finanțare, început la 1 octombrie, în care fermierul plătește anul acesta un avans simbolic de 5-10%, iar prima rată efectivă o va avea anul următor, în 2014, în luna septembrie. Acest program este derulat pe o perioadă de la 1 la 4 ani împreună cu o instituție financiară parteneră."
Tehnica performantă asigură succesul fermei
Tehnologiile aplicate ca „la carte" asigură succesul fermierului. Utilajele agricole reprezintă o verigă importantă în rentabilitatea unei ferme. Calitatea lucrării, producția, consumul de combustibil, viteza de lucru, precizia, cheltuielile reduse sunt factori care depind de utilajele care lucrează într-o exploatație. Tehnica performantă se vede, de fapt, în buzunarul fermierului. „Diminuarea costurilor cu combustibilul, cu forța de muncă, apoi, creșterea vitezei de lucru, durabilitatea și fiabilitatea utilajelor, toate acestea, în timp, înseamnă bani în contul fermierului", spune Cornel Chiuaru despre utilajele de ultimă generație. De aceeași părere este și Cristian Apetri, administrator Tehnoind: „Succesul unei ferme este asigurat și de tehnica performantă, care e unul din factorii importanți ai procesului nostru de producție. Vaderstad face parte din topul producătorilor de utilaje agricole, iar demonstrațiile practice ne conving că trebuie să optăm și pentru tehnica Vaderstad. Micșorarea numărului de treceri de-a lungul unui an pe un câmp rezolvă în mare problema apei. Prin urmare, lucrările complexe asigurate de utilaje cum este cultivatorul TopDown reprezintă un factor de păstrare a apei în sol, iar lucrările le facem mult mai rapid decât cu sculele tradiționale. Aplicând o tehnologie modernă cu utilaje de top, ca de pildă la rapiță intri cu un disc pentru dezmiriștit, faci o lucrare cu TopDown, după care intri direct cu semănătoarea, se reduce pierderea de apă, se reduce retasarea asupra solului, iar pământul se lucrează mult mai bine și mai repede."
Un alt utilizator al mărcii Vaderstad, venit de la Botoșani ca să vadă demonstrația din județul Neamț, ne-a vorbit despre ce înseamnă tehnica performantă în agricultură. Dan Miron este directorul tehnic al societății Byanca Plai și se ocupă de circa 2000 de hectare. Byanca Plai are în dotare, de la Vaderstad, două semănători, Tempo pe 6 rânduri și Rapid 400, cât și un utilaj pentru pregătit terenul Carrier 550. Despre semănători, Dan Miron ne-a specificat că au viteză mare de lucru și o precizie foarte bună, la un consum destul de redus de combustibil și dau o productivitate aproape dublă comparativ cu alte utilaje. „Anul ăsta am avut condiții speciale la pregătirea solului pentru culturile înființate în primăvară din cauză că în zona noastră a fost foarte multă zăpadă pe tot parcursul iernii, undeva la 50-60 cm stratul de zăpadă, toate solurile au fost tasate și față de vecinii noștri care au folosit alte utilaje cu trei treceri chiar, noi am trecut o singură dată cu Carrier 550 și am semănat imediat fără alte lucrări. Așadar, utilajele performante ne aduc beneficii, dintre care menționez o calitate a lucrării deosebită și reducerea semnificativă a consumului de combustibil", ne-a mai spus Dan Miron.
Un an bun, în teorie...
Agricultura n-are pauză și de bani e nevoie tot timpul. Dar ce te faci când subvențiile întârzie, prețurile produselor agricole nu acoperă cheltuielile și trebuie să recoltezi, după care imediat trebuie să te apuci de pregătirea terenului pentru următoarea cultură? Se pare că lucrurile se simplifică puțin, dacă dispui de utilaje ultramoderne. Referitor la acestea, se spune că pot aduce profit chiar și în condițiile unor prețuri mici la producția agricolă, prin reducerea timpului de lucru și a costurilor pe hectar. Așa să fie oare? Directorul de vânzări Vaderstad România, Cornel Chiuaru spune că da. „Anul ăsta, prețurile sunt foarte mici la producția agricolă, însă fermierii au început să înțeleagă că numai având utilaje performante care să reducă timpul de lucru, să reducă costurile per hectar, pot obține un minim de profit chiar și în aceste condiții în care prețurile produselor agricole nu sunt mulțumitoare." Fermierii sunt totuși nemulțumiți atât de prețuri, cât și de rezultatul economic obținut după toate eforturilor depuse pe parcursul întregului an agricol. Directorul economic al Tehnoind, ferma în care a avut loc demonstrația cu utilajele Vaderstad, ne-a declarant că producțiile obținute de pe cele 1200 ha au fost bune, mai ales că în zonă nu există posibilitatea de a iriga și apa vine doar din ploaie. În schimb, prețurile abia acoperă cheltuielile, iar la unele culturi sunt chiar sub prețul de cost. Adrian Alexa este de acord că fără utilajele din dotare și tehnologia aplicată fiecărei culturi n-ar fi reușit să se închidă pe plus. „Am obținut la grâu peste 4500 kg/ha, dar am avut o problemă și cu niște calamități la cultura grâului, în special la soiul Arieșan care s-a scuturat din cauza ploilor torențiale și a vijeliilor. La rapiță am făcut peste 3500 kg/ha, la floarea-soarelui au fost producții de 3500–4000 kg/ha, la porumb am obținut peste 9000 kg/ha. Pentru zona în care ne aflăm noi sunt producții foarte bune. Cu toate astea, fermierul este cel mai sărac din cauza prețurilor derizorii care se practică, prețuri care nu se regăsesc în ceea ce cumpără consumatorul din raft. Grâul este la 50% față de anul trecut ca preț, adică 60 de bani față de 1,2 lei/kg. Fără doar și poate, foarte mulți agricultori nu își acoperă costurile de producție prin prețurile acestea care se practică acum. Vă închipuiți, la o producție de 5000 de kilograme de grâu cu prețurile acestea ieși în pierdere. La cultura grâului se iese efectiv în pierdere, având în vedere arenda pe care o dai, impozitul pentru arendă pe care îl plăteștil, TVA-ul care se percepe la ceea ce se dă în arendă etc. Ieșim în pierdere cu producții de 5 tone de grâu la hectar, lucru care este total anormal. Pentru zona noastră producția de 5 tone de grâu la hectar este aproape de producție record", afirmă dezamăgit Adrian Alexa.
Și pentru societatea Byanca Plai (Dragalina, Botoșani), teoretic, anul agricol 2012-2013 pare a fi un an bun. Practic nu este așa. „Au alternat perioadele foarte ploioase cu perioadele secetoase, iar diferența dintre temperaturile minime și maxime în anumite perioade au afectat culturile, în special cultura grâului, a afectat foarte mult polenizarea. Faptul că au venit ploile dar nu la timp, deci, nu în perioada în care ar fi trebuit a dus la compromiterea partial a culturilor, în special a celor înființate în toamnă", arată Dan Miron, directorul Byanca Plai. Societatea din județul Botoșani cultivă grâu, orz, soia, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. La această din urmă cultură, ferma se află între cei mai mari cultivatori din zonă cu cele aproximativ 300 de hectare cultivate în fiecare an. „La grâu am obținut circa 4 tone/ha, iar la floarea-soarelui 3,5 tone/ha. Producțiile le depozităm în propriile spații, 5000 de tone capacitate, mai ales că acum prețurile sunt caraghios de mici. Este dificil de început campania de toamnă pentru că toate subvențiile vin foarte târziu, poate chiar la sfârșitul anului și atunci obligatoriu trebuie să iei bani de undeva ca să poți începe campania de toamnă. De fapt, în cazul societății noastre campania nu are pauză, pentru că imediat după recoltatul grâului noi începem și pregătim terenul pentru culturile următoare. Deoarece subvențiile nu vin la timp, agricultorul e nevoit să apeleze la bănci, la furnizorii de input-uri ca să reia ciclul de producție", spune Dan Miron.
Cu răbdare, poți muta munții din loc. Așa o fi, dar nu în agricultură. Pământul n-are vreme să așteapte nici subvențiile statului și nici banii europeni pentru tractor, plug sau semănătoare. Are în schimb nevoie de utilaje și tehnologie din ultima generație. Băncile sunt o soluție, dar deja agricultorii sunt îndatorați. Și atunci, companiile furnizoare de tehnică agricolă au găsit soluții prin care să sprijine fermierii în achiziționarea de utilaje. Practic, mai toți distribuitorii de input-uri pentru agricultură au devenit în ultimii ani un fel de bănci agricole.

În perioada 12-16 noiembrie 2013, în Germania, la Hanovra se desfășoară cea mai mare expoziție din lume destinată tehnicii agricole - Agritechnica. Producătorii de tractoare și mașini agricole reprezentați de compania Mewi la noi în țară participă, ca la fiecare ediție, cu standuri proprii și noutăți. Agricultorii români care vor vizita Agritechnica au posibilitatea să-și ia toate informațiile de la reprezentanții Mewi, prezenți în târg la standurile mărcilor pe care firma din Orțișoara (Timiș) le distribuie în România. În materialul de față vă prezentăm noutățile care vor fi lansate la Agritechnica 2013 de către Challenger, Fendt, Valtra, Horsch, Rauch și Merlo, precum și amplasarea standurilor producătorilor amintiți.

Challenger MT 875E de 640 CP
Challenger prezintă cel mai puternic tractor cu șenile construit vreodată: MT 875E. Acesta dezvoltă o putere maximă de 640 CP (cu 30 CP mai mult decât predecesorul său, MT 875 C).
Caracteristici:
Un nou motor în 12 cilindri 16.8 L AGCO POWER™, conform normelor Tier 4 Final/Stage IV, cu tehnologii combinate SCR și cEGR (Cooled Exhaust Gas Recirculation);
Un nou radiator ce contribuie la îmbunătățirea răcirii și simplifică operația de curțare;
Geometrie îmbunătățită a cuplei de remorcare;
Ca dotare opțională, pompă cu debit mare 321,8 l/min;
Confort sporit pentru utilizator.

De la Fendt, noile tractoare din seriile 800 și 900, precum și combinele din seria X/P
Constructorul german Fendt a primit o medalie de argint pentru noul sistem de conectare hidraulică cu cuple plate, care permite cuplarea/decuplarea rapidă a prizei, iar datorită faptului că au fost eliminate posibilele scurgeri accidentale, pe lângă reducerea consumului de combustibil și ulei, utilajele sunt „prietenoase cu mediul".
Binecunoscutele tractoare din clasa de mare putere (de la 220 CP - Fendt 822 Vario, până la 390 CP - Fendt 930 Vario), ca noutate, seriile 800 și 900 de la Fendt vin cu:
Echiparea, pe lângă tehnologia SCR, cu filtru de particule pasiv (DPF) și cu EGR (valvă pentru recircularea gazelor eșapate), pentru a răspunde normelor de poluare 4;
O pompă nouă care oferă exact presiunea de care este nevoie, fără ca sistemul hidraulic să fie solicitat inutil;
O nouă cabină, X5, cu un ștergător de parbriz ce descrie o curbă de 300 de grade;
Sistemul VarioGrip, premiat la ediția precedentă Agritechnica, cel care face ca presiunea în anvelope să se adapteze condițiilor de sol, sarcinii utile etc.
Combinele din seria X/P sunt disponibile pentru sezonul 2014. Aceste combine sunt destinate exploatațiilor mari, de aceea și hederele lor PowerFlow au lungimi de până la 10,70 m (seria X) și 9,20 m (seria P). Pe lângă motorul AGCO Power conform normelor de emisii Euro IV/Tier 4 Final, acestea au toate atuurile pentru a culege producții însemnate:
Puteri cuprinse între 379 – 496 CP
Buncăr de cereale de 12500 litri (X) și 10500 litri (P);
AutoLevel (sistemul de lucru în pantă), Terminal Variotronic, cu VarioGuide.

10 tractoare Valtra pentru 2014
Producătorul finlandez Valtra expune la Agritechnica 10 tractoare din oferta pentru 2014, printre care trei tractoare din cea mai importantă serie a gamei, N (99 – 163 CP). Acestea sunt considerate cele mai adaptabile din clasa lor, sunt stabile și ușor de manevrat cu încărcător frontal.
N 163 Unlimited este tractorul de 163 CP ce corespunde conceptului „fără limite", conform căruia unui tractor i se pot adăuga toate opționalele de care utilizatorul are nevoie, fără a avea nici o caracteristică inutilă;
N 103.4 Hitech 5 (transmisie powershift în 5 trepte);
N 103 Hitech (111 CP);
N 123 Direct (123 CP, transmisie CVT).
Vizitatorii pot, de asemenea, să admire noile S 374 (370 CP) și A 73 Compact, tractoarele „extreme" ale gamei Valtra, de acum și mai pregătite pentru a lucra în condiții grele, însă în confort deplin.

Semănare precisă la păioase, bob cu bob de la Horsch
La fel ca la edițiile precedente, producătorul german Horsch aduce în fața publicului o gamă largă de noutăți ce îi confirmă binecunoscuta inovativitate. Ele sunt prezentate pe larg pe pagina www.mewi.ro. Însă, fără a minimiza în niciun fel meritele celorlalte noutăți, cea mai importantă este sistemul de semănare precisă bob cu bob la păioase. Noua tehnică de dozare propusă de Horsch va putea fi folosită la semănătorile care au brăzdare dublu-disc, precum Pronto DC sau Focus TD. Predozarea se realizează în buncărul central cu un sistem de dozare volumetric. După această predozare, sămânța este condusă pneumatic spre fiecare rând de brăzdare și apoi la brăzdarul de însămânțare, fără nicio altă modificare a semănătorii standard. Distribuția și însămânțarea se pot realiza doar prin intermediul noului brăzdar TurboDisc, pe care este amplasat aparatul de dozare, pregătit să realizeze o frecvență ridicată de distribuție. Noul dozator este capabil să realizeze o frecvență de până la 120 Hz, adică 120 boabe/secundă, și, în consecință o densitate de 240 boabe/mp la 12 km/h, lățimea dintre rânduri fiind de 15 cm. Din testele practice efectuate rezultă că valorile coeficientului de variație de 30-50% se apropie de cele ale sistemelor de însămânțare bob cu bob clasice. În dozator, volumul de sămânță predozat este pregătit și distribuit mai departe pe furtunul de cădere. În primul compartiment al dozatorului, boabele dezordonate sunt accelerate și apoi sunt conduse spre discul de însămânțare. Toate boabele care nu au fost dozate se reîntorc în aparatul de dozare și sunt din nou accelerate, urmând același proces, putând fi astfel eliminate eventualele greșeli de predozare.

Rauch - o nouă generație de distribuitoare de îngrășăminte cu celulă de cântărire
La standul Rauch de la Agritechnica 2013 va fi prezentat sistemul AXMAT - reglarea automată a dozării la un distribuitor de îngrășăminte cu disc dublu, sistem premiat cu medalie de aur. Totodată, producătorul german va mai expune și AXIS-M 30.1 EMC, noua generație de distribuitoare de îngrășăminte cu celulă de cântărire. Tehnologia inovativă EMC (electronic mass flow control and regulation) este, pentru prima dată, utilizată la distribuitorul AXIS, cu acționare mecanică. Marele avantaj al acestui sistem este acela că rata de aplicare este separat dozată și reglată pe ambele părți, schimbările proprietăților îngrășământului fiind detectate, de asemenea separat, și compensate atât pe partea stângă, cât și pe cea dreaptă. Vibrațiile și mersul în pantă nu influențează precizia dozării.

Turbofarmer 40.7 Hybrid Merlo, încărcător telescopic hibrid
Printre modelele diferite de încărcătoare frontale destinate agriculturii și nu numai, compacte sau înglobând alte concepte, se distinge, de departe, premiatul cu aur la această ediție Agritechnica 2013: Turbofarmer 40.7 Hybrid, încărcătorul telescopic hibrid al companiei Merlo. Pentru prima dată, un vehicul cu alimentare electrică este destinat utilizării în agricultură, având posibilitatea schimbării între electric și diesel-electric. În modul electric, bateria cu litiu de 30 kWh asigură energie mașinii, iar datorită faptului că este silențioasă și nu degajă emisii de carbon poate fi folosită și în interiorul clădirilor. În modul hibrid, motorul diesel ce funcționează la turație constantă asigură puterea pentru motorul de tracțiune și totodată încarcă bateria. Această construcție face posibilă înjumătățirea puterii nominale a motorului diesel, fără a afecta capacitatea de lucru a încărcătorului telescopic. Mai mult, pe durata fazelor de sarcină redusă sau la relanti – situații ce apar des în timpul lucrărilor cu încărcător telescopic – acționarea poate fi alimentată pur electric, având drept rezultat reducerea cu până la 30% a costurilor cu combustibilul și totodată a emisiilor de CO2. Mai mult, reducerea costurilor poate continua dacă încărcarea bateriei se face de la o sursă ecologică, de la rețeaua electrică sau de la sistemul fotovoltaic.

Cercetare agricolă în mediu privat
Revista Fermierului - Domnule Stelian Fuia, suntem sub un soare de noiembrie cum mai rar se întâmplă în acest anotimp. Sunteți de acord cu colegii dumneavoastră de breaslă, că avem o toamnă foarte bună pentru agricultură?
Dr. ing. Stelian Fuia - Este o toamnă foarte bună pentru agricultori, mai ales că vine după o perioadă de secetă în vară, ceea ce a determinat o întârziere la declanşarea campaniei de semănat în toamnă. Au venit şi ploile, iar timpul destul de frumos, temperaturile ridicate ne permit să facem un semănat încă de calitate. În acest moment, nu numai culturile de grâu, dar și altele sunt bine înrădăcinate. Ploaia şi căldura au venit la timp şi au creat condiţii optime pentru ca plantele să intre în iarnă consolidate.
Să dea Dumnezeu ca timpul să țină și în iarnă cu noi, să ieșim în primăvară la fel de bucuroși ca acum.

R.F. – Am început să discutăm despre ceea ce înseamnă această campanie de toamnă. Am dori să discutăm şi despre ceea ce înseamnă compania privată pe care o conduceți și mai ales acest sector de dezvoltare și cercetare existent la Procera.
Dr. ing.S.F. – Activitatea a început prin anul 2002, ca o afacere, investind în producerea, omologarea și marketingul pesticidelor. La scurt timp, am început să investim tot ce am câștigat în cercetarea agricolă, dezvoltând în ultimii 9 ani de zile un program de cercetare pentru crearea unor hibrizi de porumb și floarea-soarelui. Acest program este destul de amplu în țara noastră, iar în ultimii 2 ani a început să-și producă efectul, în sensul în care avem hibrizi omologați pe piață, hibrizi care se vând nu numai în România, ci și în afară pe piața europeană și pe piața estică în Ucraina, iar recent am intrat pe piaţa Rusiei pentru omologare.
Este o încununare a activităţii noastre, o mare satisfacție, mai ales că cei nouă ani de cercetare au reprezentat investiții numai din venituri proprii, fără a fi beneficiat de suport public. Eu consider că cercetarea, în general, și în mod special cea agricolă ar trebui susținută mult mai profund de la buget. De ce? Simplu. Nu cred că în următorii zece ani, România va avea o industrie aeronautică, de exemplu, dar va avea nevoie de agricultură.

R.F. - Aveţi dreptate. Dar pentru a avea o agricultură performantă sunt necesari, spre exemplu, soiuri şi hibrizi performanți creați și adaptați pentru pământul și clima de la noi din ţară.
Dr. ing.S.F. - Pentru agricultori, clima este din ce în ce mai dificilă.
Frecvența anilor secetoși este din ce în ce mai mare și atunci avem nevoie de soiuri și hibrizi capabili să facă performanţa în condiții de secetă, să răspundă stresului termic.
Hibrizi performanţi pentru pământul şi clima României
R.F. - Ați investit în acest departament de cercetare pe care l-ați creat în cadrul companiei Procera. Ce aţi realizat şi ce aşteptări aveţi, după atâția ani de activitate?
DR.ing.S.F. - Probabil că am realizat mai mult decât ne așteptam în momentul inițial, iar investițiile au fost mai mari decât ne-am propus în momentul inițial. Am depus acest efort cu convingerea că pe lângă marile companii străine existente pe piaţa din România, este suficient spațiu și pentru companiile românești, care să acționeze pe acest segment al hibrizilor și soiurilor atât de necesari fermierilor.

R.F.- Și acum aveţi cu ce să vă mândriţi.
Dr. ing.S.F. - Avem hibrizi de floarea soarelui, care sunt printre cei mai performanţi la ora actuală. La porumb acoperim o gamă largă de maturități de la 270 FAO până la 540 FAO. Întotdeauna, am căutat să fim inovativi și așa am și venit cu hibrizi de floarea-soarelui, care sunt rezistenți la erbicide pe cale naturală prin mutație naturală și nu inducere de mutații genetice în mod artificial în laborator, pentru că întotdeauna natura ne oferă și opțiunile ei, fără să le căutăm noi în laborator. Așa am reușit și în ultimii ani, să le selectăm linii de porumb care sunt rezistente la fel la erbicide; erbicide care în mod normal omoară cultura de porumb; erbicide nespecifice și vorbim de quizalofop, ca să spunem substanța activă și așa am obținut primii hibrizi de porumb rezistenți la această substanţă. Aceşti hibrizi vor prezenta avantaje importante față de tehnologiile clasice și, repet, sunt hibrizi convenționali, nu sunt hibrizi modificați genetic, deci, ce oferim noi în anii următori este o variantă naturală la tehnologiile ce implică organismele modificate genetic.

R.F. - În cercetarea agricolă românească în centrele de specialitate și cea de aici de la Fundulea, nu putem să spunem că se stă pe roze. Este un domeniu de vârf, pe care l-aţi cunoscut de aproape în perioada când aţi fost ministru al agriculturii, un domeniu slab susţinut.
Dr. ing.S.F. - Mandatul meu a fost scurt, de doar 75 de zile și într-un asemenea scurt timp nu ai prea multe pârghii pentru a interveni. De mulți ani, cercetarea agricolă românească este sub-finanţată. Este o greșeală strategică, pe care toate guvernele au făcut-o cu cercetarea agricolă. Bugetul cercetării a fost pus în aceeași căciulă cu toată cercetarea românească, ori dacă în alte domenii faci cercetări de laborator și ai în timp scurt rezultate, în agricultură pentru a crea un hibrid nou, ai nevoie de 7, 8, 9 ani de zile.

R.F. - După metode convenționale.
Dr. ing.S.F. - După metode convenționale, dar chiar și implicând alte metode, tot îți trebuie 3, 4 ani și atunci este greu să ai rezultate într-o perioadă scurtă, așa cum au fost totdeauna măsurile care au asigurat finanțarea cercetării. Apoi este greu să faci față cu un proiect de cercetare agricolă, unde puțini evaluatori îl înțeleg, când de regulă ei sunt profesori de alte specialități, din politehnică, din sectoare economice, din medicină, de aceea eu sunt convins că cercetarea agricolă trebuie finanțată dintr-un buget separat de la Ministerul Agriculturii, ca o prioritate națională. La ora actuală la nivel european, observăm că în noua Politică Agricolă Comunitară, pentru perioada 2014-2020, bugetul pentru cercetarea agricolă a fost separat și mutat la comisariatul pe agricultură. Nu mai este într-un buget european al cercetării, ori noi am făcut invers. Am luat toată cercetarea agricolă şi am dus-o la Ministerul Cercetării.
Dacă schimbăm această poziţie, agricultura va avea o finanțare pe cercetare, o șansă reală pentru finanțarea cercetării.
Birocraţia omoară cercetarea Agricolă
R.F. - Pentru că ați amintit de noul PAC 2014-2020, una dintre măsurile foarte importante, remarcată şi de comisarul european Dacian Cioloș, a fost că trebuie sprijinită foarte mult partea aceasta de inovație de cercetare, așa cum s-a creat rețeaua de dezvoltare rurală trebuie să se creeze și o rețea a cercetării agricole.
Dr. ing.S.F. - Astăzi 99% din cercetarea agricolă românească este în segmentul public la Academia de Științe Agricole și Silvice. Probabil că sunt puțini nebuni ca noi, care își investesc banii proprii în cercetare agricolă, dar potențial există, finanțarea va exista din 2014 încolo sau sperăm să existe și sperăm să nu o complicăm foarte mult, încât să devină inaccesibil.

R.F. Noi am complicat totul cu o birocraţie excesivă.
Dr. ing. S. F. - Trebuie să fim foarte corecți cu noi înșine. Nu comisia europeană ne impune. Noi facem normele, noi facem programele, mergem și ne aprobă, dar tot noi le complicăm. Asta am văzut în cele 75 de zile de administrație de minister, că la comisia europeană ne dă un aviz, dar noi facem propunerile. Cei de acolo nu ne spun ce trebuie să facem, noi complicăm lucrurile și ar trebui de acum încolo să le facem mult mai simple pentru agricultorii români. Numai aşa vom avea șanse mult mai mari de a accesa acești bani europeni, în general, dar în mod special, tot ce este pentru agricultură.
Momentul actual este decisiv pentru viitorul agriculturii româneşti, trebuie, de urgenţă, să schimbăm, să realocăm. Cu cât îi folosim mai repede în primii ani, cu atât e mai bine pentru agricultura românească. Dacă vom sta până în 2018, 2019, 2020 și vom vrea și după aceea să avem o prelungire ca să accesăm, nu este bine pentru că agricultura românească este şi aşa defavorizată față de agricultura vestică.
În agricultură, doar strategii de complezenţă
R.F. - Vorbind despre defavorizare şi despre noul PAC, constatăm că nu există nicio strategie până în momentul de față, la nivel naţional, aprobată de Parlament.
Dr. ing.S.F. – Din păcate, așa este în România de astăzi. Fiecare cu strategia lui. Dacă vă aduceți aminte, am avut o strategie națională agreată de toate partidele și toți actorii politici pe educație. Am zis din acel moment că educația va avea o evoluție fulminantă, pentru că toți știm ce trebuie să facem. S-a dovedit, însă, că nu numai fiecare guvern sau partid, ci fiecare ministru din toate partidele, care a trecut pe la educație a avut propria viziune, deși avea un pact național. Așa și la agricultură. A rămas tradiţional, toți ne pricepem la agricultură, dar nimeni nu îi întreabă pe agricultori cam ce vor ei, ce posibilităţi au. Cred că agricultura nu are culoare politică, sunt convins de asta și drumul agriculturii este unul singur, de dezvoltare, de integrarea producției agricole, pentru că numai integrând producția agricolă putem face performanță. Dacă vom continua ca în ultimii ani să exportăm materie primă pentru alte țări, cum sunt: grâul, porumbul, floarea-soarelui, rapița şi în schimb importăm 80% din carnea pe care o consumăm, în asemenea circumstanţe, vom rămâne totuși o agricultură subdezvoltată. Vom continua să ne batem la Marea Neagră pe prețuri cu Ucraina și vom continua să importăm alimente scumpe din țările vestice. Este un subiect important pentru mine. Cel puțin, eu în asta cred, integrarea producției agricole, pentru că România avut o creștere a producției agricole importantă an de an, chiar și în condițiile vitrege de climă și această producție împreună cu tehnologizarea și cu comasarea suprafețelor va continua să crească, dar noi trebuie să și integrăm această producție agricolă, să vindem produse finite. Eu cred că în următorii 3-5 ani producția agricolă vegetală a României poate crește cu 50% numai şi numai prin integrarea producției vegetale cu zootehnia și în final să se obţină produse alimentare și atunci agricultura poate avea o contribuție substanţială, cu două cifre la PIB-ul României.
Haos pe piaţa cerealelor
R.F. – Integrarea pe care o invocaţi şi dvs rămâne dorinţa şi soluţia cea mai mare pentru o agricultură performantă.
Există agricultori care practică o agricultură integrată, dar din păcate exemple sunt foarte puține şi le putem număra pe degetele de la o mână. Discutăm despre potenţialul agriculturii româneşti, iar marea majoritate a producătorilor agricoli consideră ca lucrurile nu merg bine. Aşa este?
Dr. ing.S.F.– Au dreptate. Nu merg bine, pentru că fermierii sunt în continuare foarte dependenți de climă fără a putea face nimica. După atâția ani de la revoluție și o perioadă în care s-au cheltuit miliarde de euro în irigații, nu avem irigații.
Iată, spre exemplu, că din anul 1990 până în 2013 în sistemul de irigații s-au cheltuit miliarde euro, dar nu avem irigații. Suntem în continuare dependenți de prețuri și de cei care fac jocurile pe piața cerealelor, pentru că nu există o reglementare foarte clară. Consider că avem prea multă libertate pe piața cerealelor, iată de ce consider că România are nevoie, urgent, de o bursă a cerealelor care să alimenteze sau măcar să dea un trend pe piață. Nu ministerul să-ți dea prețul pe piață, ci o autoritate care să știe să formeze acest preț pe piață, astfel încât fermierul să știe când vrea să-și vândă recolta cam care este ținta lui de preț. Contrar regulilor pieţelor organizate, la ora actuală prețurile le fac, evazioniştii, cei care vin la capul locului să cumpere recolta. Spun că atât îți dau, vrei? Bine! Nu vrei, rămâi cu recolta în hambare.

R.F. - Un mare fermier din România, agricultor, producător, ce își spune țăran român din Oltenia spunea cu multă tristeţe ca "până nu se licențiază atât depozitarul, cât și comerciantul și în același timp să contribuie și el cu bănuți la un fond de garantare, niciodată această piață neagră nu o să dispară".
Dr. ing.S.F. – Un mare adevăr, așa este. Avem nevoie de mai multă reglementare. Nu oricine să facă comerț de cereale. Este nevoie de depozitare autorizată. Vrei să funcționezi în sectorul acesta, trebuie să iei o licență, să iei o asigurare care te face și capabil să emiți un certificat de depozit care să fie acoperit, nu trebuie neapărat să intervină statul să-l garanteze și să faci această hârtie tranzacționabilă în final pe o linie bursieră, așa cum este în orice țară unde se respectă legea.. Nu mă duc să-mi vând recolta la capul locului și mă duc la un depozit care știu că este autorizat. Dacă acolo recolta mea este păstrată în condiții optime și nu îmi dispare sau nu îmi schimbă calitatea, eu mă duc și vând un certificat, o hârtie de valoare pe ringul bursier.

R.F. -Se pun mai multe probleme: Oare toţi fermierii pot deveni depozitari? Merită a investi bani pentru fiecare în parte? Finanţarea să se îndrepte spre formele asociative pentru a-şi construi spaţii de depozitare?
Dr. ing.S.F. –Noi așteptăm în România probabil în jur de 2000 - 3000 de fermieri, care pot să își construiască anumite capacități de procesare și singuri fără finanțare și mai avem probabil alte câteva mii care au nevoie să se asocieze, dar avem și un milioan de agricultori, care lucrează între 1 și 10 hectare şi care nu vor putea să-şi construiască astfel de depozite, nici măcar asociindu-se 10 sau 20 la un loc. Este nevoie de o altă strategie pentru a construi spaţii de depozitare, unde să aibă acces și cei mici, pentru că altfel își vor ține recolta în condiţii improprii ori o vând la capul locului și vorbim iarăşi de evaziune.
Agricultura, de la declaraţii la priorităţi
R.F. - Este nevoie de o politică agricolă? Iată că avem ca orizont Politica Agricolă Comunitară, care vine și oferă, cum spunea comisarul european Dacian Cioloș, instrumente fiecărei țări, o cutiuță de unde fiecare țară își ia ce consideră că îi este necesar. La rândul ei, fiecare ţară trebuie să-şi formeze propriile pârghii,
Cum vedeți dumneavoastră dezvoltarea agriculturii pe mai departe? Este nevoie în acest context și de o mișcare pentru agricultură, o mișcare politică axată pe agricultură?
Dr. ing.S.F. – Dacă e să vorbim de politică și ca om care am trecut prin acest segment, am constatat că agricultura este prioritate națională în fiecare campanie electorală. A doua zi după încheierea campaniei electorale, agricultura este băgată în sertar. Se uită foarte repede că agricultorii sunt cei mai fideli votanți, dar a doua zi după alegeri află că altele sunt prioritățile guvernelor care au administrat ţara după 1989. Ne mai aducem aminte de agricultură, când intrăm în altă campanie electorală. Ne aducem aminte de agricultură, doar când seceta s-a instalat şi nu facem nimic preventiv. În momentul de față, eu pot demonstra multe lucruri şi cred cu tărie că este nevoie de o forță politică a agricultorilor care să vină să propună un program național pentru agricultură. Noi întotdeauna am vorbit de programe de guvernare, pe care diferite partide le propun țării ori este nevoie de un partid al fermierilor care să propună alegătorilor un program național pe agricultură, un program sectorial, pentru că până acum noi nu am avut programe naționale, noi am avut pe vremea domnului Iliescu programul național - nu ne vindem țara. Traian Băsescu a venit cu lupta anticorupție, dar nu am avut un program național economic ori noi, un grup de agricultori, asta am încercat în ultimul timp, să definim un astfel de program național pe agricultură. Un asemenea program poate fi aplicat doar de o forță politică și de aceea am și înființat împreună un partid de doctrină agrariană, Mișcarea Agricolă din România și sperăm să putem oferi agricultorilor și alegătorilor din România, o perspectivă pe mai mulţi ani. Este clar că toți românii consumă de trei ori pe zi ceea ce noi producem în agricultură. Vrem să oferim o soluție ca program național de dezvoltare, pentru că în România la ora actuală numai şi numai prin agricultură se poate progresa. În acești ani de criză, dacă ne uităm la statistică, vedem că agricultura a susținut PIB-ul. Chiar și anul acesta, așa complicat cum a fost, are o contribuție pozitivă la PIB. În mod sigur, acest indicator de bază al economiei era pe minus, dacă nu era agricultura și imaginea României și economic și ca percepție era dezastruoasă.

R.F. – Iată că această contribuție a fost mai bună anul trecut, pe timp de secetă şi cu prețuri mai mari.
Dr. ing.S.F. - Convingerea mea este că agricultura anului 2012 a vărsat sume mari la bugetul statului şi bineînţeles la formarea PIB-ului. Este o percepţie proprie. Anul trecut am avut o producţie bună şi niște prețuri extraordinare, ori noi în PIB calculăm bani, nu calculăm tone. Anul acesta am avut o producţie mai mare cu 20-25%, dar am avut prețuri cu 50% mai mici. În final, când tragem linie vom vedea care va fi contribuţia noastră, a agricultorilor, la PIB, dar oricum va fi pozitivă. Este cazul să nu uităm de contribuţia extraordinară la PIB în anul 2011, când economic România abia răsufla.
O politică foarte clară şi nu de azi pe mâine
R.F. - Revenind la partea aceasta de politică pentru agricultori, care ar fi direcţiile pe care le urmăriţi dumneavoastră, împreună cu colegii fermieri?
Dr. ing.S.F. - Trebuie dezvoltate programe sectoriale chiar şi în agricultură, ca sector economic. Noi credem foarte tare în dezvoltarea agriculturii pe mai multe paliere. În primul rând, ştim că avem un milion de agricultori, care exploatează în jur de cinci milioane de hectare suprafaţa arabilă. Avem nevoie de asociere şi trebuie să creăm pârghiile, pentru a-i stimula să se asocieze, pentru a produce mai mult şi a produce pentru piaţă. Asta va contribui la creşterea producţiei agricole totale a României. Repet şi voi repeta mereu că avem nevoie de integrarea producţiei agricole. Sunt necesare măsuri urgente şi prioritare în zootehnie, în aşa fel încât producţia pe care azi o exportăm şi cu care aglomerăm porturile să nu o mai exportăm, să o integrăm. Integrând producţia agricolă în România, vom exporta alimente finite cu valoare adăugată, creăm locuri de muncă, taxe locale. Acestea sunt şi trebuie să fie priorităţile naţionale pentru agricultură. Pe lângă asta, dincolo de agricultură, avem două mari probleme în spaţiul rural. Educaţia trebuie să fie unică în ţară, atât pentru mediul urban, cât şi pentru cel rural. Să nu uităm că astăzi numai 4,3% din copiii de la țară ajung să urmeze studii universitare şi asta nu pentru că aceşti copii din mediul rural sunt inferiori intelectual, dar sistemul nu le oferă şanse. Trebuie să ne aducem aminte că marii cărturari români nu s-au născut la oraş, nu s-au născut la Bucureşti. Marii cărturari români s-au născut în mediul rural. Atunci în fiecare sat era un învăţător care îi educa, îi învăţa, îi forma, le dădea şansa. Astăzi, învăţământul din mediul rural este dezastruos.
R.F. - Şi nu mai este axat pe necesităţile actuale.
Dr. Ing.S.F. – La ora actuală, nu mai avem meseriaşi în mediul rural. Fermierul dă astăzi pe un tractor sau pe o combină sute de mii de euro, dar nu ai un mecanic calificat căruia să i-o dai pe mână. O combină care costă 250.000 de euro face cât două Porsche, dar nu ai specialistul care să-l urci pe combină şi să lucreze. Astăzi combina înseamnă automatizare, înseamnă calculatoare, deci, nu mai este combina aceea de acum 50 de ani şi presupune o calificare superioară nu la locul de muncă, ci în şcoli de specialitate. Un alt element important al mediului rural este sănătatea. Locuitorii din mediul rural nu au acelaşi acces la sănătate cu toate că sunt şi ei cetăţeni ai României. Astăzi, sănătatea României este un domeniu cu două viteze. În mediul urban îmi vine salvarea în 10 minute, în mediul rural poate să-ţi vină în 2 zile, ori toţi plătim aceleaşi impozite şi taxe, nu suntem cetăţeni de categoria a doua în mediul rural. Cam astea ar fi priorităţile acestei formaţiuni politice pe care noi încercăm să o organizăm la ora actuală, la nivel naţional.

Dezvoltarea începe cu un drum bun
Dezvoltarea rurală este pentru Uniunea Europeană un obiectiv important. O parte însemnată din efortul financiar pe care îl face sub forma unor programe bine conturate se îndreaptă spre acest deziderat, subordonat Politicii Agricole Comune. Așa s-a ajuns la dezvoltarea programului dedicat creșterii bunăstării locuitorilor de la sate, LEADER. Grupurile de Acţiune Locală sunt entităţi ce reprezintă parteneriate între sectorul public și cel privat, care au menirea să definească, să susțină și să implementeze o strategie de dezvoltare locală pentru a crește valoarea și competitivitatea produselor și serviciilor dintr-un anumit teritoriu. Bineînțeles că modernizarea drumurilor face parte din acest proces de creștere, ba chiar este un punct de plecare. Este motivul pentru care primarii din cele opt localități consideră acest moment ca pe unul important. „Astăzi am semnat de fapt al treilea contract de finanțare cu Uniunea Europeană pentru un drum, spune Alexandru Dinu, primarul comunei Mihail Kogălniceanu, jud. Ialomița. Eforturile noastre de a lua banii Uniunii și de a-i folosi în infrastructură, în crearea de facilități și în îmbunătățirea vieții în mediul rural fac să ne apropiem de ceea ce dorim, de condițiile Uniunii Europene."
Puțin, dar rapid
E adevărat că prin intermediul GAL-urilor nu sunt accesate fonduri mari, dar au avantajul că: „...de la momentul depunerii cererii de finanțare de către beneficiar până la momentul semnării contractului de finanțare timpul este redus la mai mult de jumătate, precizează Daniela Mandoc, expert în cadrul Serviciului Contractare din Centrul Regional 3 Sud Muntenia, Târgoviște. Proiectele sunt croite pe valori mai mici, dar durata de semnare a contractelor este mult mai scurtă, deoarece GAL-ul face selecția acestor proiecte. La noi ajung și se stabilește numai eligibilitatea. Selecția este din GAL."
O mare diversitate de proiecte
Firește că nu doar proiecte de infrastructură sunt avute în vedere de către aceste grupuri, tot ce ține de dezvoltarea locală este binevenit spre a fi finanțat și astfel încurajat să se dezvolte. Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acţiune Locală ne spune în acest sens că: „Avem și proiecte care au fost semnate pe linii de finanțare ce urmăresc sprijinirea fermelor agricole, avem pregătite proiecte care urmăresc să dezvolte serviciile agricole, tip 312 - PNDR, proiecte pentru pregătirea agricultorilor, chiar am vorbit cu cei care au participat la această întâlnire, ei doresc să pregătim fermierii legumicultori, în primul rând pentru că în zona GAL „Dunărea de jos" există și o experiență foarte bună pentru creșterea de legume și ar fi o soluție pentru tinerii fermieri, pentru ferma familială, dar și pentru cei mai în vârstă care vor să meargă în acest tip de activitate."
Probabil că dacă s-ar fi acordat o mai mare atenție unor astfel de organisme, altfel ar fi fost atrase fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Dinamica de care dau dovadă aceste grupuri este una neobișnuită pentru mulți dintre noi. Președintele FNGAL precizează că: „Până la sfârșitul acestui an, aproximativ 90% din valoarea strategiei o să fie deja contractată și în proces de implementare. O parte din bani sunt deja absorbiți, rămânând ca în 2014 să mai avem câteva proiecte mai mici. Acestea, chiar dacă sunt de mai mică dimensiune, nu înseamnă că nu sunt proiecte foarte importante. Intenționăm să dezvoltăm parcuri la nivelul comunelor, să facem dotări de cămine culturale, pentru biblioteci, să sprijinim organizarea de târguri și de expoziții. Apoi vrem să stimulăm activitatea organizațiilor non-guvernamentale din mediul rural, pentru că se simte o inapetență din partea acestora."
Un răspuns necesar
În aceeași perioadă cu semnarea celor opt proiecte de finanțare, la Indagra 2014 a avut loc o conferință națională a GAL-urilor, unde au fost prezenți și reprezentanți ai ministerului și ai Unității de Management, practic cei cu care se conlucrează tot timpul în privința procedurilor de implementare a proiectelor europene. Organizatorii au dorit să răspundă unei întrebări, de altfel justificată, de ce este bun programul LEADER pentru România? și, implicit, de ce sunt bune GAL-urile pentru mediul rural? Și nu doar pentru mediul rural, pentru că și în cel urban GAL-urile își pot manfesta activitatea.
Alexandru Potor susține că au avut un răspuns consistent. „În primul rând, pentru că avem o adresabilitate foarte mare către micii fermieri, către micii investitori, pentru că putem să fim mai aproape de ei atunci când ei își propun să dezvolte diverse întreprinderi sau să facă investiții prin proiecte la nivelul GAL-ului, putem să-i consiliem mai bine. Un tânăr sau o persoană care este la început de activitate are mari dificultăți în momentul în care își dorește să pornească sau să stabilizeze o afacere sau o investiție. Nu are în spate un aparat birocratic, nu are contabilitate, nu are o evaluare juridică din punctul de vedere al unui proiect și atunci este nevoie de altceva ca să-l sprijine. Eu spun că este mult mai ușor pentru cineva să facă un proiect de 2 milioane de euro decât pentru un beneficiar care vrea să facă un proiect de 50.000 de euro. Acela care are în țintă doar 50.000 de euro are mai multe dificultăți, și la bancă și cu toate autoritățile, pentru că nu știe să-și facă în deplină cunoștință toate documentele pentru a obține vize și așa mai departe. GAL-ul este o soluție, pentru că vine acolo și primește o îndrumare, o îndrumare care este gratuită și de foarte bună credință, pentru că GAL-ul și finanțează, practic îi gestionează fondurile, către acest potențial beneficiar. Asta este un mare avantaj, apoi după cum am mai zis este un mare număr de persoane care lucrează la nivelul GAL-urilor ca experți. Avem 163 de Gal-uri în România. GAL-ul „Dunărea de jos" este unul dintre cele 163 de gal-uri din România și fiecare GAL are un număr de 5,6 experți angajați. Înmulțiți 5,6 experți cu 163 de GAL-uri și veți obține aproape 700 de persoane care lucrează pentru dezvoltarea rurală. Iată un motiv în plus pentru care trebuie să avem încredere în programul LEADER și în GAL-uri. Și apoi faptul că noi am demonstrat că suntem o entitate viabilă. Astăzi s-au semnat în GAL „Dunărea de jos" 8 proiecte de finanțare la nivel național, până în prezent vorbim de aproximativ 3000 de proiecte care s-au semnat. Este foarte important să avem multe proiecte, mulți beneficiari, pentru că în felul acesta se face dispersia mult mai bună a fondurilor europene. Avem nevoie și de mari investitori care aduc într-adevăr un mare aport la economia națională, locală, județeană, dar avem nevoie și de micii investitori, pentru că ei intră în toate interstițiile economice și fac acea activitate pe care un mare investitor nu ar putea să o facă. Și mai este încă un aspect. Oricine este mare acum a fost mic cândva. Ca să fii mare, trebuie să poți să ai șansa să demarezi, să fii mic."