Femei fermier, premiantele TalentA 2025
În luna în care sărbătorim femeia, pe 17 martie 2025 mai exact, Corteva Agriscience a organizat, la București, Gala de premiere a programului de granturi TalentA, în care au fost anunțate câștigătoarele din ediția 2024-2025 și s-au prezentat proiectele acestora. Prin programul educațional TalentA, Corteva își propune să sprijine femeile fermier din mediul rural, contribuind la îmbunătățirea calității vieții în aceste zone. Până în prezent, peste 300 de femei din România și Republica Moldova au beneficiat de acest program, având acces la informații, finanțare și suport pentru dezvoltarea și modernizarea afacerilor lor.
La TalentA 2025, patru proiecte excepționale au fost premiate pentru potențialul lor de a stimula dezvoltarea comunității și de a îmbunătăți securitatea alimentară.
TalentA, o inițiativă educațională internațională lansată de Corteva Agriscience în 2019 în Spania, sprijină femeile din agricultură prin instruire, mentorat și suport financiar. România s-a alăturat programului acum cinci ani, devenind a treia țară care implementează TalentA, iar ulterior, programul a fost extins și pentru femeile fermier din Republica Moldova.
Cea de-a cincea ediție a programului de granturi TalentA, organizată în colaborare cu compania de consultanță Starperformining, a oferit cinci luni de educație intensivă în domeniul agricol și antreprenorial.
În această ediție au participat 48 de femei fermier din România și Republica Moldova, care au beneficiat de mentorat din partea experților pentru dezvoltarea unor proiecte de afaceri cu impact benefic asupra comunităților din care fac parte. „Corteva Agriscience este profund angajată în sprijinirea femeilor din agricultură și dezvoltarea zonelor rurale prin educație. TalentA le oferă femeilor din mediul rural cunoștințe valoroase și abilități practice, consolidându-le afacerile și comunitățile locale. În fiecare an, suntem inspirați de dedicarea și ambiția participantelor, iar proiectele acestei ediții sunt deosebit de impresionante. Felicităm toate femeile care au participat și așteptăm cu nerăbdare să vedem inițiativele lor prosperând”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
O comisie formată din experți din industrie a evaluat proiectele înscrise și a selectat câștigătoarele, trei primind un grant din partea Corteva Agriscience pentru a-și transforma viziunea în realitate, iar un proiect a fost premiat de compania Starperformining.
Locul 1: Iulia Blagu – Proiectul moara cu pietre „Piatra Zânelor”
Iulia Blagu, proprietar al fermei Agromec Gîrbovi din județul Ialomița, a obținut locul întâi cu proiectul său de procesare a cerealelor prin măcinare cu piatră, primind din partea Corteva 6.000 USD.
După mai bine de un deceniu în organizații multinaționale, ea a preluat ferma familiei, fondată de tatăl său în urmă cu peste 20 de ani. Proiectul său vizează dezvoltarea unei linii de procesare a cerealelor folosind măcinarea cu piatră, utilizând producția proprie de grâu, porumb și secară cultivată pe cele 920 de hectare din Urziceni și zonele învecinate.
Cu o capacitate de măcinare de 150 kg de cereale pe oră și spații de depozitare de peste 700 mp, proiectul urmărește diversificarea gamei de produse, creșterea profitabilității și promovarea unui stil de viață mai sănătos prin produse de panificație de înaltă calitate. „TalentA este mai mult decât un program, este o mișcare care le oferă femeilor puterea de a fi lideri în agricultură. Prin educație și mentorat, această inițiativă a Corteva Agriscience demonstrează că femeile pot genera schimbare, inovație și pot contribui la securitatea alimentară. Sunt mândră să fac parte dintr-o generație de femei care remodelează peisajul agricol”, a spus Iulia Blagu.
Locul 2: Ionela Vișan – „Sparanghel de Poveste”
Ionela Vișan deține, în județul Argeș, ferma „Sparanghel de Poveste”, unde vrea să extindă cultura de sparanghel cu producerea de material săditor, acesta fiind proiectul din cadrul TalentA 2025 pentru care a fost premiată cu 5.000 USD.
După nouă ani petrecuți în străinătate s-a întors în România pentru a înființa proiectul său de a avea o cultură de sparanghel, începând cu o suprafață de 4.000 mp în Tomșanca și extinzându-se în 2024 la Căteasca, cu 2.800 mp.
Proiectul „Sparanghel de Poveste” de la TalentA 2025 vizează crearea unei pepiniere certificate pentru răsaduri, creșterea suprafeței cultivate și implementarea unui sistem modern de irigații. „TalentA a fost o experiență revelatoare pentru mine. Datorită expertizei împărtășite de trainerii Corteva și ghidării de afaceri oferite de Starperformining, am învățat cum să structurez un proiect, să construiesc un model de afacere sustenabil și să-mi transform viziunea în realitate. Femeile din agricultură au nevoie de cunoștințe la fel de mult cât au nevoie de resurse financiare, iar acest program le oferă pe ambele”, a arătat Ionela Vișan.
Locul 3: Cristina Maria Păunel – Dezvoltarea producției de castraveți snack în spații protejate
Cristina Maria Păunel, inginer horticultor și administrator la „Ferma Cristinei” din județul Olt, a obținut locul trei cu proiectul său de cultivare a castraveților snack în spații protejate, fiind premiată cu 4.000 USD.
Pe lângă culturile sale de struguri de masă, roșii, ridichi și varză, proiectul său introduce castraveții snack cultivați pe o suprafață protejată de 1.000 mp în satul Pleșoiu. Proiectul include și un ambalaj inovator de 300 g pentru consum direct. „Unul dintre cele mai valoroase aspecte ale TalentA este comunitatea. Chiar dacă suntem la distanță, am format o rețea puternică de femei care se susțin reciproc. Datorită Corteva Agriscience, Starperformining și experților care ne-au ghidat timp de cinci luni, am construit conexiuni care vor dura o viață. Agricultura este o provocare, dar știind că nu ești singur, totul devine mai ușor”, a spus Cristina Maria Păunel.
Premiul special: Andreea Simion – „Pășuni Aurii”
Compania Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul proiectului TalentA, a acordat un mini-grant de 1.500 USD Andreei Simion, antreprenor din județul Constanța, pentru a-și începe propria afacere agricolă.
Proiectul „Pășuni Aurii” se concentrează pe agricultura sustenabilă, cu creșterea puilor în condiții naturale și cultivarea legumelor organice într-o locație strategică din apropierea localității Ovidiu, din județul Constanța. „A începe o afacere în agricultură nu este ușor, dar TalentA mi-a oferit încrederea, cunoștințele și mentoratul de care aveam nevoie la începutul acestui drum. Sprijinul echipelor Corteva Agriscience și Starperformining m-a ajutat să îmi structurez afacerea și să depășesc provocările lansării unei ferme. Pentru orice femeie care își face primii pași în agricultură, acest program este o schimbare majoră”, a arătat Andreea Simion.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultură eficientă prin monitorizarea umidității solului
Tehnologia modernă poate transforma managementul apei în agricultură. Prin utilizarea tehnologiei CropX, fermierii pot îmbunătăți gestionarea resurselor de apă și pot obține randamente mai mari. În același timp, pot fi reduse pierderile cauzate de o administrare ineficientă a umidității solului. Această soluție inovatoare nu este doar un senzor, ci un instrument esențial pentru agricultura viitorului.
CropX, un senzor de ultimă generație, nu este doar un instrument pentru monitorizarea irigării, ci și un aliat esențial pentru fermele care depind exclusiv de precipitații. Potrivit specialiștilor, acest senzor permite urmărirea evoluției umidității solului pe tot parcursul anului, ajutând fermierii să înțeleagă mai bine impactul lucrărilor agricole asupra rezervei de apă din sol.
„Una dintre cele mai importante utilizări ale senzorului CropX este măsurarea efectelor pe care diferitele tehnici de prelucrare a solului le au asupra pierderii apei. În condițiile în care precipitațiile scad sub 300 l/mp anual, fiecare milimetru de apă contează, iar monitorizarea atentă a solului devine esențială pentru fermieri”, explică Teo Radu, director tehnic Alcedo pentru CropX și My ALCEDO Carbon.
De asemenea, Patrick Valamary, consultant Alcedo, punctează că senzorul CropX oferă fermierilor date precise despre rezervele de apă disponibile, ajutându-i să-și ajusteze strategiile agricole pentru a conserva umiditatea. „Acest instrument nu doar monitorizează precipitațiile și umiditatea solului, ci le oferă agricultorilor posibilitatea de a evalua impactul economic al fiecărei intervenții asupra solului. Este un pas înainte spre o agricultură mai sustenabilă și mai profitabilă”, a precizat Patrick Valamary.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Floarea-soarelui: Cu LAST FRONTIER în preemergență se evită pierderi de producție de până la 30%
Unelte importante în agricultură, auditul de carbon și analizele de sol
Crescătorii de oi și capre pot cere sprijinul de urgență până la 21 martie 2025
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că până la data de 21 martie 2025, inclusiv, se depun cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.
Cererile se depun la Centrele județene/locale ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București.
Sprijinul financiar de urgență este de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA – 300 capete/beneficiar.
Solicitanții cu un efectiv mai mare de 300 de capete tineret femel ovin/caprin beneficiază de sprijin financiar de urgență calculat la nivelul a maximum 300 de capete tineret femel ovin/caprin per beneficiar, cu condiția să dețină minim 50 capete de tineret femel ovin sau caprin/fiecare exploatație cu cod ANSVSA.
Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se face până la data de 30 aprilie 2025, cu posibilitatea realizării plății și după această dată, însă numai pentru conturile invalide și nu mai târziu de 30 iunie 2025.
Resursele financiare alocate acestei scheme de sprijin de urgență sunt de 238.795.200 lei (echivalentul sumei de 48.000.000 euro, stabilit la cursul de schimb de 4,9749 lei pentru un euro).
Această schemă de sprijin financiar se aplică pe întreg teritoriul României și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.
CITEȘTE ȘI: Campania 2025: Monitorizarea parcelelor agricole
Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor
Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Știința (agricolă) și educația europeană în luptă cu pseudoștiința și lipsa de educație a restului lumii
Îl ascultam pe ministrul Educației, domnul David, vorbind de o nouă reformă (a câta, oare?!) a sectorului pe care îl păstorește și despre faptul că pseudoștiința a câștigat din ce în ce mai mult teren. Doar că nu mi-au fost clare nici cauzele invocate de domnia sa drept argumente la cele afirmate și nici nu am auzit vreun cuvințel despre cei care se fac vinovați de această situație, dintre cei care au păstorit sectorul în ultimii zeci de ani.
Iar legat de ultima parte, cred că merită să nu uităm că acum vreun an abia au terminat de gândit ,,România educată”, președintele Iohannis, secondat de ministrul la acea dată în persoana doamnei Deca.
Cu dorința de a trece relativ repede peste multele afirmații publice, dar unele nefericite (în opinia mea) și fără fundament făcute de noul ministru David, nu pot să nu mă refer la câteva (ca argumentare măcar) ca să ne putem face o idee despre modul de gândire a celui care va coordona procesul de reformă pus la cale.
Prima afirmație care îmi vine în minte ar fi cea în care îi explica domnului Gâdea de la Antena 3 CNN cum numărul mic de absolvenți de învățământ universitar din România comparativ cu alte țări europene a dus la creșterea extremismului de toate formele, asta în timp ce pe ecran rula o hartă unde erau țări cu un număr mult mai mare de absolvenți de universități decât la noi (românii fiind, ca de obicei, la coada clasamentului), precum Franța, Germania, Italia, Austria.
Or, asta mă duce cu gândul că poate nu ne uităm la aceleași știri cu cele ale domnului ministru David, sau poate nu suntem în aceeași bulă de percepții, dar în Austria s-a desemnat un cancelar de extremă dreaptă, apoi doamna Meloni în Italia este portdrapelul conservatorilor europeni, în timp ce în Franța extremismul condus de familia Le Pen este la a doua generație și ține în funcție sau dă jos guvernele președintelui Macron pe bandă rulantă, de nu au timp să schimbe etichetele cu numele miniștrilor de pe scaune, iar în Germania se țin degetele încrucișate ca AfD de extremă dreaptă să nu devină prima forță politică a țării.
Deci, cum este în realitate corelația dintre absolvenții de universitate și derapajele politice suveraniste, extremiste sau conservatoare (asta, în accepțiunea domnului ministru)?
Aici aș completa cu o altă expresie favorită a domnului ministru, care spune că lipsa educației duce pe lângă dezvoltarea extremismului (inclusiv suveranism, conservatorism, naționalism în opinia europeană) și a teoriilor conspiraționiste și pseudoștiințifice.
Sincer, trebuie să recunosc că am rămas blocat gândindu-mă la afirmația ministrului Educației din țărișoara noastră, care transpusă în practică m-a dus cu gândul la situația că ,,lipsa educației” unei țări ca SUA (circa 30-40% din primele o sută de universități din lume sunt americane) a dus la alegerea președintelui Trump, care a fost acuzat de aproape toată clasa politică din Europa că a folosit astfel de teorii conspiraționiste în campania electorală, doar că, ce să vezi, „needucații ăia” tot l-au ales, asta și fiindcă nu l-au ascultat pe ministrul nostru care le-ar fi spus că doar educația i-ar fi salvat.
Pornind de la aceleași afirmații de mai sus, m-aș opri la trendul de dezvoltare a teoriilor pseudoștiințifice invocat de ministrul Educației și pentru exemplificare aș aborda un pic anumite decizii ,,științifice” marca UE model bruxellez, din sectorul agricol european versus teoriile ,,pseudoștiințifice” ale restului lumii agricole. Și când spun restul lumii, mă gândesc la țări cum ar fi SUA, Canada, Australia, Brazilia, Argentina, Rusia, China, Ucraina, Japonia, Noua Zeelandă, ca să le menționăm pe cele mai importante.
UE: Interzis la producție, dar liber la consum de OMG
Prima teorie ,,științifică” a UE pe care aș pune-o în discuție este faptul că se susține sus și tare că produsele modificate genetic sunt nocive pentru sănătatea populației, dar toate țările din UE consumă astfel de produse, direct sau indirect. Pentru cei care poate nu sunt la curent cu astfel de situații, industria porcului și a puilor de carne din toată Europa este dependentă în mare măsură de șroturile de soia din import, produs de bază în obținerea furajelor concentrate. Doar că importurile se fac din Brazilia, Argentina, SUA, unde în mare măsură cultura de soia este OMG, iar aceste țări nu au o problemă cu aceste produse.
Japonia, tot o țară ,,ignorantă științific”, a zis că așteaptă 40 de ani să vadă efectul acestor produse la oameni în restul lumii, apoi, după ce a trecut această perioadă, a văzut că nu există dovezi că ar afecta sănătatea populației și a schimbat discursul deschizând piața către astfel de produse de tip OMG. Nu știu dacă această decizie a fost luată în urma lecturării de studii științifice făcute în UE, de multe ori cu finanțare europeană, care, nu-i așa, poate să îți influențeze câteodată perspectivele științifice, sau studii din alte țări unde lucrurile sunt mai la liber ca gândire ,,pseudoștiințifică”.
Așadar, viziunea științifică europeană spune printre rânduri că dacă producem noi plante de tipul OMG, acestea sunt nocive inclusiv pentru sănătatea oamenilor, dar dacă le importăm sunt sănătoase și bune să le dăm inclusiv la bătrâni și copii. Deci ,,știință”, nu glumă, exact ca în Evul Mediu întunecat.
Neonicotinoidele, fără efecte nocive asupra albinelor
Dacă trecem la al doilea exemplu, putem discuta că tot ,,știința” europeană prin EFSA susține că aplicarea insecticidelor sistemice din clasa neonicotinoidelor la tratarea semințelor afectează populația de albine, asta în condițiile în care toate rapoartele aceleiași EFSA concluzionează că nu există studii de câmp (adică în condiții naturale) care să confirme aceste ipoteze, dar mereu pentru a compensa aceste rezultate sau mai bine zis lipsa acestora, se fac pentru ,,justificare” studii de laborator cu doze mărite de mai multe ori (adică de genul doza normală depășită cu 200% - 500%) și cu efectul acestora asupra albinelor, care, nu-i așa, la doze extreme, dar care nu sunt folosite în practica agricolă, devin doze letale.
Doar că aici, pentru a fi mai clari, situația ar fi trebuit prezentată un pic altfel, mai pe înțelesul tuturor, adică dacă iei din greșeală o pastilă pentru somn, vei adormi mai rapid, iar a doua zi vei fi odihnit, dar dacă iei două flacoane adormi definitiv și fără vise.
Mereu se spune că orice medicament luat în cantități excesive devine otravă. Așa este și în cazul neonicotinoidelor aplicate în vegetație, deoarece acestea aplicate ca tratament la sămânță, odată cu semănatul, rămân în sol, deci nu au niciun efect nociv asupra polenizatorilor care zboară, fiindcă albinele nu fac galerii prin pământ, ca minerii.
Mai mult, tot studiile (dar nu din UE științifică) arată că în toate țările unde se aplică aceste produse nu s-au constatat reduceri ale populațiilor de albine și vorbim de țări adepte ale teoriilor ,,pseudoștiințifice” gen SUA, Canada, Australia, China, Brazilia și de alte vreo sută de țări, ci, chiar din contră, populațiile au crescut și implicit producția de miere, inclusiv la vecinii noștri ucraineni, marfă care se găsește din belșug acum pe rafturile europene, dar, nu-i așa, politica și banii scuză motivul, iar acum această miere este sănătoasă.
De altfel, și în România, cu toate că se acordă derogări la neonicotinoide de câțiva ani buni, populația de familii de albine este în creștere semnificativă.
Gazele de seră, carbonul și încălzirea globală
Un alt exemplu interesant al modului de lucru ,,științific” din UE față de restul lumii agricole este legat de gazele de seră. Și ca să fim mai preciși, vorbim de protoxidul de azot, care în urma analizelor de aer a devenit al treilea gaz de seră ca importanță. Ok, nimic de comentat până aici, doar că autoritățile bruxelleze merg mai departe pe baza informațiilor ,,științifice” de care dispun și afirmă că 57% din emiterea acestui gaz în atmosferă sunt de origine naturală (oceanele, respirația biologică a solurilor, descompunerea materiei organice din zonele umede și turbării), iar diferența de 43% din activități antropice (agricultură, industrie, arderea pădurilor).
Asta este o filozofie ,,științifică” aplicată cu sârg în UE, încurajată și promovată de către autoritățile bruxelleze, de unele autorități naționale și de majoritatea ONG-urilor de mediu care încearcă să își justifice acțiunile unele mai mult sau mai puțin morale ,,științific”, dar și de unii cercetători care realizează studii poate pentru a justifica o concluzie sau alta.
Să dezvoltăm un pic ideea și să luăm un exemplu ipotetic. Vine o agenție de luptă împotriva schimbărilor climatice și acordă unui cercetător un grant pentru finanțarea unor cercetări privind emisiile de gaze de seră, dar finanțarea vine după ce de peste 10-20 de ani acea agenție deja anunță că luptă cu schimbarea climatică, deja a spus convingerile sale privitoare la emisii, vinovați și căi de reglementare. În aceste condiții, cât de echidistante mai pot fi studiile unui cercetător, care ce să spună, că cel care i-a acordat grantul de fapt de vreo 10-20 de ani nu spune adevărul în mod corect sau îl spune cosmetizat, adică nici cal, nici măgar? Din păcate, toată lumea trebuie să mănânce și să se îmbrace.
Dar să revenim la problema protoxidului de azot și prima precizare este că lumea nu se află sub o cupolă de sticlă în care se poate detecta și individualiza orice. Adică mai clar spus, nu există metode prin care să se determine în mod corect prin analize directe cât din protoxidul de azot din aer este dat de industrie, cât de respirația biologică a solului, cât de la oceane sau cât de la îngrășămintele cu azot din agricultură.
Dacă tot am amintit de îngrășămintele cu azot, trebuie menționat că poate rezulta protoxid de azot pe două căi, o dată prin aplicarea incorectă în special a ureei la suprafața terenului și volatilizarea acesteia din cauza temperaturilor crescute, iar a doua cale, prin descompunerea acestor îngrășăminte în sol de către microorganisme, doar că acestea din principiu nu fac risipă, deci emisiile sunt foarte scăzute și sezoniere.
Dezvoltând un pic acest aspect, emisiile de protoxid de azot, din cauza volatilizării de la aplicarea ureei la suprafața terenului, conform rezultatelor de laborator, arată că, în funcție de variația temperaturii și a umidității mediului, emisiile variază între 0,1 și 3%. Adică vorbim de o variație maximă posibilă de 3000%, deci o diferență imensă, care pune sub semnul întrebării precizia oricărei simulări.
Pentru ca simularea ta să fie foarte exactă ar trebui simplist vorbind să știi toți fermierii din lume care au cumpărat uree, să știi fiecare din ei când aplică acest îngrășământ, în ce regiune și ce zi, care sunt condițiile de temperatură și umiditate din acea zi, ce activitate microbiologică a avut când a aplicat îngrășământul, structura tipului de microorganisme din sol, tipul de sol și conținutul de aer atunci și multe altele. Eu vă spun că și un analist AI ar da naibii toată analiza și și-ar lua concediu până ar trece nebunia.
Or, de aceea de multe ori sunt acuzate diversele modelări de situații ca fiind imprecise, deoarece dacă analizează aceleași date dau rezultate diferite, fiindcă depinde foarte mult ce limite și ce corelații de bază sunt făcute, iar variabilitatea acestor intervale este aproape infinită din cauza multitudinii de factori care ar trebui analizați la momentul determinării, ceea ce azi este imposibil tehnic, deci și rezultatele au precizia la fel de volatilă.
În aceste condiții cum putem acuza un sector sau altul ca fiind poluator și cum luăm deciziile de reducere? În realitate, în opinia mea nu este posibil decât acceptând variații necunoscute din cauzele mai sus expuse, care pun sub semnul întrebării însele rezultatele.
Iar ca o glumă, protoxidul de azot este gaz ilariant și principalul gaz folosit la anestezie în medicină, deci dacă îi va crește concentrația în atmosferă este foarte posibil să ne fure somnul mai mult și mai des, poate peste anumite concentrații să începem să râdem ca proștii și să avem probleme de gândire. Oare concentrația la Bruxelles să fi depășit anumite limite, de avem astfel de comportamente și decizii?
Un subiect strâns legat de situația de mai sus îl reprezintă piețele nereglementate de certificate de carbon, unde pentru a se evalua rezultatele activității unui fermier se fac analize în baza unor declarații și apoi se fac simulări pe calculator. Doar că modelul de simulare lucrează cu intervale stabilite în prealabil ca limite minime și maxime, dar nu poate surprinde rezultatele din momentul producerii fenomenului, deci realitatea datelor este discutabilă, asta, ca să fiu decent.
Pentru a exemplifica, una dintre cauzele emisiilor de carbon în atmosferă este cea dată de respirația microbiană din sol, dar aceasta depinde la rândul ei de apă, aer, umiditate, sursele de carbon, macro și microelemente, materie organică și multe altele.
Astfel, dacă în sol încorporezi materie organică din covoarele vegetale, de exemplu, sau miriștile plantelor de cultură, până la 80% din carbonul conținut de această materie organică este emis în atmosferă sub formă de CO2. Doar că această cifră este relativă, iar intervalul este evaluat a fi 30-80% din acest carbon. În aceste condiții cum surprind momentul, deoarece în fiecare zi în sol totul se schimbă ca și condiții, iar emisiile și ele diferă? Atunci se pune întrebarea cât de corect este ceea ce se determină, iar dacă abaterile care nu prea pot fi determinate concret, ci tot pe bază de simulări, cât de mult ne ajută? De ce este important acest răspuns? Fiindcă ne-ar ajuta să ne fie clar și nouă, și altora ce se vinde și ce se cumpără. Adică una este când spui ,,sechestrare carbon” (o expresie nefericită, după opinia mea), adică înseamnă că iei CO2 din aer și îl stochezi în sol, astfel reducând concentrația din acest gaz în aer, și alta este când tu, de fapt, doar reduci emisiile de carbon în atmosferă, adică în loc să emiți, să zicem, 100 kg, emiți doar 60 kg.
Este un lucru bun indiscutabil și al doilea caz, dar nu are nici o legătură cu primul, fiindcă una este să faci depoluare și alta este că poluezi mai puțin. Dar despre acest subiect vom reveni cu un material mai larg într-un număr viitor.
Poate de aceea președintele Trump, bănuiesc că în urma unor discuții cu oameni care se mai pricep și mai au și curajul să spună ce gândesc, să îi fi prezentat multe de astfel de exemple, a ajuns la opinia că nu avem încălzire globală, dar, nu-i așa, este opinia domniei sale.
După părerea mea, la ora actuală, tema încălzirii globale din cauze antropice este bazată, de fapt, pe percepții atât ale celor care cred cât și ale celor care contestă, deoarece deocamdată lucrăm cu astfel de modele precum cele amintite mai sus, iar oricui îi este greu să demonstreze că modelul dă sau nu rezultatul corect, fiindcă nu ai cum să verifici rezultatul obținut. Iar în mod sigur adevărul nu este neapărat cel cu argumente mai multe sau mai puține, ci în primul rând cel care este promovat mai mult sau mai puțin.
Lupta pentru supraviețuire
Revenind la ministrul David, eu cred că, înainte de a se apuca de reforme care să schimbe învățământul, hai să ne lămurim ce știință vrem să îi învățăm pe acei copii, cine poate să îi învețe și care ar fi metodele.
Ca o curiozitate, astăzi dacă aduci un laureat de Nobel pentru literatură, care poate a scris zece cărți, nu îl poți pune profesor de filologie la universitățile românești, fiindcă nu are lucrări științifice, nu a trecut prin toate gradele, nu are diploma echivalată la noi și multe altele. Păi, despre ce vorbim?
Plus că vrem să reformăm școala, dar în continuare nu putem impune disciplina în școli, profesorii fug pe holuri alergați de elevi sau nu mai vin deloc, evaluările de multe ori sunt făcute superficial, iar în clasă sunt 35 de suflete ca sardelele, dar vrem ca profesorul să le transfere cunoștințe?!!
Iar după ce ai rezolva tu, ministru, cele de mai sus, adică disciplină și legalitate, infrastructură școlară, poți să ai în vedere și faptul că, pentru a face educație, întâi trebuie să pui știința pe baze corecte, fiindcă altfel îi înveți doar ceea ce nu este în regulă, teorii care stau pe relativitate, lipsă de control și verificare, pe adevăruri impuse din cauze politice și economice, dar fără nicio legătură cu legile economice și ale naturii și astfel le distrugi capacitatea de gândire și analiză, așa cum, din păcate, face Comisia Europeană astăzi, cel puțin în sectorul agricol (nu mă pronunț la alte sectoare).
Așa am ajuns acolo unde sunt de acord cu domnul ministru, lipsa educației și promovarea teoriilor pseudoștiințifice duc la apariția curentelor extremiste (în opinia domniei sale) sau ale normalității (în opinia mea). Acum, că dorința normalității științifice și economice poate fi confiscată sau nu de grupuri și persoane, asta este altă discuție. Una dintre cauzele situației de azi este dată de lupta pentru supraviețuire economică a celor amenințați de promovarea teoriilor ,,pseudoștiințifice” ale birocraților bruxellezi, iar în primul grup al celor amenințați, fermierii sunt pe loc fruntaș.
Pentru mine, normalitatea înseamnă cercetare independentă, corectă, fără influențe și ingerințe economice și politice, care să spună ce este bine și ce este rău, iar această știință, alături de logistica și respectul datorat școlii de către profesori, elevi și părinți, să stea la baza reconstrucției acestei societăți mult prea hăituite.
O fi prea mult ceea ce îmi doresc? În rest, numai de bine.
Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Colindele Guvernului pentru fermieri, în 2025
Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?
Un nou nivel al agriculturii de precizie
Fermierii din întreaga lume vor avea acces complet și detaliat la imagini aproape zilnice din satelit ale terenurilor lor agricole, grație unui nou parteneriat semnat între Syngenta, una dintre cele mai importante companii globale de tehnologie agricolă, și Planet Labs PBC (NYSE: PL), un furnizor important global de imagini satelitare zilnice și soluții geospațiale.
Extinderea pe mai mulți ani a parteneriatului strategic dintre cele două companii permite fermierilor să monitorizeze de la distanță sănătatea culturilor, să detecteze infestările cu dăunători și să identifice focare de boli. Imaginile satelitare de înaltă rezoluție, disponibile comercial sunt accesibile fermierilor la nivel global, ca parte a platformei de agricultură digitală Cropwise aparținând Syngenta.
Astăzi, imaginile prin satelit joacă un rol esențial în agricultura de precizie, permițând fermierilor să monitorizeze dezvoltarea culturilor pe suprafețe mari, să identifice din timp semnele de stres și să își gestioneze culturile mai eficient pentru a obține randamente și rezultate mai bune.
Colaborarea va extinde integrarea actuală a imaginilor avansate din satelit ale companiei Planet în platforma Cropwise de la Syngenta, oferind fermierilor un alt instrument puternic în setul de soluții pentru agricultura de precizie.
Ca urmare a acestui acord, utilizatorii Syngenta Cropwise pot beneficia de imagini satelitare cu o rezoluție de trei metri, imagini luate zilnic prin satelit ale fermelor lor din constelația de sateliți Dove de la Planet, oferind vizibilitate frecventă și informații, detalii agronomice cu un nivel superior, chiar și în zonele înnorate.
„Acest parteneriat va adăuga o nouă dimensiune la oferta digitală de la Syngenta pentru clienți. Vom construi mai departe pe produsele sale de teledetecție deja populare, oferind soluții cheie precum Indexul de Variabilitate (variability Index), Zone de Productivitate (Productivity Zone), NemaDigital, și Detecția Anomaliilor (Anomaly Detection)”, a declarat Jeremy Groeteke, director global IT și strategii digitale la Syngenta.
Ashley Johnson, președinte și director financiar la Planet, a completat: „Syngenta este un pionier în inovarea agricolă, oferind siguranță și certitudine fermierilor din întreaga lume. Suntem încântați de această colaborare multianuală și de extinderea ei. Cu capacitățile noastre unice de date prin satelit și expertiza agrotehnică a Syngenta, așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm noi aplicații pentru agronomi și specialiști din întreaga industrie”.
Syngenta va obține acces extins la datele de înaltă rezoluție ale Planet, la platforma PlanetScope și Planet Insights pentru a dezvolta noi aplicații de gestionare a suprafețelor agricole extinse și pentru a permite noi inițiative de cercetare și dezvoltare în agricultura de precizie.
„Provocările cu care se confruntă fermierii în prezent sunt complexe, de la infestarea cu dăunători până la secetă. Construim algoritmi sofisticați de inteligență artificială și învățare automată pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față acestei complexități. În același timp, ne angajăm să protejăm drepturile fermierilor privind datele, asigurându-ne că aceștia își păstrează controlul asupra informațiilor lor. Prin extinderea acestei colaborări cu Planet vom putea oferi cele mai actualizate date satelitare de înaltă frecvență pentru a-i ajuta pe fermieri să ia decizii mai bune, bazate pe date”, a precizat Feroz Sheikh, director sisteme informaționale și digitale la Syngenta.
Parteneriatul între Syngenta și Planet reprezintă un pas semnificativ în agricultura de precizie digitală, oferind fermierilor instrumente puternice pentru îmbunătățirea productivității culturilor, creșterea eficienței și promovarea practicilor agricole sustenabile la nivel mondial.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
ASAS: Punct de vedere referitor la modificările propuse în Programul strategic al ANSVSA cu privire la vaccinarea antirabică
Prevenirea cazurilor umane de rabie are ca prim pilon de acțiune reducerea/eliminarea rabiei în populațiile de carnivore care intersectează ecosistemul antropic, alături de tratamentul postexpunere.
Vaccinarea antirabică profilactică a carnivorelor domestice este acțiunea prin care se asigură o barieră activă în calea riscului contaminării omului și a animalelor de rentă.
Vaccinurile antirabice au evoluat de la vaccinurile preparate pe substanță nervoasă la vaccinuri obținute prin tehnici moleculare, ceea ce a crescut gradul de siguranță în utilizarea acestora. Vaccinurile inactivate disponibile și utilizate în prezent sunt puternic imunogene și mulți producători au demonstrat prin studii științifice că titrul anticorpilor postvaccinali indus de vaccinurile pe care le comercializează se mențin la valori mai mari de 0,5 UI timp de minimum doi ani.
Calitățile vaccinului reprezintă numai unul din factorii care participă la inducerea protecției, cel de al doilea, la fel de important, fiind animalul căruia îi este administrat.
Astfel, durata protecției post-vaccinare (estimată prin menținerea titrului postvaccinal la valori mai mari sau egale cu valoarea acceptată ca fiind corespunzătoare protecției) frecvența rapelurilor și factorii de risc dependenți de animalul vaccinat, fac obiectul a numeroase studii publicate, realizate pe populații canine caracterizate și pe populații random, neuniforme, din diferite zone geografice ale lumii, cu status epidemiologic diferit în ceea ce privește rabia.
Studii asupra dinamicii titrului anticorpilor neutralizanți au fost realizate pe populații de câini cu proprietar în căteva țări. DERBYSHIRE J.B. & MATTHEWS K.A (1984), în Canada, au identificat o diferență evidentă între valorile identificate la câini vaccinați sau revaccinați în urmă cu un an și valorile identificate la câinii revaccinați cu trei săptămâni înainte de testare (Can Vet J. 1984 Oct;25(10):383-5. PMID: 17422460; PMCID: PMC1790664). Rezultate furnizate de testarea unor populații de câini din Thailanda și Java, arată că titrul anticorpilor neutralizanți scade foarte repede, în 2 până la 4 luni, la valori de 5 până la 25 de ori mai mici decât nivelul maxim atins după imunizare (doi: 10.1292/jvms1939.52.1099. ; DOI: 10.1016/0264-410x(91)90186-a).
Sasaki și col.(1983) au constatat că cel mai mare nivel al anticorpilor neutralizanți a fost înregistrat la câinii cu proprietari, vaccinați de mai multe ori. (Hawaii Med J. 1983 Jul;42(7):157-60. PMID: 6414991.).
Variabilitatea individuală este un factor major în menținerea răspunsului imun la nivel protector. La câinii de laborator, întreținuți în acelesși condiții și avînd o stare de sănătate quasiuniformă, titrurile anticorpilor neutralizanți obținute în urma utilizării aceluiași vaccin, administrat în același fel, în mod obișnuit induc valori cuprinse între 0 și 20 de UI/ml. (BLANCOU J., și col, 1986, Sci. Tech. Anim Lab., 11 (3), 237-242.; PRECAUSTA P. (1972). Symp. Ser. immunobiol. Stand., 21, 162-178,; PRECAUSTA P., și col.(1985). In Rabies in the tropics (E. Kuwert, C . Mérieux, H . Koprowski & K. Bogel, eds). Springer Verlag, Berlin, 227 240.)
Vărsta la prima vaccinare este un factor critic: în cazul cățeilor rezultați din femele imunizate ritmic, anticorpii maternali scad sub pragul de interferență cu antigenul vaccinal după vărsta de 10 săptămîni (LAWSON și col, 1972, Rev. can.Méd. comp., 36, 339-34; PRECAUSTA P., și col.(1985). In Rabies in the tropics (E. Kuwert, C . Mérieux, H . Koprowski & K. Bogel, eds). Springer Verlag, Berlin, 227 240.)
Studii publicate de Blancou și col (BLANCOU J., AUBERT M.F.A., PRAVE M. & HADDAD N. (1986). Sci. Tech. Anim.Lab., 11 (3), 237-242.) arată că starea de sănătate a fiecărui individ și categoria de creștere au o influență majoră asupra nivelului anticorpilor neutralizanți postvaccinali: titrul acestora variază ”considerabil” în funcție de categoria de creștere, respectiv între câinii „de laborator”, câinii pet și câinii „de semi-stradă”, care trăiesc liber. Titrurile scad la 5,9% în cazul cîinilor de „semi-stradă” față de titrurile înregistrate la câinii „de laborator”. În general, populațiile de câini de stradă, indiferent de arealul geografic dezvoltă titruri mai mici decăt câinii de „laborator”. (CHOMEL B. și col. (1987), Rev. sci. tech. Off. int. Epiz., 6 (1), 97-113). Această observație, făcută de echipe independente, a condus la incriminarea statusului de sănătate ca factor care influențează negativ dezvoltarea răspunsului imun postvaccinal. TEEPSUMETHANON W și col.,(1991, Vaccine, 9, 627 630) au constatat că titrul anticorpilor antirabici la câinii - pet clinic sănătoși a avut o valoare mai mare față de titrul dezvoltat de câinii - pet cu anemie. Pe o populație de 440 câini pet, menținuți în aceleași condiții, Sasaki și col. (Rev. sci.tech. Off. int. Epiz.) 1992, 11 (3), 735-760) au demonstrat că cei cu endoparaziți au dezvoltat titruri ale anticorpilor neutralizanți semnificativ mai mici decăt câinii neparazitați.
Foarte interesante și îngrijorătoare sunt rezultatele comunicate de Sikes și col. (SMITH J . S . și col., 1973, Bull. Wld Hlth Org., 48, 535 54) care au administrat cîteva tipuri de vaccin antirabic la câini și i-au supus după un an și respectiv trei ani de la vaccinare, infecției de control. Comentariul asupra experimentului după trei ani de la vaccinare a fost: „În acest studiu, ca și în multe altele, prezența anticorpilor neutralizanți antirabici la momentul infecției de control nu a indicat protecția tuturor animalelor. De asemenea, absența anticorpilor neutralizanți în ser la momentul infecției de control nu a însemnat că animalele nu erau protejate. Cu toate acestea, s-a înregistrat o semnificație statistică puternică (P 0,1) a faptului că animalele care au prezentat anticorpi neutralizanți la momentul infecției de control au fost mai bine protejate decât cele fără anticorpi neutralizanți detectabili”.
Sunt prezente pe fluxul informațional și date care incriminează ca factori de risc structura populației de câini și managementul acesteia. Un astfel de studiu arată că categoria de vârstă susceptibilă a fi omisă de la campaniile de vaccinare sunt câinii în primul an de viață, iar menținerea câinilor în condiții de semi-libertate sunt breșe în bariera împotriva rabiei.
Acestea sunt elementele științifice disponibile care trebuiesc luate în considerare în proiectarea programului de control al rabiei.
Performanța vaccinurilor este recunoscută și reprezintă elementul constant în această strategie.
Variabilele sunt reprezentate de:
-
Statusul rabiei în România;
-
Structura și dimanica populației canine în mediul urban și rural;
-
Identificarea și catagrafia populației canine free–roaming în urban și a celei din mediul rural.
Prima breșă majoră în controlul rabiei este reprezentată de ignorarea câinilor neidentificați. Precizarea expresă prin care se vaccinează exclusiv câinii care îndeplinesc cerințele Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, cu modificările şi completările ulterioare, recunoaște și acceptă existența în România a câinilor fără stăpân, pe care îi exclude cu bună știință de la vaccinare, și în felul acesta menține veriga cel mai frecvent implicată în transmiterea rabiei la om, rezervor potențial de rabie.
În aceste condiții, decizia de a se repeta vaccinarea din doi în doi ani la câinii cu stăpân, practic dublează riscul transmiterii rabiei la om.
Pentru câinii din categoria cu stăpân, precizată de Ordinul ANSVSA 1/2014, cu statut de animal de companie, în mediul urban, rapelul la interval de 2 ani după imunizarea din primul an de viață este o decizie realistă și asiguratoare ca efect.
Pentru câinii din categoria cu stăpân, precizată de Ordinul ANSVSA 1/2014, cu statut de animal de pază, care trăiesc liber (free-roaming) și pentru câinii fără stăpân (neidentificați) (a căror existență ordinul ANSVSA o acceptă implicit și este o realitate), din mediul rural, decizia referitoare la frecvența vaccinării antirabice la câinii care au depășit vârsta de un an trebuie să fie stabilită pe baza rezultatelor analizei de risc cantitative, cu precizarea că acuratețea acesteia este dependentă de calitatea datelor incluse în analiză.
Sunt cunoscute date potrivit cărora:
-
În perioada 2019 - 2023, informațiile publice ale IDSA raportează confirmarea rabiei la vulpi, urmare a supravegherii passive, a 3, 5, 5, 28 și 16 cazuri (în ordine cronologică);
-
În RECS sunt înregistrați 5289455 câini și se poate aprecia distribuția lor pe județe. Este de presupus că acești câini sunt din categoria ”pet”, majoritar în mediul urban și, într-o proporție ce variază în limite greu de estimat, câini din mediul rural (de pază pt turme, GP-uri).
Pentru câinii fără stăpân (a căror existență ordinul ANSVSA o acceptă implicit și este o realitate), ne întrebăm dacă sunt oare disponibile date cantitative referitoare la populația de câini care nu este înregistrată în RECS, precum:
-
Catagrafia populației canine după fiecare sezon de împerechere;
-
Structura de vârstă, sex, capacitate reproductivă (sterilizați?), a populației canine neînregistrate;
-
Status sanitar.
Iar cu referire la statusul rabiei în populațiile ce sunt verigă epidemiologică a rabiei în România care sunt valorile unor parametrii de bază, respectiv:
-
Care este nivelul de protecție antirabică al „turmei”?
-
Care este nivelul de protecție în mediul silvatic, al vulpilor?
-
Care este riscul rabic asociat expansiunii și înmulțirii populației de șacali?
Sunt informațiile bazice cu care ar trebui inițiată analiza cantitativă a riscului rabic în populația de carnivore din România. În absența rezultatului furnizat de analiza cantitativă a riscului rabic, modificarea frecvenței imunizării antirabice a câinilor este hazardată.
O astfel de breșă ne poate aduce în situația epidemiologică a rabiei cu care România s-a confruntat la populația de vulpi, consecutiv perioadei în care vaccinarea vulpilor nu s-a realizat tot din motive financiare. Există dovezi științifice care atestă că reducerea presiunii asupra împiedicării diseminării rabiei în populațiile susceptibile, prin întreruperea cordonului vaccinal pentru un singur an, duce la regresul situației epidemiologice cu 3-4 ani.
Articol de: prof. univ. dr. DUMITRU MILITARU, președinte Secție Medicină Veterinară ASAS
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Impactul suplimentării furajului cu boia de ardei asupra producției și calității ouălor la găini ouătoare
Producătorii de ouă de pe toate continentele profită de valoarea biologică foarte ridicată pe care au atins-o hibrizii ouători în urma aplicării în marile companii de selecţie a metodelor de genetică cantitativă modernă. Ouăle reprezintă o sursă excelentă de proteine de origine animală, fiind bogate în acizi grași esențiali, seleniu, vitamine din complexul B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Când vine vorba de aspectul alimentelor, culoarea joacă un rol foarte important. De asemenea, culoarea alimentelor este un aspect legat de calitatea alimentelor.
Calitatea ouălor și intensitatea culorii gălbenușului sunt aspecte de mare importanță pentru consumatori, care tind să asocieze o nuanță mai intensă a gălbenușului cu un ou mai sănătos și bogat în nutrienți. Deoarece găinile nu au capacitatea de a sintetiza pigmenți, aceștia trebuie să provină din alimentația lor, în special din furajele administrate. În plus, pentru a intensifica culoarea gălbenușului se adaugă adesea coloranți sintetici în dietele găinilor ouătoare.
În ultimii ani, producția de păsări de curte a crescut în popularitate. Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine animale (220-240 mg), bogate în acizi grași, seleniu, vitamine B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Acestea sunt o sursă scăzută de calorii (aproximativ 150 kcal/100 g) de proteine de înaltă calitate, care furnizează 18 vitamine și minerale.
Surse naturale de pigmenți
Extract de pudră de roșii
Gălbenele (Tagetes erecta L.)
Spirulina Platensis
Chlorella vulgaris
Ardei roşu (Capsicumannuum L.)
Aplicabilitatea pigmenților naturali în hrana găinilor ouătoare
În creșterea păsărilor de curte, xantofilele sintetice sunt folosite ca suplimente alimentare pentru a obține o colorare optimă a gălbenușului de ou.
Intensitatea culorii gălbenușului poate fi controlată de tipul și concentrația carotenoidelor dietetice: cantaxantina, care este de preferință roșie și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic, care este de preferință galben. Ambii carotenoizi sunt disponibili comercial. Cantaxantina este disponibilă sub formă de Carophyll® Red (DSMNutritionalProducts, Basel, Elveția) și esterul etilic al acidului carotenoic β-apo-8 - ca Carophyll® Yellow de la aceeași companie. Xantofilele corespunzătoare produse de BASF (Ludwigshafen, Germania) sunt Lucantin® Red și Lucantin® Yellow.
La om, o parte din cantaxantina ingerată este absorbită (9 până la 34%), iar eliminarea acesteia se caracterizează printr-un timp de înjumătățire lung de aproximativ cinci zile.
Toxicitatea orală acută a cantaxantinei este foarte scăzută. Cu toate acestea, mai multe studii pe animale au indicat că administrarea orală zilnică de cantaxantina a fost asociată cu 10 depozite cristaline în retină. Pe baza acestei constatări, cantaxantina poate fi adăugată la maximum 8 mg/kg și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic la 80 mg/kg.
În zilele noastre, consumatorii au devenit mai preocupați de utilizarea aditivilor sintetici în alimente și furaje, astfel încât interesul pentru alternativele naturale a crescut. Datorită capacității de a preveni bolile legate de nutriție și de bunăstarea fizică și psihică a consumatorilor, ouăle sunt incluse în categoria alimentelor funcționale, în special când alimentaţia găinilor ouătoare a fost îmbogăţită cu extracte naturale. Alternativele potrivite la carotenoizii sintetici sunt pudra de roșii, extractul de flori de gălbenele, extractul de ardei roșu, algele și multe altele.
Contribuții proprii și aspecte din timpul experimentului
Experimentul a fost întreprins în cadrul gospodăriei personale situate în județul Gorj, localitatea Curtișoara, pe un efectiv de 180 de găini hibridul ISA BROWN (împărțite în două variante experimentale).
Vârsta găinilor la începutul experimentului a fost de 80 de săptămâni.
Cercetările au fost făcute timp de 40 de zile, zece zile preexperimentale și 30 de zile experimentale, ceea ce corespunde cu faza descendentă a curbei de ouat.
În cadrul acestui experiment s-a utilizat (corespunzător celor două loturi) un nutreţ combinat (NC) specific găinilor ouătoare, la care s-a suplimentat pudră de ardei dulce (boia de ardei), astfel:
-
LC – lot de control al cărui nutreț combinat nu a fost suplimentat;
-
LE – lot experimental al cărui nutreț combinat a fost suplimentat cu 2% pudră de ardei (boia de ardei dulce).
Producția de ouă și intensitatea pigmentării gălbenușului
Parametrii bioproductivi analizați în cadrul acestui experiment au fost reprezentați de procentul de ouat, greutatea ouălor produse, cantitatea de masă-ou.
Scara Roche este un instrument utilizat pentru a evalua intensitatea culorii gălbenușului de ou. Este o scală vizuală care cuprinde între 1 și 15 nuanțe de galben și portocaliu, permițând clasificarea culorii gălbenușului pe baza unui standard vizual.
Aceasta este folosită atât de producători, cât și de cercetători, pentru a măsura consistența culorii gălbenușurilor în funcție de dieta găinilor. La un capăt al scalei, numărul 1 reprezintă o nuanță palidă de galben, în timp ce numărul 15 corespunde unei culori portocalii foarte intense.
Din analiza datelor cu privire la intensitatea culorii gălbenușului ouălor produse de găinile din cele două variante luate în studiu se evidențiază faptul că suplimentarea NC cu 2% boia de ardei dulce a condus la o intensificare a culorii, aceasta fiind în medie de 12,70 grade pe scara Roche, la diferență semnificativă comparativ cu LC (7,5 grade Roche).
Concluzii
În urma desfășurării experimentului de cuantificare a influenței suplimentării furajului destinat găinilor ouătoare cu boia de ardei dulce se desprind următoarele concluzii:
-
Suplimentarea nutrețului combinat cu boia de ardei a condus la o creștere semnificativă a procentului de ouat;
-
Greutatea medie a ouălor nu a fost influențată semnificativ de suplimentarea NC cu boia de ardei;
-
Ponderea componentelor oului (gălbenuș, albuș, coajă) nu a fost influențată de suplimentarea NC cu boia de ardei;
-
Intensitatea pigmentării gălbenușului a fost influențată semnificativ de prezența în hrana găinilor ouătoare a 2% boia de ardei dulce.
Articol de: ing. IOAN ALEXANDRU RĂSCOL
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2025Abonamente, AICI!Fermierul ing. Ioan Alexandru Răscol și-a folosit experimentul pentru lucrarea de disertație susținută în 2024 la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.
Campania 2025: Monitorizarea parcelelor agricole
Controlul prin monitorizare este implementat la nivelul întregii țări pentru toate parcelele care fac obiectul unei cereri de plată. Reamintim că, fermierii pot depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai 2025, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Controlul prin Monitorizare (CbM – Checks by monitoring) a parcelelor agricole reprezintă o procedură de observare, urmărire şi evaluare periodică şi sistematică a activităţilor şi a practicilor agricole de pe suprafeţele agricole, utilizând datele satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puţin echivalentă.
Controlul prin monitorizare a suprafețelor agricole are trei obiective principale:
-
Detectarea din timp a condițiilor de eligibilitate neîndeplinite aferente cererilor de sprijin;
-
Informarea beneficiarilor de condițiile de eligibilitate neîndeplinite, de prezența unor suprafețe neeligibile, de folosirea neeligibilă a terenului sau modificarea categoriei de folosință agricolă;
-
Posibilitatea modificării de către beneficiari a cererilor de sprijin în vederea prevenirii și nu a aplicării de sancțiuni.
Prin monitorizarea parcelelor agricole se verifică:
-
Categoria de folosință a parcelelor agricole (de exemplu: TA, PP, CP etc);
-
Tipul culturii agricole (de exemplu: grâu, orz, porumb etc);
-
Stadiul lucrărilor minime/specifice realizate la nivel de parcelă;
-
Suprafețe incendiate;
-
Suprafețe inundate;
-
Suprafețe neexploatate;
-
Suprafețe neeligibile (neagricole).
Fotografiile cu identificare geografică (geoetichetate) sunt fotografii digitale cu informații spațiale, temporare și/sau textuale suplimentare care conțin:
-
Localizarea geografică a dispozitivului în momentul captării fotografiei (latitudine, longitudine);
-
Orientarea (poziția) aparatului foto la momentul fotografierii;
-
Ora și data fotografierii;
-
Identificarea operatorului;
-
Informații despre dispozitivul de fotografiere;
-
Înregistrarea altitudinii și a preciziei cu care a fost identificată locația.
Controlul prin monitorizare are următoarele beneficii:
-
Garantarea unei bune gestiuni financiare în ceea ce privește plata subvențiilor pentru fermierii care solicită ajutorul financiar și îndeplinesc condițiile de eligibilitate asumate în cererea de plată;
-
Reducerea sancțiunilor prin comunicarea către fermieri în timp real a neconformităților constatate, astfel încât acestea să poată fi remediate în timp util, în conformitate cu prevederile legale.
Cum se realizează monitorizarea parcelelor agricole
Potrivit APIA, procesarea automată a seriilor cronologice de date (imagini satelitare) de-a lungul perioadei de vegetație face posibilă identificarea culturilor și monitorizarea anumitor practici agricole desfășurate pe parcelele declarate de fermieri în cererile de plată.
Astfel, controalele prin monitorizare combină datele obținute periodic de la sateliții Sentinel, cu informațiile prezentate de fermieri în cererile de plată. Prin intermediul învățării automate se obțin informații privind tipurile de culturi și activitatea agricolă de pe toate parcelele declarate pentru fiecare schemă de plată.
Rezultatele controlului prin monitorizare sunt evaluate de către prestatorul serviciilor de control prin monitorizare într-un sistem de tip semafor care generează informațiile minime necesare pentru a accepta/respinge, conformitatea/neconformitatea parcelelor agricole declarate de fermieri (verde: acceptat, roșu: respins).
Codul Verde semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind conformă cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate.
Codul Roșu semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind neconformă cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate. Necesită acțiuni de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).
Ce se întâmplă cu parcelele agricole semaforizate cu roșu
Fluxul de lucru al controlului prin monitorizare presupune realizarea mai multor interpretări (iterații) urmate de acțiuni de clarificare cu fermierul a codurilor de neconformitate, respectiv parcele codificate cu semaforizare roșie.
Parcelele în cazul cărora rezultatul algoritmului nu corespunde declarației fermierului sunt marcate cu semaforizare roșie și vor face obiectul unei acțiuni de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).
„Ținând cont de articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1173/2022, precum și prevederile art. 16, alin. 2, lit. c, din OMADR nr. 106/2024, fermierii pot aduce modificări cererii de plată fără creşteri de suprafaţă sau pot retrage total/parţial suprafeţele din cererea de plată până la data de 20 septembrie a anului de cerere”, precizează APIA.
CITEȘTE ȘI: Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor
Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată
Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Lovitură pentru agricultura europeană, noile taxe vamale pentru îngrășăminte
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților naționale și europene să ia măsuri urgente pentru a proteja fermierii de impactul economic devastator al taxelor vamale propuse pentru importul de îngrășăminte din Rusia și Belarus de către Comisia Europeană. Având în vedere apropierea votului COREPER din 14 martie 2025, AAC a transmis autorităților naționale și europene solicitări urgente de măsuri corective la propunerea CE privind taxele vamale aplicabile importurilor de îngrășăminte, inițial pe 5 februarie și apoi pe 12 martie.
Comisia Europeană a propus modificarea taxelor vamale aplicabile importurilor de anumite produse originare din Federația Rusă și Republica Belarus (COM(2025)34 final). Pentru îngrășăminte, propunerea include:
-
Taxe vamale de până la 100%: Pe lângă taxa ad valorem existentă de 6,5%, tariful ar fi supus unei taxe specifice suplimentare care ar crește treptat, ajungând la un nivel prohibitiv de 315 euro sau 430 euro pe tonă, la trei ani după începerea aplicării regulamentului propus;
-
Aplicare graduală: Taxele vamale vor crește progresiv, începând cu 1 iulie 2025;
-
Impact diferențiat: Taxele vamale se vor aplica atât îngrășămintelor cu azot (uree), cât și îngrășămintelor cu fosfor;
-
Praguri de import: Propunerea include praguri pentru volumele cumulate de import, după care se aplică o taxă la nivelul maxim.
„Recunoscând contextul geopolitic tensionat, marcat de invazia Ucrainei de către Rusia, ținem să subliniem că fermierii români și europeni vor fi din nou în prima linie pentru suportarea consecințelor economice, confruntându-se cu costuri în creștere, în special la îngrășăminte, energie și combustibil, pe fondul sancțiunilor aplicate Rusiei, care au dus la reducerea exporturilor de îngrășăminte și, implicit, la creșterea prețurilor, având deja un impact negativ asupra pieței agricole și existând riscul unui impact pe termen lung asupra competitivității agriculturii europene și asupra creșterii dependenței de importurile de alimente”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
AAC susține că propunerea Comisiei Europene este o povară insuportabilă pentru fermieri și un risc iminent pentru mediu. „Costurile prohibitive ale îngrășămintelor chimice forțează fermierii din țara noastră să reducă drastic utilizarea acestora, angajându-se într-un periculos „minerit agricol”, adică epuizarea micro și macronutrienților esențiali din sol, punând în pericol calitatea solurilor și viabilitatea producției agricole pe termen lung.”
Sancționarea suplimentară a îngrășămintelor din Rusia și Belarus este o măsură absurdă și contraproductivă, spun reprezentanții AAC. În timp ce aceste state își mențin fluxurile comerciale prin intermediul unor terțe părți, fermierii europeni sunt cei care suportă consecințele, respectiv costuri crescute și competitivitate diminuată. „În loc să afecteze regimurile vizate, aceste sancțiuni lovesc direct în agricultura europeană, punând în pericol securitatea alimentară și viabilitatea sectorului agricol. Este imperativ să reevaluăm această strategie și să adoptăm măsuri care să vizeze cu adevărat sursele de finanțare ale acestor state, fără a sacrifica interesele agricultorilor europeni. Este nevoie de o acțiune coordonată și fermă pentru a asigura un viitor durabil pentru agricultura românească. Prin intermediul COPA-COGECA, AAC îndeamnă Președinția Consiliului și statele membre să sprijine ajustările esențiale și necesare pentru a proteja competitivitatea și reziliența agriculturii europene”, se arată în semnalul de alarmă tras de Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Măsuri solicitate de Alianța pentru Agricultură și Cooperare
Excluderea completă a îngrășămintelor fosforice din domeniul de aplicare al regulamentului. „Agricultura românească depinde vital de accesul la îngrășăminte fosforice. Orice restricție ar avea consecințe devastatoare asupra producției agricole și a veniturilor fermierilor.” Prin urmare, AAC solicită eliminarea codurilor NC 310520, 310530, 310540, 310551 și 310559 din domeniul de aplicare al articolului 1§ 2.b.
În cazul în care excluderea nu este posibilă, AAC solicită amânarea cu un an a intrării în vigoare a regulamentului. „Fermierii au nevoie de timp pentru a se adapta la noile condiții și pentru a identifica surse alternative de îngrășăminte. O amânare ar permite realizarea unui studiu de impact detaliat asupra efectelor regulamentului asupra agriculturii românești.”
Revizuirea perioadelor de referință și realizarea unui studiu de impact, ținând cont de observațiile industriei îngrășămintelor. „Dacă îngrășămintele UAN (soluție de uree și azotat de amoniu) și CaN (nitrat de calciu și amoniu) nu sunt excluse din propunere, importurile acestora nu trebuie limitate prin cote. Cotele tarifare, la nivelul Uniunii Europene pentru îngrășămintele incluse în domeniul de aplicare, pentru primul an, trebuie majorate la 4,2 milioane de tone, reflectând nivelurile importurilor din 2024 (care sunt încă cu 13% sub mediile istorice din perioada 2017-2024). În caz contrar, ca soluție de compromis, cota nu trebuie să fie mai mică de 3,2 milioane de tone pentru primul an, echivalent cu nivelurile importurilor din 2023. Aceste cifre reprezintă poziția fermă a fermierilor și cooperativelor europene, susținută de noi în calitate de membri ai organizației profesionale europene reprezentative Copa Cogeca.”
Orice majorare anuală a taxelor tarifare trebuie condiționată de o evaluare a impactului tarifelor asupra sectorului agricol al UE, a statisticilor reale ale importurilor din anul precedent, a fluctuațiilor prețurilor și a unei analize mai ample a pieței, care să fie efectuată în primul noiembrie după impunerea tarifelor și în fiecare noiembrie ulterior. AAC solicită realizarea unui studiu de impact amănunțit, care să analizeze efectele regulamentului asupra producției agricole, a prețurilor îngrășămintelor și a veniturilor fermierilor din țara noastră, dar și a impactului mai larg asupra pieței europene și a fermierilor din întreaga Uniune Europeană.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Incompetență, indolență, neputință sau rea-voință?
Stau de vorbă des și mult cu fermierii. Și cu cei mari, și cu cei mici. Semnalez problemele lor în paginile Revista Fermierului, în emisiunea România Agricolă. Stau de vorbă și cu guvernanții, cu oamenii politici. Toți vor să facă lucruri mărețe pentru agricultură, însă ceva îi oprește la un moment dat. Ba culoarea politică, ba lipsa banilor la buget, ba diverse interese… de grup.
Ministrul Agriculturii se întâlnește cu fermierii, cu procesatorii, cu cei din agribusiness, le ascultă problemele, soluțiile. Și? Rezultatul e că măsurile așa-zise de sprijin pentru sectorul agroalimentar ies tot prost.
Ce concluzie pot trage? Că statul român este incompetent să vină cu soluţii reale, că guvernanții sunt incapabili să gândească strategii viabile.
Aproape pentru orice ajutor, că-i venit de la UE, că-i venit de la bugetul național, fermierul trebuie să se împrumute de la bancă. Gata, aici se blochează. Și nu din cauza băncii care-l declară „nefinanţabil”, ci pentru că așa sunt normele bancare europene şi naţionale. Dacă veniturile unei ferme în anul 2024, care vine după alți vreo patru-cinci ani dificili, sunt zero, nicio bancă din lume nu va credita acea fermă. O să spuneți că să garanteze statul. Dar… garanțiile statului cresc deficitul bugetar. Alte probleme...
Florin Barbu, șeful Agriculturii, a anunțat recent două măsuri care mie îmi dau cu virgulă. Și nu doar mie.
Prima butelie cu centrală GPL, un program care să stimuleze producția de legume în spații protejate. Asta s-a înțeles la Ministerul Agriculturii, că legumicultorilor le lipsesc buteliile și din cauza asta piața e invadată de roșiile turcești. Butelia trebuie umplută, deci legumicultorul are nevoie de bani. Tot de bani are nevoie pentru a-și finanța producția, pentru cumpărarea inputurilor necesare. Câți legumicultori au acces la bănci, la credite cu dobânzi suportabile, la fondurile nerambursabile? Pentru astfel de lucruri ai nevoie de cheag, de niște bănuți prin buzunare.
Piața legumelor e plină de samsari, de „jmecheri” care driblează bugetul statului. Pentru că, ce să vezi, legislația le permite.
Fix butelia le lipsea legumicultorilor, nu strategiile, nu legile, butelia!
Ca să descrețesc puțin frunțile, îl citez pe antreprenorul Mihai Moraru (fondatorul Agro-Est Muntenia): „Din lipsă de înțelegere și din lipsă de capacitate, la MADR atât se poate, programe gen tomata cu bani luați de prietenii primarilor și o butelie gratis să crească producția. Bine că nu se dau prezervative, ca ăia din SUA, care au cheltuit 50 de milioane de dolari pe prezervative pentru a le trimite în Gaza, pe timp de război! Că ălora, pe sub bombe, le stătea gândul la seri amoroase și asta era urgența lor. Așa cum le stă azi legumicultorilor gândul la butelii”.
Un alt sprijin anunțat de Barbu, care deranjează de data asta crescătorii de bovine, se referă la cumpărarea de juninci cu ajutorul fondurilor europene. „Pe lângă achiziționarea de juninci pe fonduri europene dezvoltăm construcția de ferme prin scheme de ajutor de stat prin Ministerul Agriculturii pentru 50.000 de juninci, vacă de lapte, și 100.000 de juninci, vacă de carne”, spune ministrul Agriculturii. Pe scurt, junincile se cumpără cu bani europeni, iar fermele se construiesc cu bani de la bugetul de stat.
Înțelegem, eu și crescătorii care mi-au transmis că sunt nemulțumiți de o astfel de măsură, că statul sprijină construirea de noi ferme de vaci de lapte și vaci de carne. Foarte bine. Dar… ce facem cu fermele de bovine care sunt pe punctul de a se închide? Astea noi cum vor rezista pe o piață greu de gestionat în prezent chiar și de fermierii cu zeci de ani de activitate?
„Nu cumva iar se dau junincile cu dedicație? Acum e foarte greu în sectorul vacilor de lapte, apa e mai scumpă decât laptele, subvențiile sunt mici, de ce nu suntem și noi ajutați? Facem pe banii tuturor alte ferme care să falimenteze? De ce nu pot beneficia de programul cu junincile și fermele care au un istoric în spate?”, întreabă un crescător de vaci cu lapte.
Să presupunem că un ministru e incapabil să gândească strategii, programe, să înțeleagă problemele, nevoile sectorului pe care-l păstorește. Personal, am pretenția ca într-un minister să existe specialiști, oameni cu capul pe umeri, dar și cu destulă minte și experiență, așa încât să știe ce și cum să facă pentru a rezolva problemele.
Lucrul la stat nu înseamnă „a sta”, degeaba, părerea mea.
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Agricultura rămâne la terapie intensivă
Citeşte mai mult ...
Cum reducem pierderile de apă din sol
Prin asigurarea gradului de afânare al solului și prin celelalte măsuri luate, în funcție de zonă și de cantitatea de precipitații căzute în perioada de toamnă-iarnă, în sol s-a acumulat o anumită cantitate de apă. Esențial acum este modul cum se gestionează această apă.
Cantitatea maximă pentru apă într-un teren afânat este de 59%, iar în terenul tasat – compactat 38%.
Capacitatea de reținere a apei de către sol este condiționată de modul cum se va lucra până la sfârșitul perioadei de vegetație. Se va avea în vedere că în funcție de evoluția condițiilor climatice, începe însămânțarea unor culturi încă din luna februarie.
Căile prin care se poate consuma apa din sol sunt:
- Solul tasat-compactat, cu crustă, are capilaritatea până la suprafață prin care se ridică apa și se pierde prin evaporare;
- Solul prea afânat, bolovănos prin care circulă aerul și antrenează apa și din straturile adânci pe care o evaporă;
- Terenul denivelat expune o suprafață mare atmosferei și pierderile de apă prin evaporare sunt proporționale cu suprafața expusă;
-Terenul îmburuienat pierde apă deoarece buruienile consumă de 3-4 ori mai multă apă:
- O parte din apă se reduce prin consum productiv de către plantele de cultură, dar care și acesta poate fi raționalizat.
Măsurile de reducere a pierderilor de apă din sol constau în:
- Menținerea terenului perfect nivelat și fără crustă. Se știe că solul cu structură glomerulară nu formează crustă, ci un mulci natural deoarece în spațiile dintre glomerule se găsesc vapori de apă care blochează ridicarea apei și evaporarea ei din sol;
- Capilaritatea nu trebuie să ajungă până la suprafața solului. Solul bine structurat, prin uscarea glomerulelor de la suprafață, acestea își micșorează volumul, se desprind de glomerulele umede de mai jos, întrerup capilaritatea spre suprafață și deci, întrerup pierderile de apă prin evaporare;
- Printr-o fertilizare echilibrată, crește concentrația soluției solului reducând evaporarea apei la suprafața solului;
- Prezența diverselor paravane contra vântului formate din câte 2-3 rânduri de tulpini de porumb, sorg, floarea soarelui și mai ales a perdelelor forestiere de protecție, scad din viteza vântului care poate crește evaporația de 15-20 ori;
- Reducerea gradului de îmburuienare a culturilor agricole, acestea fiind mari consumatoare de apă din sol;
- Gradul de afânare a solului să fie realizat numai până la adâncimea de dezvoltare a sistemului radicular pentru a evita pierderile de apă spre pânza freatică;
- Terenul să se mențină bine și uniform acoperit de plante pentru a nu avea goluri în care cresc buruieni și pentru a menține o atmosferă fără deficit de saturație care reduce atât procesul de evaporare a apei, cât și transpirația plantelor;
- Este necesară și utilă lucrarea de prășit, cu un cultivator cu cuțite plate, reglat să lucreze la mică adâncime (2-3 cm) pentru a tăia rădăcinile buruienilor fără a răscoli solul și buruienile tăiate să rămână la suprafața solului, având rol de protecție. Totodată, sunt astupate crăpăturile prin care se pierde cu 18% mai multă apă;
- Trebuie alese specii de plante și din soiuri (hibrizi) cu perioadă de vegetație mai scurtă și cu consum de apă mai mic. Spre exemplu, consumul specific de apă la mei este 311, la sorg 322, la grâu 519, la in 905 etc.;
- Fertilizarea organică asigură cantități mai mari de apă reținută în sol deoarece materia organică are capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul de 4-6 ori mai multă apă, putând întârzia cu două săptămâni apariția secetei;
- Asolamentul și rotația culturilor prin diversitatea plantelor cu sistemul radicular la diferite adâncimi, cu perioadă de vegetație diferită, cu consum variat de apă din diferite straturi, reușesc să gestioneze mai bine apa pe întreaga perioada de vegetație;
- Aplicarea agriculturii conservative, prin reducerea numărului de lucrări asupra solului, răscolind mai puțin pământul se reduc și pierderile de apă. Se apreciază că fiecare lucrare a solului provoacă pierderi de apă de 25%.
Prin urmare, există multiple posibilități la îndemâna agricultorilor ca apa acumulată în sol în perioada de toamnă-iarnă să fie valorificată, în cea mai mare parte, pentru creșterea nivelului și calității recoltelor.
Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Nimic pentru primăvară
Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor
Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor
Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor
Condiționalitatea socială reprezintă mecanismul de condiționare a plăților directe din Pilonul I şi a plăților compensatorii de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor din Pilonul II al PAC de respectarea anumitor cerințe specifice legislației muncii, sănătății și securității în muncă. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), acest mecanism este utilizat pentru a asigura că fondurile europene sunt alocate unor beneficiari care respectă inclusiv condițiile de încadrare în muncă și de sănătate și securitate în muncă.
Condiționalitatea socială garantează că beneficiarii intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, prevăzute în Planul Strategic PAC 2023-2027 respectă normele legale privind relațiile de muncă și de sănătate și securitate a muncii. „Condiționalitatea socială în cadrul PAC joacă un rol esențial în promovarea unei agriculturi mai echitabile și mai sustenabile. Aceasta asigură că fondurile europene pentru agricultură sunt utilizate într-un mod care respectă standardele sociale și protejează drepturile lucrătorilor. Prin acest mecanism, UE urmărește să sprijine nu doar dezvoltarea agricolă, ci și bunăstarea celor implicați în acest sector”, precizează APIA.
Mecanismul condiționalității sociale se aplică, începând cu anul 2025, beneficiarilor intervențiilor sub formă de plăți directe și intervențiilor pentru dezvoltare rurală care vizează mediul şi clima, precum şi bunăstarea animalelor, în conformitate cu Planul Strategic 2023-2027 al României și cu prevederile legislației naționale, respectiv:
Plăţile directe decuplate:
-
sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - PD-01;
-
sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - PD-02;
-
sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) - PD-03;
-
schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele) - PD-04, PD-05, PD-06, PD-07, PD-08; PD-27 și PD-28.
Plățile directe cuplate:
-
sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal - PD-09, PD-10, PD-11, PD-12, PD-13, PD-14, PD-15, PD-16, PD-17, PD-18, PD-19, PD-20 și PD-26;
-
sprijin cuplat pentru venit în zootehnie - PD-21, PD-22, PD-23, PD-24, PD-25.
Plățile aferente sprijinului compensatoriu de mediu și climă:
-
intervenția DR-01 - Agro-mediu și climă pe pajiști permanente din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-02 - Agro-mediu și climă pe terenuri arabile din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-03 - Agro-mediu și climă - Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-04 - Agricultură ecologică – conversie din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-07 - Silvo-mediu și climă din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-08 - Împăduriri - întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-09 - Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană din PS 2023-2027;
-
intervenţia DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023-2027;
-
intervenția DR-11 - Zone afectate de constrângeri naturale specifice din PS 2023-2027.
Cerințe privind condiționalitatea socială aplicabile începând cu anul de cerere 2025
Normele privind condiţionalitatea socială prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 vizează următoarele domenii:
-
Domeniul „Încadrare în muncă”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
-
Domeniul „Sănătate și securitate”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; precum și Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru utilizarea echipamentelor de muncă de către lucrători la locul de muncă.
Intră sub incidența condiționalității sociale doar neconformitățile pentru care Inspecția Muncii aplică sancțiuni contravenționale care reprezintă decizii executorii (necontestate sau în urma unor hotărâri definitive ale instanțelor de respingere a plângerilor contravenționale/contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, încheiate/pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor din domeniul relațiilor de muncă şi securitate şi sănătate în muncă).
APIA utilizează informațiile puse la dispoziție de Inspecția Muncii pentru a determina și aplica reduceri sau excluderi ale plăților relevante, care să fie eficiente, disuasive și proporționale, conform prevederilor art. 89 din Regulamentul (UE) 2021/2116.
Pentru calcularea efectivă, proporțională și cu efect de descurajare a reducerilor sau a excluderilor de la întregul cuantum al plăților, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate:
-
Amploarea (extinderea) unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă aceasta are un impact de anvergură;
-
Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau ale standardului în cauză;
-
Persistenţa unui caz de neconformitate depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi de posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile;
-
Repetarea neconformităţii presupune nerespectarea aceleiaşi norme (neconformitate) constatată de mai multe ori în cursul unei perioade de trei ani calendaristici consecutivi. Repetările ulterioare ale aceleiași/acelorași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată (intenție).
„Pentru aprofundarea aspectelor legate de obligațiile beneficiarilor în calitate de angajatori, inclusiv a celor care se circumscriu condiţionalității sociale este necesară analizarea cu atenţie a legislaţiei în domeniul relațiilor de muncă și al sănătății și securității în muncă. Informații suplimentare privind obligațiile legale ale angajatorilor şi altor beneficiari de lucrări pot fi consultate accesând site-urile oficiale ale autorităților responsabile, respectiv Ministerul Muncii și Inspecția Muncii. Totodată, pentru eventuale neclarități, beneficiarii se pot adresa centrului local/judeţean la care aceştia au depus cererea de plată, precum şi specialiştilor de la inspectoratele teritoriale de muncă”, transmite APIA.
CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată
Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată
Sistemul informatic IACS al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care gestionează cererile de plată, este adaptat în conformitate cu modificările legislative pentru anul în curs. „Importul cererilor din aplicația AGI Online în IACS și realizarea verificărilor specifice se realizează cu scopul de a putea realiza operațiunile de control administrativ cu funcționalitățile specifice implementate în aplicația IACS, în vederea pregătirii cererii de plată pentru fluxurile ulterioare de verificare și control”, transmite APIA. Analiza și actualizarea LPIS în baza anexelor 17b depuse de fermieri în procesul de depunere a cererilor de plată se face în vederea corelării datelor din LPIS cu realitatea din teren, pentru zonele în care fermierii semnalează modificări față de informația disponibilă pe imaginile ortofoto.
După finalizarea termenului de depunere a cererilor de plată, respectiv în perioada iunie - septembrie, toate cererile de plată depuse (precum și toate modificările la cererile de plată operate și verificate în sistemul IACS), sunt supuse mai multor tipuri de controale.
După data-limită de depunere a cererii de plată, 30 mai 2025, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.
În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile de plată, înaintea efectuării controalelor prin monitorizare, a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor controalelor.
Fermierii care au neconformități (suprapuneri, supradeclarări etc) sunt notificați pentru a aduce clarificări, având obligația de a răspunde solicitării APIA. Înainte de finalizarea controalelor administrative, pentru evitarea sancțiunilor este necesară clarificarea din partea fermierilor a tuturor neconformităților.
Un dosar nu se poate calcula și autoriza la plată, decât după finalizarea tuturor clarificărilor și a controalelor.
Condiții de care fermierii trebuie să țină cont pentru respectarea eligibilității pajiștilor permanente aflate în proprietate:
-
Persoanele fizice care dețin animale, dar nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
-
Persoanele fizice care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, declarația privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.
-
Persoanele juridice de drept privat care dețin animale și au obligația să desfășoare cel puțin o activitate agricolă minimă prin pășunat cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha și/sau recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit annual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune și/sau facturi;
-
Persoanele juridice de drept privat care nu dețin animale, iar activitatea agricolă minimă constă în recoltarea vegetației prin cosit anual, fermierul prezintă sau transmite la APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele contabile de gestiune, facturi;
-
Formele asociative de proprietate în cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor și activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetației prin cel puțin un cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.
Condiții de care fermierii trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru schemele de sprijin compensatoriu de mediu și climă:
-
În cazul solicitării sprijinului aferent sM.11.1, precum și intervențiilor DR-04, DR-05, fermierul trebuie să prezinte copia documentului justificativ (Certificat) și anexa la certificat conform Anexei nr.19 din Ordinul MADR nr. 312/2021, cu modificările și completările ulterioare, care se depun la APIA până la data de 15 octombrie 2025 inclusiv. Documentul justificativ și anexa trebuie emise în fiecare an de cerere. Lipsa documentului/depunerea lui după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M.11 / DR-04 / DR-05 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare;
-
În cazul pachetelor 7 și 10 din cadrul măsurii 10 și pachetelor 1, 2, 3, 4 și 5 din cadrul submăsurii 11.1, pentru evitarea aplicarii sancțiunilor pentru neconformitate, fermierul trebuie să prezinte dovada/documentul justificativ privind deținere a competențelor necesare implementării angajamentelor (ex. Atestat, Diplomă, Certificat etc.) este valabil(ă) la nivel de măsură și trebuie prezentat(ă) la APIA până la 10 octombrie 2025 inclusiv, în funcție de suprafața angajată.
Condiții de care fermierul trebuie să țină cont după depunerea cererii pentru sectorul zootehnic:
-
Perioada de reținere pentru vacile de lapte, bivolițele de lapte, taurinele de carne se finalizează la data de 30 septembrie 2025;
-
Perioada de reținere pentru ovinele și caprinele pentru care se solicită ANT și/sau SCZ se finalizează la data de 7 septembrie 2025;
-
Controlul clasic pe teren se poate face și inopinat, nu este obligatoriu să fie notificat;
-
Controlul clasic pe teren poate fi notificat telefonic sau prin poștă cu maxim 48 de ore înainte de efectuarea controlului;
-
Refuzul controlului sau împiedicarea realizării controlului clasic pe teren se sancționeză prin excluderea de la plată a cererii;
-
În plus față de controalele și supracontroalele făcute de către APIA, ANZ și ANSVSA, se mai pot face controale de către organismele abilitate cum ar fi Autoritatea de Audit a Curții de Conturi, supracontrol APIA/ANSVSA etc;
-
Orice caz de circumstanță naturală se notifică la APIA în termen 10 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;
-
Orice caz de forță majoră sau circumstanță excepțională se notifică la APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii și se depun documente justificative;
-
Animalele care înlocuiesc animalele cu CN trebuie să îndeplinească condițiile de acordare similar animalului înlocuit;
-
Completarea datelor din cerere poate fi făcută prin formularul de modificare M2, care se poate depune până la data de 30 mai 2025, inclusiv;
-
Cererea poate fi retrasă oricând până la emiterea deciziei/deciziilor de plată, cu excepția situațiilor în care solicitantul a fost informat cu privire la neconformitățile din cererea sa de plată sau a fost înștiințat cu privire la intenția APIA/ANZ de a face un control clasic pe teren și dacă, în urma controlului, au fost identificate neconformități;
-
Orice modificare a datelor declarate în cererea de plată și în documentele doveditoare, survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății, trebuie comunicată în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;
-
Trebuie respectat termenul de răspuns la notificările privind neconcordanțe/neclarități la nivelul intervențiilor din cererea de plată.
Depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se face:
Semestrial, pentru PD-08 – Măsura pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat (se depun documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.2 din Ghidul solicitantului):
-
Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 decontul se depune în perioada 1 iulie 2025 – 31 iulie 2025;
-
Pentru activitatea desfășurată în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 decontul se depune în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026.
Anual, deconturile se depun în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, pentru:
-
PD-07 – Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap. 5.4.2.3.1 din Ghidul solicitantului;
-
PD-27 – Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor pentru pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate - decontul justificativ este însoțit de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de acordare așa cum sunt prevăzute la cap 5.4.2.3.3 din Ghidul solicitantului.
Documentele specifice care însoțesc solicitarea PD-25 viermi de mătase se depun până la data de 2 decembrie 2025.
Extragerea eșantionului de control clasic pe teren
Stabilirea eșantionului de control clasic pe teren reprezintă o activitate care are loc după depunerea cererilor de plată și o primă verificare administrativă a cererilor din campania curentă pentru a determina îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate.
Pentru a stabili populația de fermieri pentru fiecare intervenție/măsură în parte din care va fi extras eșantionul de control, cererile sau solicitanții considerați inadmisibili sau neeligibili pentru plată la momentul depunerii cererilor sau după realizarea controalelor administrative nu sunt incluși în populația de control pentru acea intervenție/măsură.
Pentru intervențiile/măsurile de sprijin derulate prin IACS, vor fi efectuate controale clasice pe teren pentru a verifica respectarea de către beneficiari a unor cerințe de bază ce nu pot fi verificate prin monitorizarea suprafețelor (anumite criterii de eligibilitate, angajamente) și a altor obligații care sunt relevante pentru a stabili eligibilitatea sprijinului solicitat.
Controlul clasic
Perioadele de control clasic pe teren sunt:
-
Control clasic pe teren conform eșantionului de control (summer): 1 iulie – 15 octombrie 2025;
-
Control clasic pe teren conform eșantionului de control (spring): 2 februarie – 14 aprilie 2026;
-
Control clasic pe teren privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025;
-
Control clasic pe teren privind verificarea suprafețelor solicitate la plată pentru parcelele utilizate în sistem dual și pentru parcelele încadrate în categoria de folosință terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol): 16 iunie – 15 octombrie 2025.
Realizarea Controlului clasic presupune parcurgerea următoarelor activități principale:
-
Transmiterea eșantionului de control clasic pe teren către Centrele județene APIA, în vederea demarării acțiunii de control pe teren;
-
Realizarea controalelor la nivel județean și monitorizarea zilnică a controalelor clasice pe teren;
-
Introducerea datelor aferente rezultatelor controlului clasic pe teren;
-
Importul parcelelor măsurate în anul de campanie 2025, pentru actualizare LPIS.
Controlul prin monitorizare
Perioadele de control prin monitorizare sunt:
-
Control prin monitorizare privind respectarea condițiilor de eligibilitate: 01 iulie – 3 octombrie 2025;
-
Control prin monitorizare privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.
Realizarea controlului prin monitorizare presupune parcurgerea următoarelor activități principale:
-
Verificarea și rezolvarea inconsistențelor bazelor de date în care sunt înregistrate cererile de sprijin ale fermierilor, baza de date alfanumerică IACS și baza de date vectorială IPA;
-
Exportul și transmiterea la prestator a datelor alfanumerice și vectoriale în vederea realizării primei interpretări aferente controlului prin monitorizare;
-
Rezolvarea inconsistențelor transmise de prestator și reexportul datelor alfanumerice și vectoriale;
-
Importul rezultatelor primei interpretări aferente controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS;
-
Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente primei interpretări;
-
Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării celei de-a doua interpretări;
-
Importul rezultatelor celei de a doua interpretări în modulul Monitorizare al sistemului IACS;
-
Realizarea acțiunilor follow-up de clarificare cu fermierii a parcelelor neconforme (semaforizare roșie) aferente celei de-a doua interpretări;
-
Exportul și transmiterea la prestator a datelor aferente modificărilor ca urmare a acțiunii follow-up în vederea realizării interpretării finale;
-
Importul rezultatelor finale ale controlului prin monitorizare în modulul Monitorizare al sistemului IACS.
Controlul la fața locului realizat de Agenția Națională de Zootehnie pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic și pentru ajutoare naționale tranzitorii – schema cuplată de producție în sectorul ovine/caprine:
-
Fermierul răspunde la notificarea de control, pune la dispoziția inspectorilor efectivele de animale, este prezent la control, verifică rezultatele controlului înscrise în raportul raportul de control și semnează dacă este de acord.
Controlul la fața locului efectuat de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor:
-
Pentru eco-schemele în sectorul zootehnic se verifică respectarea SMR 9 și SMR 11. Fermierul verifică rezultatele controlului realizat, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.
-
Pentru cererile, eșantionate la controlul la fața locului pentru eco-scheme în sectorul zootehnic, se verifică respectarea îndeplinirii condițiilor de acordare. Fermierul prezintă documentele în original, participă la control, verifică rezultatele controlului făcut, consemnate în raportul de control pe care îl semnează dacă este de acord.
CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Doi regi la aceeași masă
Despre făinare la cereale (Erysiphe graminis) vorbim în fiecare sezon, fiecare fermier pregătindu-se să combată acest patogen, care scapăt de sub control poate produce pierderi de peste un sfert din recoltă.
Atunci când condițiile de apariție a bolii sunt întrunite, și anume temperatura optimă între 10-20 grade Celsius, nefiind exclusă apariția bolii și la temperaturi mai scăzute sau mai ridicate, asociate cu o umiditate de la 70% în sus, cu un optim de peste 90%, trebuie să intervenim pentru a împiedica pierderile.
Summit Agro România propune pentru combaterea acestui patogen produsul Cyflamid 5 EW, având substanța activă ciflufenamid 5%, condiționat sub formă de emulsie de ulei în apă - formulare excepțională în practică datorită unei foarte bune aderențe pe suprafața tratată, fiind foarte greu spălat de ploi. Este omologat la cultura de grâu - 0,2 L/ha, viță-de-vie - 0,3 L/ha și măr - 0,45 L/ha.
Adevărata eficiență a acestui produs o observăm acolo unde, pe lângă condițiile de apariție a făinării, întâlnim și o densitate ridicată la semănat și evident o fertilizare cu azot pe măsura producțiilor așteptate. Întâlnim aceste condiții în județul Arad, la CAI Curtici și CAI Olari și de aceea am discutat cu directorul general, dr. ing. Dimitrie Muscă.
Vă rog, domnule director, să ne spuneți câteva cuvinte despre tehnologia pe care o aplicați la cultura grâului.
dr. ing. Dimitrie Muscă: Cultivăm la cele două unități, CAI Curtici și CAI Olari, peste 3.000 ha de grâu anual, iar tehnologia noastră se bazează pe o densitate ridicată la hectar, și anume circa 750 boabe germinabile/mp, realizând peste 720 de plante/mp. Ne bazăm pe spicele obținute de la planta mamă și mai puțin de la frați, a căror dezvoltare se reduce, prin densitatea realizată. Obținem producții medii ridicate an de an, de peste 7.500 – 8.000 kg/ha și de foarte bună calitate, având în vedere că indicii de panificație ne interesează în mod direct, deoarece cu făina obținută aprovizionăm și brutăria proprie, unde producem pâine și produse de patiserie. Aplicăm mijloace agrotehnice bazate pe scarificarea tuturor suprafețelor și efectuăm o fertilizare echilibrată, bazată pe cartările agrochimice.
La aceste densități, condițiile de apariție a bolilor, în general, sunt întrunite foarte rapid, de aceea aș dori să ne spuneți ce înseamnă să obții un grâu atât de sănătos an de an, în condițiile unor producții medii foarte mari. Spuneți-ne câteva cuvinte despre experiența avută cu produsul Cyflamid 5 EW.
dr. ing. Dimitrie Muscă: Numai multă muncă și pricepere garantează succesul acestei culturi. Urmărim îndeaproape starea de sănătate a culturii și intervenim imediat ce situația o impune. Nu suntem feriți nici de făinare, rugini, septorioze sau fuzarioza spicului, că să enumăr câteva dintre bolile cu care ne luptăm. În ceea ce privește discuția noastră de astăzi despre produsul Cyflamid 5 EW, îl utilizăm cu mult succes de câțiva ani și ne oferă o siguranță foarte mare, având în vedere că are efect atât preventiv, cât și curativ. Pătrunderea rapidă translaminară și vaporii pe care îi creează după administrare la nivelul suprafeței foliare, asigură o foarte bună combatere a acestui patogen, ce poate duce, dacă nu este tratat, la pierderi importante de producție. Sigur, nu ne dorim acest lucru. 
Noi am numit produsul Cyflamid 5 EW „Regele câștigător în combaterea făinărilor”, dar îmi dau seama că și acest drum al grâului spre masa noastră este un „Regal al pâinii” și de aceea, cu permisiunea dumneavoastră, voi numi acest articol „Doi regi, la aceeași masă”.
dr. ing. Dimitrie Muscă: În fiecare bucată de pâine noi vedem muncă, tradiție și un pic de istorie. În aceste condiții, cred că asocierea din titlu este potrivită.
Vă mulțumim frumos și vă dorim mult succes în tot ceea ce întreprindeți!
Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW contactați, cu încredere, reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Articol de: ing. ADRIAN ISOC, director vânzări zona de vest a țării - Summit Agro România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
