D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI

Pe 9 octombrie 2024, în ședință de guvern, a fost aprobată Ordonanța de urgență pentru modificarea OUG nr. 7/2004 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”. Prin OUG nr.7/2024 beneficiarii care îşi desfăşoară activitatea doar în cadrul agriculturii primare beneficiază de un grant care acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni pe perioada creditului, dar nu mai mult de 60 de luni și fără a depăşi plafonul maxim de 280.000 euro/beneficiar pentru toate ajutoarele de stat acordate în temeiul Cadrului Temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Prin urmare, schema de ajutor de stat „Creditul fermierului” s-a extins și pentru plata datoriilor restante către furnizori/distribuitori de inputuri. Totodată, în cazul beneficiarilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare, din care rezultă că este afectată minimum 50% din suprafața exploatată, gradul de calamitare reprezentând media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare, creditul poate fi utilizat și pentru rambursarea ratelor aferente altor credite/linii de credit/finanţări tip leasing financiar sau operaţional contractate de către producătorii agricoli, dar numai dacă destinaţia acestor finanţări este în strânsă legătură cu activitatea desfășurată de beneficiar în sectorul producţiei agricole.

Bugetul schemei de ajutor de stat se majorează la maximum 1.861,5 milioane lei, iar prin implementarea acesteia se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 7.500 beneficiari.

Sprijinul se acordă pentru beneficiarii care nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanţările tip leasing, sau, dacă înregistrează restanțe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B şi C în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

În cazul fermierilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare, se poate acorda ajutorul de stat sub formă de grant și dacă aceştia înregistrează credite restante încadrate în categoriile D şi E în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

Producătorii agricoli pot solicita acordarea unui ajutor sub formă de garanție de până la 100% din valoarea creditului, acordată de către Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, care este administratorul schemei de ajutor de stat, din sumele puse la dispoziție de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

CITEȘTE ȘI: Cine-i de vină? Toți!

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 9 octombrie 2024, la sediul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ministrul român al Agriculturii - Florin Barbu a semnat cu omologul său din Egipt, Alaa Farouk, ministrul Agriculturii și al Îmbunătățirilor Funciare, un Plan de acțiune, în baza Memorandumului de Înțelegere în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Agriculturii și Îmbunătățirilor Funciare din Republica Arabă Egipt, parafat în 2017.

Scopul Planului de acțiune este dezvoltarea și încurajarea cooperării economice, științifice și tehnice dintre cele două ministere, centrele de cercetare și alte organizații ce își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii. „Am avut discuții foarte constructive cu omologul meu din Egipt. Din punct de vedere al dotării tehnologice, Egiptul este interesat de achiziția de utilaje agricole de la producători români, având în vedere că în Egipt predomină fermele mici. În egală măsură, sunt companii din Egipt care pot veni în România să investească în procesarea producției primare pentru a realiza furaje pentru animale, iar hibrizii de floarea-soarelui pe care noi îi utilizăm prezintă interes pentru partenerii din Egipt, având ca obiectiv creșterea randamentului la această cultură. De asemenea, România poate sprijini Egiptul prin expertiza pe care o deține în domeniul irigațiilor, precum și al cercetării, astfel încât fermierii din ambele state să devină mai competitivi pe piață și să se dezvolte în continuare”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Florin Barbu a mai spus că, odată semnat acest Plan de acțiune, țara noastră este pregătită să dea sprijinul necesar pentru asocierea fermierilor din Egipt, prin adaptarea legislației cu sprijinul experților tehnici din MADR care vor realiza un schimb de experiență cu cei din cadrul Ministerului Agriculturii din Egipt. „Având în vedere că Egiptul este partenerul economic cel mai important al României din Orientul Mijlociu și Africa, vom începe să lucrăm împreună la nivel tehnic, iar MADR va asigura sprijinul necesar pentru transferul de know-how în ceea ce privește constituirea fermierilor în forme asociative”, a punctat șeful MADR.

Implementarea Planului de acțiune se va realiza prin întâlniri alternative în România și în Egipt, sesiuni on-line între experții din instituțiile publice, organizarea de seminarii etc.

Planul de acțiune cuprinde domenii de cooperare precum:

  • Schimbul de informații privind aspectele fitosanitare pentru o mai bună înțelegere și punere în aplicare a legislației fitosanitare;

  • Dezvoltarea producției de semințe și transferul de tehnologie;

  • Infrastructura și mecanizarea agriculturii; sisteme moderne de irigații și îmbunătățiri funciare; proiecte de irigații - studii tehnice;

  • Consolidarea comerțului-potențial și dificultăți (bariere) de import/export de produse agricole vegetale și de origine animală în/din A. Egipt/România;

  • Cooperare în vederea îmbunătățirii producției, reglementării și certificării agriculturii ecologice;

  • Cooperare privind îmbunătățirea dezvoltării organizațiilor fermierilor agricoli;

  • Schimb de informații, experți și vizite științifice pe termen scurt, cu scopul de a face schimb de experiență și de a ajunge la un consens cu privire la implementarea cercetării științifice comune;

  • Schimb de opinii cu privire la informații tehnice și comerciale.

Semnarea Planului de acțiuni a avut loc în contextul organizării celei de-a 4-a sesiuni a Comitetului mixt pentru cooperare economică, tehnică și științifică, care se desfășoară la București în perioada 7-9 octombrie 2024.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că va sărbători pe 10 octombrie 2024 „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” prin organizarea de târguri și evenimente la nivel național. Prin urmare, în toată țara vor avea loc programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Ajunsă la a opta ediție, „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” va fi celebrată și în curtea MADR, cu sprijinul Cooperativei Caprirom Sud Muntenia, în perioada 10 – 12 octombrie 2024, între orele 09:00 - 19:00, printr-o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare.

În premieră, la târgul dedicat produselor autohtone, de la Ministerul Agriculturii, va fi un stand în cadrul căruia reprezentanți ai Facultății de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere din cadrul USAMV București vor prezenta produse inovative de cofetărie și patiserie obținute de doctoranzii și studenții facultății și vor oferi materiale informative privind promovarea ofertei educaționale.

De asemenea, vizitatorii sunt așteptați cu o gamă variată de produse înregistrate pe scheme de calitate naționale și sisteme de calitate europene, produse atestate tradițional, produse care au dobândit dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „produs montan”, produse cu denumire protejată, precum Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru produse agroalimentare și Indicații Geografice pentru băuturi spirtoase (IG), produse certificate ecologic, preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, miere, dulcețuri.

De la târgul din curtea MADR vor putea fi cumpărate sortimente variate de dulcețuri, gemuri, sucuri și siropuri și legume proaspete de sezon varză albă și roșie, cartofi, usturoi, roșii, castraveți, ceapă albă și roșie, cartofi, vinete, ridichi negre, dovleci, conopidă, fructe precum: struguri bio, mere, pere, prune vor putea fi procurate de la producători din județele Dâmbovița, Buzău sau Olt. Mustul, băutura specifică toamnei, nu va lipsi de la târg, alături de mere, prune, prune afumate, miez de nucă, aduse de producători din județele Constanța și Vrancea.

Din județele Argeș și Sibiu vor fi expuse spre comercializare produse care au dobândit protecție europeană și reprezintă cartea de vizită a României în materie de gastronomie și păstrarea tradițiilor și valorilor europene: Magiunul de prune Topoloveni (AG)- IGP din anul 2011, un preparat renumit și apreciat, fără adaos de zahăr, E-uri, conservanți sau aditivi, dar și binecunoscuta Telemea de Sibiu (SB) – IGP din anul 2019, o brânză semitare din lapte de oaie.

Agricultura ecologică este reprezentată la târg de producători din județul Argeș și Sibiu, care vor aduce diverse sortimente de miere: miere de salcâm, polifloră, tei, faguri, amestec de miere cu cătină și propolis cu cătină.

Iubitorii de pește vor putea alege dintr-o gamă largă de produse din păstrăv de la Păstrăvăria Bușteni, înregistrate ca produse montane, precum: Păstrăv Zamorean, Păstrăv zamorean Morcovit, păstrăv jăruit, Păstrăv Prăvălit și Proțăpit, Păstrăv în zamă de roșii, Tocană de păstrăv cu legume, Tocană de păstrăv jăruit cu legume, Păstrăv murărit pe zamora, Păstrăv în osâză de legume, Pate de ficat de păstrăv zamorean, Fluștuc de păstrăv-Curcubeu. La acest eveniment va putea fi degustată în premieră plăcinta umplută cu carne de pește.

Din județul Vâlcea vor fi disponibile produse tradiționale atestate din categoria băuturilor spirtoase: „Țuică Tăria lui Cătălin” și „Rachiu din fructe Tăria lui Cătălin”, dar și băutura spirtoasă „Țuică de prune Sordony de Horezu”, care urmează etapele înregistrării ca Indicație Geografică.

La târg vor fi prezente produse tradiționale din județul Mureș precum: Pita de casă cu cartofi - produs natural de la Boianu, Chec de casă de la Boianu, Colac cu nucă de la Boianu, dar și produsele tradiționale din carne și preparate lactate din comuna Fundata, județul Brașov.

Consumatorii vor putea alege dintr-o gamă largă de preparate din categoria zonei montane: brânzeturi maturate, diverse sortimente de miere și alte produse ale stupului.

Totodată, la acest eveniment de toamnă vor putea fi găsite dulciuri precum cozonac, varietăți de turtă dulce și ciocolată de casă, alături de vinuri albe, roz sau roșii.

Oaspeții târgului se vor bucura de florile de sezon aduse de membrii Asociației Producătorilor de Flori Muntenia care vor încânta privirile tuturor celor care vor trece pragul târgului organizat cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.

Mă bucur să constat că produsele românești sunt din ce în ce mai căutate, că românii conștientizează faptul că produsele românești create de mâinile harnice și pricepute ale fermierilor sunt cele mai bune, gustoase și sănătoase, iar cumpărând românește putem răsplăti și promova producătorii autohtoni și dezvolta agricultura românească”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

 

CITEȘTE ȘI:  „Ca altădată”, pe urmele produselor tradiționale românești

 

13 cu noroc pentru „Pita de Pecica”

 

Tradiția culinară, parte a industriei alimentare

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 08 Octombrie 2024 12:25

Cine-i de vină? Toți!

Încep prin a spune că nu țin partea nimănui și doar vreau să privească fiecare obiectiv problema la care mă refer. Îmi asum supărarea tuturor și „hate-ul” (că tot e la modă, sâc!) pe care-l voi atrage, însă, haideți, măcar în al doisprezecelea ceas, să nu mai ascundem gunoiul sub preș. Deja izul e de hoit. Hoitul agriculturii.

Încă o dată autoritățile vin cu măsuri pompieristice, iar poporul le acceptă. Doar că acum, în 2024, economia țării este într-o așa stare de degradare, că mâna întinsă către „bolnav”, în speță agricultura, nu mai poate ajuta pe toată lumea. Pe unii îi va omorî azi, iar restul se va duce, cel mai probabil, treptat, dar mai repede decât ne putem imagina.

Știu, scenariul e sumbru. Asta e realitatea zilelor noastre, din păcate.

De ce s-a ajuns aici? Pentru că am ascuns gunoiul sub preș și ne-am mulțumit cu ce-am primit, fără să ne proiectăm în viitor. Clima s-a schimbat, vremurile sunt tulburi, cu pandemii, războaie, boli la animale. Oamenii s-au schimbat… în rău. Iar în România nimeni nu s-a gândit în peste 30 de ani la viitor. Toți se agită pentru propriile buzunare. Dar, ne convine sau nu, buzunarul tău, cu buzunarul meu, cu buzunarul lui sunt legate.

Viitor înseamnă strategie. Exact asta îi lipsește României, agriculturii, STRATEGIE.

Cine-i de vină pentru lipsa viitorului și a stării deplorabile în care ne aflăm? Toți suntem vinovați. Politicienii își fac jocurile, la fiecare patru ani aruncă „sacul cu îngrășăminte” pentru voturi. Iar producătorii agricoli, până să vină schimbările astea climatice și restul problemelor/provocărilor, posibil și scârbiți de clasa politică, de autorități, ca mai toată populația, de altfel, și-au văzut de mai micile sau mai marile lor afaceri. Azi nu mai „merge și așa”.

Fermierul român, când s-a băgat în cooperativă și a venit un neica nimeni care i-a oferit cu 50 de bani mai mult pe carne, lapte, legume, grâu sau ce-o mai fi avut el de vânzare, nu s-a gândit că rupe o za din cooperativă și a vândut în afara acestei structuri. Apoi, când acei cumpărători au dispărut din piață, că, deh, vremuri grele, fermierul nostru a vrut să se întoarcă la cooperativă. Ce să vezi, ca el au făcut și alții, iar cooperativa s-a închis. „Nu merg, dom`le, cooperativele!” Zău? Păi, n-au cum să meargă, dacă sunt dorite doar la greu. O comuniune înseamnă și la bine, și la greu.

Aceeași poveste și cu organizațiile profesionale. Vrem organizații, vrem oameni capabili în ele, care să facă lucruri, să le miște, să ne reprezinte în discuțiile cu autoritățile, dar nu băgăm mâna-n buzunar să plătim cotizații. Și atunci, la noi, asociațiile sunt reprezentate de fermieri care își cheltuiesc banii și timpul mergând peste tot și cerând sprijin pentru întreaga tagmă. Cu ce să plătească o asociație un jurist, un contabil, un om de comunicare, un lobbist, dacă n-are în spate fermieri plătitori de cotizație? Și atunci e simplu să zici: „Nu merg, dom`le, asociațiile!”.

Cu așa sector dezbinat, politicienii și guvernanții fac ce și cum vor. D-aia suntem azi aici, adică în sărăcie.

Mi-a luat cam mult să ajung la problemă și, sincer vă spun, cred că s-ar putea scrie zeci de mii de pagini despre agricultura postdecembristă, problemele și oamenii ei.

Așadar, subiectul e vestita ordonanță care suspendă rambursarea datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de inputuri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente.

Există un lanț, fermier–distribuitor–producător. Orice za ai scoate, omori întreg lanțul.

Să fim sinceri și să recunoaștem, fermierul preferă să lucreze cu distribuitorul, de cele mai multe ori cu plata la recoltă sau cu mai multe rate, decât să meargă la bancă să ia bani pentru cumpărarea de inputuri. Lanțul ăsta comercial merge bine, o spun toți cei care fac parte din el. Aaa, da, au apărut în piața asta a inputurilor și neserioși. Ăștia au vrut câștiguri rapide, s-au dus cu prețuri de nerefuzat către agricultori (care, apropo, câți citesc contractele comerciale sau plătesc juriști ca să-i ajute?) și i-au prins în plasa lor, ca acum să-i execute. Distribuitorii ăia vechi în piață, cu renume bun, care stau alături de fermieri în mod real, nu joacă murdar. Însă unii agricultori, pe românește, au pus botul la mocangeală și trag ponoasele.

Că tot am adus vorba de mocangeală. Mă tot întreb cum e posibil „să cumperi” tractor de lux de pe internet la juma` preț. Chiar nu te întrebi dacă acel vânzător există? Se pare că nu, iar astfel de țepe sunt la ordinea zilei. La fel, se vând pe internet produse falsificate de protecția plantelor. Culmea, au succes în rândul… exact, al fermierilor.

Acum înțelegeți de ce spun că vine miros de hoit de sub preșul agriculturii? Analizați-vă obiectiv fiecare, înainte să aruncați pumnalul.

Revenind la ordonanța mult disputată, suspendarea datoriilor fermierilor și restul măsurilor așa cum sunt ele puse în actul normativ, cel mai probabil, va afecta întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii, distribuitorii și producătorii de inputuri, ci și fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro, spun cifrele). Agricultorul nu prea are acces la alt tip de finanțare.

Ordonanța asta s-ar putea să-i bage în faliment pe furnizorii de inputuri. Și ce dacă, o să spuneți unii. În prezent, situația financiară a agricultorilor e precară. Câți au acces la bănci? Prea puțini. Și dacă distribuitorul de inputuri nu-l mai poate finanța pe fermier, acesta cum, cu ce și de unde își va lua sămânța, îngrășămintele, toate cele necesare câmpului? De pe internet?! Dați-mi voie să râd...

Prin urmare, gândiți global soluțiile, că degeaba omorâți capra vecinului, dacă de pe urma ei mâncați și voi.

Întregul lanț comercial fermier–distribuitor–producător trebuie sprijinit, finanțat și protejat. Cum? Punându-se toate părțile la masa discuțiilor. Ei, vedeți de ce e bună asocierea?

Iar autoritățile să-și facă treaba și să găsească soluții, împreună cu toți cei implicați în problemă.

Mai vreau să zic ceva, care iar îi va supăra pe unii. Citiți, informați-vă, luați-vă informațiile de la specialiști, ascultați și treceți prin filtrul gândirii voastre orice informație. Altfel, veți continua să vă gestionați afacerile după ureche (unii). Și se vede că nu e bine, nicidecum profitabil. Eu, una, m-am săturat de câte inepții văd pe social media, în grupurile de agricultori. E plin internetul de prostii. Găsiți-vă surse de informare care să vă facă performanți și atunci poate nu va mai zice consumatorul de hrană că tot stați cu mâna întinsă la banii publici.

Uniți-vă, stați aproape unii de alții și nu mai căutați chilipiruri, că la final s-ar putea să vă coste, chiar mult.

Faceți, împreună cu autoritățile, cu specialiștii, de pildă, strategii pe apă, irigații, asigurări, riscuri, aduceți-vă aportul la adoptarea unei legislații adecvate vremurilor.

Negocierile pe ordonanța suspendării datoriilor fermierilor s-au finalizat. Rămâne de văzut când și în ce formă va apărea actul normativ în Monitorul Oficial. Până atunci, punctele agreate de toate părțile în urma întâlnirilor de la Ministerul Agriculturii le găsiți aici: Ordonanța suspendării datoriilor și „Creditul fermierului”, în linie dreaptă

Închei așa cum o face un fermier ale cărui gânduri sunt prezente în Revista Fermierului, Ștefan Gheorghiță: „În rest, numai de bine”. 

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2024
Abonamente, AICI!

CITEȘTE ȘI: Fermierul anului 2024, și *utut, și cu banii luați de propriul stat

 

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Compania Mewi, cea care reprezintă marca Valtra în țara noastră, a organizat demonstrații cu tractorul Valtra S, în cadrul turneului SmartTour 2024. Finlandezii au trimis în Europa două tractoare Valtra S 416, care să facă dovada leadershipului, prin orice loc vor trece. Plecat din Dobrogea, ținutul unde au avut loc primele demonstrații, tractorul Valtra S 416 s-a deplasat de la est spre vest, în fiecare dintre filialele Mewi fiind programate teste în ferme din fiecare județ. În paralel, cu un al doilea tractor au avut loc demonstrații și în ferme din Moldova, organizate de partenerul Mewi, Agritehnica.

Cei de la Valtra dau nume de alint tractoarelor lor. De pildă, seria A este „micuțul gigant”, seria Q este „o fiară dezlănțuită”, seria N este un „cal de povară” ș.a.m.d. Și seria S a primit, cu mândrie, titulatura „The Boss”, adică „Șeful”. Având puteri cuprinse între 280 CP și 420 CP, Seria S este cel mai mare și mai puternic tractor Valtra, promițând cuplu ridicat la turații mici. Motorul AGCO Power de 8,4 l și transmisia CVT asigură reducerea cu 5% a turațiilor și o scădere cu până la 10% a consumului de combustibil, prin comparație cu anteriorul S.

ta 254 mewi 2

„Clienții așteptau noul model Valtra S, știau că va apărea, pentru că fusese lansat la Agritehchnica 2023”, spune Nader Ahmed, service brand manager Valtra în cadrul companiei Mewi.

Așa cum se așteptau fermierii și antreprenorii din domeniul agricol, la cea mai recentă Serie S, Valtra pune un accent deosebit pe confort, vizibilitate și tehnologie inteligentă. Există mai multe caracteristici noi și îmbunătățiri ce fac diferența la această a șasea generație a seriei S, cum ar fi: un design nou, acces îmbunătățit, o nouă cabină spațioasă, un număr mai mare de faruri (toate, cu leduri) și un grad ridicat de adaptabilitate pentru toate sarcinile. „Sistemul de conducere în ambele direcții de mers, TwinTrac, montat din fabrică, precum și interfața cu utilizatorul SmartTouch au fost întotdeauna caracteristici populare printre utilizatorii tractoarelor din seria S. La noul S se regăsește o serie de upgrade-uri, inclusiv o gamă de opțiuni pentru suspensia punte față și cabină, de acum acestea putând fi echipate și cu cabină Skyview (opțional) și pot fi personalizate prin Valtra Unlimited”, punctează George Tănase, brand manager Valtra la Mewi.

 

Un Boss demn de tot respectul

 

La demonstrațiile din țara noastră, desfășurate în luna iulie, în timp ce țara lua foc, tractorul finlandez și-a păstrat cumpătul și a demonstrat că poate lucra în orice condiții, căci a fost o secetă cumplită, pe oriunde a trecut, timp de trei săptămâni.

George Tănase a participat la mai multe dintre aceste demonstrații: „Am fi vrut să fie prezentă mai multă lume, însă campania de recoltat în plină desfășurare a făcut ca numărul participanților să nu fie unul mare. Însă pot spune că poate a fost mai bine așa, pentru că au fost prezenți cei cu adevărat interesați. De la toți participanții s-au auzit doar voci care au lăudat tractorul, considerând că acesta se prezintă extraordinar de bine, are capacitatea de tracțiune conform așteptărilor. Sună bine, merge frumos, adică nu se aude motorul chinuit, turat. În plus, arată foarte bine”.

ta 254 colaj mewi 1ta 254 colaj mewi 2

Motivul pentru care noul Valtra S este un jucător important pe piața tractoarelor ni-l explică brand managerul Valtra la Mewi, George Tănase: „De fapt, sunt două motive: cutia de transmisie a Fendt-ului, de la seria 900, adică celebra transmisie din industrie, la care se adaugă un motor AGCO Power, ceea ce îl plasează în vârf bine de tot, în top 3 tractoare din clasa sa de putere. De altfel, la una dintre demonstrații, clientul a adus, pentru comparație, un Fendt 942 Vario, ambele tractând un Horsch Tiger 4MT. La momentul comparațiilor, toate caracteristicile au fost similare (consum, tracțiune, cuplu motor etc)”.

ta 254 colaj mewi 3ta 254 colaj mewi 4

Noul tractor Valtra S a fost condus de Octavian Vrăbiuță, coordonatorul service-ului de la filiala Stoenești a companiei Mewi, care a reușit să creeze „cele mai bune condiții de demo” în fiecare parcelă. Utilajele atașate au fost Horsch, Tiger MT de 4 metri și Joker RT de 6 și 8 metri.

Nader Ahmed, service brand manager Valtra, cel care se ocupă de acest brand încă din prima zi în care a intrat în portofoliul Mewi (adică de aproape 15 ani), la una dintre demonstrații a condus tractorul Valtra S. „Un Boss care impune respect! La cei 420 CP am lucrat cu un scarificator de 4 metri, la o adâncime de 40 cm și o viteză de 9 km/h la 1.900 rpm. Tractorul mergea constant, după combină, unde pământul era uscat. Un tractor robust, închegat, produs 100% în Finlanda. N-am să reiau caracteristicile tehnice ale acestuia, voi spune doar că pe mine m-a impresionat dotarea modelului Unlimited venit în demo, care avea cam tot ce ți-ai putea imagina: oglinzi telescopice reglabile, scaun ventilat (sau încălzit, dar cine voia așa ceva?!), inclusiv suc în frigider și multe altele”, povestește entuziasmat Nader Ahmed.

ta 254 colaj mewi 5ta 254 colaj mewi 6

 

Tractorul perfect încă nu s-a realizat

 

Faptul că tractoarele Valtra din seria S de până acum, adică cele din generațiile trecute, aveau probleme, este una dintre multele știri false care circulă în folclorul colectiv. „A existat, la un moment dat, un lot care a avut o mică problemă la suspensia cabinei, dar asta era acum 5-6 ani. Oricum, problema s-a remediat atunci, iar orice fermier posesor de serie S este mulțumit de tracțiunea acestor tractoare și, în general, de costul deținerii unui astfel de tractor. Sistemul de suspensie al cabinei s-a îmbunătățit, probleme au apărut foarte rar, și acelea au fost minore. În România sunt peste 300 de Valtra S, din seriile anterioare. Cine deține aceste tractoare este mulțumit de ele, sunt tractoare cu o bună tracțiune. Tractorul perfect încă nu s-a realizat. Altfel, noi n-am mai fi avut de lucru. Desigur că se mai defectează. În ceea ce privește service-ul pentru Valtra, este de reținut că, în garanție, se înlocuiește întregul ansamblu, nu doar piesa. Spre exemplu, dacă sunt probleme la diferențialul față cu un pinion sau o bucșă, se înlocuiește întregul ansamblu, iar toate înlocuirile se fac pe cheltuiala producătorului”, precizează Nader Ahmed, service brand manager Valtra în cadrul Mewi.

ta 254 colaj mewi 7ta 254 mewi 3

 

Haideți să vedem, sub formă de „Știați că…?”, care sunt doar cinci dintre caracteristicile generale ale mărcii finlandeze Valtra.

Așadar, știați că

1. Tractoarele Valtra se află în topul mondial al tractoarelor, iar alături de Fendt și de Massey Ferguson fac parte din grupul AGCO? Este un tractor nu tocmai ieftin, care arată și se poartă scump.

2. Este rudă apropiată cu Volvo? Dacă Fendt e Mercedesul tractoarelor, Valtra este Volvo-ul tractoarelor. Că tot se fac comparații cu industria auto. Așadar, nu este un tractor din gama de mijloc, ci unul din liga superioară.

3. Este un tractor creat în Finlanda, iar țările nordice sunt locul unde s-a născut designul? Numeroasele premii ce i-au fost atribuite doar de-a lungul ultimilor zece ani vin să confirme că, într-o bună tradiție scandinavă, la acest tractor „forma urmează funcția”. Dacă un produs are însemnul iF Design Award sau reddot winner (sau altele mai puțin cunoscute în domeniul agricol, însă mult apreciate în lumea designului) este clar că avem de-a face cu o piesă de excepție.

4. Sunt considerate cele mai fiabile tractoare de pe piață? Foarte rar apare câte unul în service. Și totuși, de ce se defectează? Pentru că „tractorul perfect încă nu s-a realizat. Altfel, noi n-am mai fi avut de lucru”, după cum spune brand managerul Valtra din cadrul Mewi, Nader Ahmed.

5. Valtra sunt tractoare cu un foarte bun consum de combustibil?

 

CITEȘTE ȘI: Tânărul inginer agronom, Antoniu Avrămuț, pregătit pentru controlul total al afacerii familiei

 

Fendt 728 Vario, tractorul care stabilește un nou standard în eficiența consumului de combustibil

 

Avatar SD, utilajul Horsch conceput special pentru semănatul direct

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2024
Abonamente, AICI!

Mierea nu este doar un răsfăț dulce, ci este, înainte de toate, un aliment cât se poate de sănătos, cu proprietăți curative, cunoscute din cele mai vechi timpuri. Chiar dacă românii nu se situează în topul marilor consumatori de miere, sunt plasați în Top 3 producători de miere la nivelul Uniunii Europene, cu 2,3 milioane de familii de albine și o cantitate anuală de miere de aproape 30.000 de tone. Consumul intern de miere este și el în creștere, ajungând în 2023 la 1,2 kg pe cap de locuitor, mult prea puțin însă în comparație cu nivelul producției.

La nivel european, România a devenit nu doar un producător important de miere, ci și un exportator de luat în seamă, având în vedere că mai mult de jumătate din mierea produsă pleacă spre piețele externe. Ceea ce e mai greu de înțeles este faptul că România a devenit și un importator important. „Am solicitat ministrului Agriculturii să nu mai permită importurile. Am fost primii în Europa, în 2018, la producția de miere, iar ministrul Agriculturii de la acea vreme a făcut mare propagandă sectorului apicol. Dar uităm repede… Știți, miniștrii sunt vremelnici, pe când apicultura este veșnică. Albina vine de milenii și noi avem obligația să o protejăm. Suntem o țară care asigură autosuficiența pentru consum și exportăm jumătate din mierea produsă, dar, în mod ciudat, anual, importăm 4.000 – 5.000 de tone, adică aproape jumătate din mierea pe care o consumăm pe piața internă, or, acest lucru nu se justifică. Ar fi mare lucru ca acest produs natural să poată fi consumat aici, de copiii noștri. Avem Programul „Mierea în școli”, care nu funcționează nici după 17 ani de când a fost lansat. În schimb, importăm miere din Ucraina sau China de o calitate îndoielnică”, ne spune Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România.

Mierea de import vine la pachet cu două mari probleme: calitatea și prețul, adică ieftină și de proastă calitate. Calitatea se răsfrânge asupra consumului, pe când prețul pune în dificultate apicultorul român. Ioan Fetea nu își explică cum se poate produce un kilogram de miere cu numai 6 lei (preț de piață). „Apicultorii vor renunța, pentru că nu-ți permiți la ora aceasta să produci la asemenea prețuri. Prețurile de producție au crescut cu 30 – 40% . Kilogramul de miere din România ne costă 13 – 14 lei. Mierea din Ucraina sau din China vine la 6 lei. Păi cum să mă lupt eu, apicultor român, cu un preț de dumping? N-am cum să supraviețuiesc!”

zoo 254 mierea 2

 

Legislație permisivă cu importurile

 

Este aproape de domeniul evidenței faptul că nu poți să produci ieftin și să ai pretenția că produsul tău este 100% miere naturală. Ei bine, din acest moment, intră în scenă mierea contrafăcută. Se pare că „specialiștii” în falsificarea mierii aproape au atins perfecțiunea. Pseudomierea lor se apropie periculos de mult de gustul și consistența mierii adevărate.

Semnalul de alarmă este tras de Teodora Colțea, șef laborator în cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură: „Din păcate, în ultima vreme, falsificările sunt atât de bine făcute, încât câteodată este aproape imposibil să detectăm dacă mierea respectivă are adaosuri de falsificare. Cel mai indicat și mai sigur este examenul de laborator, care poate identifica agenții de falsificare ai mierii respective. Pot fi unele modificări organoleptice, dar uneori aceste însușiri organoleptice ale mierii nu sunt afectate de falsificarea respectivă și atunci este foarte greu să-ți dai seama dacă mierea a fost falsificată sau nu”.

Se pare că analiza mierii de import este rezolvarea problemei. În România, singurele laboratoare care contează sunt cele ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Dar, atât timp cât planul și bugetul permit analiza unei legături de pătrunjel pe lună, e greu de crezut că acele 4.000 – 5.000 de tone de miere de import au fost luate cu adevărat în serios de autoritățile abilitate.

Roxana Spulber, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA), este de părere că totul pleacă de la legislație: „Cred că avem o problemă cu legislația care este destul de permisivă în ceea ce privește importurile. Autoritățile încearcă să-și facă treaba, dar personalul este insuficient pentru câtă miere se importă. Vorbim despre miere suspectată de falsificare și asta nu o putem stabili noi doar văzând-o pe rafturile magazinelor. Cel mai mult are de pierdut consumatorul, care poate că se bucură de prețul mic al mierii. De fapt, acesta ar trebui să fie primul semnal de alarmă. Nu se poate produce miere de calitate la 6 sau 8 lei/kg. Noi, ca institut, putem face analiza în laboratoarele noastre și chiar am semnalat ANSVSA atunci când am depistat miere contrafăcută, dar nu este atributul nostru, noi suntem un laborator privat. Este o chestiune reglementată de legislația în vigoare. Pe de altă parte, este o problemă și cu hipermarketurile care acceptă la raft produse pentru care nu au documente care să ateste calitatea în mod specific, or, această atestare trebuie să vină de la un laborator autorizat. Nu trebuie acceptate buletinele de analiză de import, care vin odată cu mierea. Evident, ele vor certifica o miere de calitate, deși nu este chiar așa. Ar trebui autorizat un laborator terț, un laborator neutru, să facă aceste analize”.

zoo 254 mierea 1

 

Miere care nu s-a întâlnit cu albina

 

Analiza timidă a mierii de import este o problemă care ține și de finanțarea precară, este de părere Ioan Fetea, președintele ACA. Mai mult, etichetarea mierii pare că mai degrabă maschează deficiențele de calitate decât să le scoată în evidență. „Lipsesc fondurile pentru a dezvolta laboratoare performante, așa cum au țările din Asia. Se pare că nu există interes pentru a finanța astfel de laboratoare, interesul este unul economic și atât. Pe de altă parte, etichetarea ar trebui să fie foarte simplă și să evidențieze clar țara de origine și sortimentul de miere. Abia acum s-a trezit Uniunea Europeană să recunoască, rușinos, faptul că sistemul de etichetare nu este eficient și 50% din mierea importată este adulterată. Este inacceptabil ca Uniunea Europeană să nu găsească soluții să verifice calitatea mierii. Într-un borcan, ne trezim cu amestecuri de miere care provin din cinci sau șase țări. Consumatorul nu mai știe ce consumă și își pierde încrederea”, arată Ioan Fetea.

Așa cum există lapte care nu a văzut vaca, este perfect posibil să găsim și miere care nu s-a întâlnit cu albina. Supoziția este confirmată de Roxana Spulber, directorul ICDA. „Este posibil să ne punem această întrebare și să fie foarte înțeleaptă. Este o problemă, dar nu putem vorbi despre calitatea unui produs, dacă nu l-am analizat. Mierea din China, suspectăm că este falsificastă cu un sirop de orez. Probabil că această miere, provenită din China, are un traseu atât de sinuos, încât se pierde originea mierii și o identificăm ca fiind miere produsă în UE, dar la origine ar putea fi din China”, afirmă Roxana Spulber.

Nu doar mierea de import are probleme de calitate. Avem și noi „magicienii” noștri, care transformă miraculos zahărul în miere. Cel mai des se apelează la siropul de zahăr,  invertit artificial, care imită destul de bine mierea de salcâm, însă se folosește cu succes și glucoza industrială, care fie se adaugă în miere pentru a-i spori cantitatea, fie este consumată direct de albină din hrana preparată de apicultor.

Un lucru însă este cert, fără o analiză de laborator riguroasă pentru fiecare lot de miere care ajunge în țară și mai apoi pe raft, calitatea va fi mereu un motiv de suspiciune. Și, apropo de importuri, atât timp cât nu se aplică taxe pentru mierea venită din spațiul extracomunitar, apicultorul român riscă falimentul. Ambele măsuri țin de „voința” statului român. Oare ce-l împiedică să le impună?

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2024
Abonamente, AICI!

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din București a deschis oficial Laboratorul universitar de agricultură urbană digitală dotat cu robot agricol cartezian educațional, turn aeroponic, imprimantă și scanner 3D pentru prototipuri rapide și sustenabile, kit-uri pentru studenți și multe alte dispozitive specifice Agriculturii 4.0.

Inaugurarea Laboratorului universitar de agricultură urbană digitală a avut loc vineri, 4 octombrie 2024. „Academia de Studii Economice din București este prima universitate din România care deține astfel de dispozitive avansate”, a punctat Nicolae Istudor, rectorul ASE, prezent la eveniment.

IMG 20241004 WA0015

Robotul agricol cartezian educațional este un dispozitiv destinat sprijinirii activităților agricole, precum monitorizarea culturilor și a solului, aplicarea pesticidelor sau îngrășămintelor, cultivarea și recoltarea plantelor în mod automatizat, analizarea datelor în scopul îmbunătățirii randamentului economic, având totodată un scop didactic. „Utilizat în scopuri educaționale, robotul cartezian agricol învață studenții sau cercetătorii despre robotică, automatizare și tehnologie agricolă”, a arătat prof. univ. dr. Mirela Stoian, decanul Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului.

IMG 20241004 WA0005

Turnul aeroponic agricol este o structură verticală utilizată pentru cultivarea plantelor folosind tehnologia aeroponică, o metodă de agricultură în care rădăcinile plantelor sunt suspendate în aer și sunt hrănite cu o soluție nutritivă pulverizată. Acest dispozitiv este destinat în special pentru utilizarea în medii urbane, în sere sau spații interioare, deoarece economisește spațiu și resurse, cum ar fi apa și nutrienții.

Proiectul face parte din Programul „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!” și are ca scop dezvoltarea agriculturii prin tehnologie și digitalizare. 

461936210 18117590956392379 2105160400424247310 n

La evenimentul de inaugurare au fost subliniate unicitatea, noutatea și importanța laboratorului, în condițiile actuale ale pieței muncii. „Universitatea noastră se adaptează continuu, dezvoltând infrastructura educațională și calibrarea informațiilor necesare studenților în vederea inserției la nivelul meseriilor viitorului”, a precizat Nicolae Istudor.

Agricultura de precizie reprezintă o metodă modernă de gestionare a activităților agricole care utilizează tehnologia avansată pentru a optimiza producția și a îmbunătăți eficiența resurselor. Importanța agriculturii de precizie devine tot mai evidentă datorită numeroaselor sale avantaje, care răspund provocărilor actuale din agricultură, inclusiv creșterea și migrația populației, schimbările climatice și necesitatea de a conserva resursele naturale.

462128836 18117590917392379 4255297883569144609 n

„Firește, trebuie să avem grijă să nu mutăm agricultura la oraș, dar să oferim fiecărui mediu avantajele și provocările de rigoare. Acest pas reprezintă un pilon important pentru înțelegerea și dezvoltarea creativității studenților noștri, care pot aplica ulterior tehnologii moderne în cadrul diferitelor ferme sau entități private, sau chiar contribui la adaptarea Agriculturii 4.0 în anumite stațiuni și institute de cercetare agricolă”, a conchis Mirela Stoian.  

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a lansat aplicația FITS destinată utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor. Astfel, procesul de formare profesională este digitalizat.

Toate persoanele care desfășoară activități profesionale cu produse de protecție a plantelor au obligația de a urma cursul de instruire în vederea obținerii certificatului de formare profesională.

„Potrivit directivelor europene de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, statele membre au obligația de a se asigura că toți utilizatorii profesioniști, distribuitorii și consilierii au acces la o formare corespunzătoare realizată de organisme desemnate de autoritățile competente”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

ANF desfășoară cursuri de formare care își propun să ofere instruire utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor, astfel încât aceștia să dobândească cunoștințe suficiente cu privire la utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, ținând cont de diversele roluri și responsabilități ale acestora.        

Persoanele care doresc să se înscrie la cursul de formare dedicat utilizatorilor profesioniști, distribuitorii și consilierilor pot accesa următorul link: https://fits.anfdf.ro

 

CITEȘTE ȘI: România, gazdă pentru Agricultura din UE

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 04 Octombrie 2024 12:50

Sorgul, planta de cultură a viitorului

Pe 7 noiembrie 2024 va avea loc Conferința „Sorgul – planta de cultură a viitorului”, organizată de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” în colaborare cu societatea Sport Agra din Amzacea (județul Constanța). Evenimentul va fi găzduit de Aula ASAS.

În cadrul conferinței se vor discuta subiecte precum schimbările climatice, sorgul ca alternativă la porumb și totodată o alternativă valoroasă în hrana animalelor. De asemenea, în discuție va fi adusă și piața sorgului.   

În prezent, potrivit academicianului și fermierului dr. ing. Dumitru Manole, în România sunt în jur de 18.000 de hectare cu sorg. „Asta ar însemna – sigur, o estimare, minimum 100.000 de tone de sorg în țara noastră în anul pe care-l traversăm. După datele statistice, în ’90 erau 12.000 de hectare de sorg”, afirmă dr. ing. Dumitru Manole, care în ferma proprie din Dobrogea a avut semănat sorg pe 50 de hectare, în acest an.

Însă, academicianul cercetează această plantă de cultură de vreo două decenii, iar în fiecare an găsim sorgul în câmpurile experimentale ale fermei Sport Agra, acolo unde academicianul Dumitru Manole și-a făcut propriul Centru de cercetare, dezvoltare și inginerie din Amzacea, județul Constanța.

„Eu n-am exclus din cultură porumbul. Sorgul vine în complementaritate cu porumbul. M-am adaptat schimbărilor climatice. Sorgul e o alternativă în condiţiile în care n-avem irigaţii. Și să ştiţi că factorul climatic nu se va schimba, întâmplător vor cade precipitaţii, ori trebuie să fim pregătiţi şi să nu calamităm milioane de hectare, să rămânem şi fără hrană la animale. Trebuie să menţinem stabilitatea economică a producătorului agricol. Încă un lucru important, costurile la cultura de sorg sunt mult mai reduse comparativ cu porumbul, numai dacă ne gândim la îngrăşămintele cu azot. Numai acest factor îl luăm în calcul, pentru că a produce 10 tone de porumb la hectar am nevoie de 21-22 kg substanţă activă de azot; dacă înmulţim cu 10, aritmetica e simplă acum, 210-220 kg azot substanţă activă, în timp ce sorgului nu-i este necesar mai mult de 80 kg substanţă activă de azot”, arată Dumitru Manole.

De altfel, la conferința de la ASAS, academicianul dr. ing. Dumitru Manole va ține o prelegere cu tema: „Sorgul, o alternativă în complementaritate cu porumbul prin adaptarea tehnologiilor de cultură la schimbările climatice, în sud-estul României”.

 

asas sorg

CITEȘTE ȘI: „Să grăbim culturile”. Schimbările climatice impun schimbări în tehnologia de producție

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva, un lider global în tehnologia agricolă, și Pairwise, o companie tehnologică ce deschide noi drumuri în aplicarea editării genetice în alimentație și agricultură, anunță o colaborare pentru a accelera livrarea soluțiilor avansate de editare genetică către fermieri, aducând în cele din urmă beneficii atât mediului înconjurător, cât și consumatorilor de zi cu zi.

De reținut, editarea genetică folosește ADN-ul propriu al unei plante pentru ameliorări precise, oferind fermierilor un instrument esențial pentru a ține pasul cu provocările producției alimentare, inclusiv cele prezentate de schimbările climatice.

Colaborarea se bazează pe investiția de 25 de milioane de dolari a companiei Corteva Agriscience în capitalul Pairwise, realizată sub umbrela Corteva Catalyst, noua platformă de investiții și parteneriate a companiei, concentrată pe accesarea inovațiilor agricole pentru a genera valoare. Investiția are ca scop extinderea accesului și beneficiilor editării genetice pentru o varietate largă de culturi de bază și speciale.

În plus, Corteva și Pairwise au format un parteneriat de tip „joint venture” pentru a accelera și extinde livrarea tehnologiilor avansate de editare genetică, având ca obiectiv creșterea randamentului culturilor pentru producția de alimente, combustibil și fibre, în combaterea schimbărilor climatice în creștere.

Parteneriatul, care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani, va valorifica capacitățile avansate de editare genetică ale ambelor companii pentru a accelera livrarea produselor editate genetic prin generarea și evaluarea unor modificări genetice unice în multiple trăsături ale unei game de culturi. Bazându-se pe tradiția îndelungată a Corteva în domeniul ameliorării și geneticii plantelor, companiile vor colabora la dezvoltarea și implementarea produselor editate genetic care sunt mai rezistente la evenimente meteorologice extreme și la schimbările climatice.

„Editarea genetică este o tehnologie revoluționară pentru agricultură, care va avansa reziliența climatică în agricultură și va stimula creșterea productivității fermelor necesare pentru a hrăni și alimenta populația în creștere a lumii. Fiind noi înșine un lider în tehnologia de editare genetică, suntem mândri să lucrăm cu Pairwise pentru a accelera beneficiile editării genetice nu doar pentru fermieri, ci și pentru toți cei care depind de disponibilitatea alimentelor crescute în mod sustenabil și accesibile – adică pentru toți noi”, a declarat Sam Eathington, directorul tehnologic și digital al Corteva.

„Editarea genetică este pe cale să revoluționeze agricultura, permițând cultivarea unor culturi mai adaptabile la schimbările climatice, mai nutritive și mai convenabile pentru consumatori, oferind totodată avantaje economice mai mari pentru fermieri. Prin Platforma noastră Fulcrum™, suntem mândri să fim în fruntea aplicării acestei tehnologii transformatoare în agricultură și, împreună cu parteneri precum Corteva, să accelerăm realizarea acestor beneficii pentru toate părțile interesate la nivel global”, a completat Tom Adams, CEO și co-fondator al Pairwise.

Pairwise este un lider în utilizarea editării genetice pentru a crea culturi diferențiate. Anul trecut, compania a lansat primul aliment CRISPR din America de Nord și are multiple produse în dezvoltare pentru culturi importante precum porumbul, soia, grâul, rapița, murele și altele. Platforma Fulcrum™ de la Pairwise include instrumente proprii de editare genetică care oferă capacitatea nu doar de a activa sau dezactiva o caracteristică, ci și de a o „regla” folosind editarea de bază și tehnologii conexe, pentru a găsi punctul optim de performanță maximă. Instrumentele inovatoare de editare ale Pairwise permit oamenilor de știință să adapteze cu precizie o gamă largă de variații genetice pentru a dezvolta noi soiuri de plante distincte mult mai rapid și mai eficient decât prin ameliorarea convențională.

Aceasta este prima asociere și investiție majoră de capital în editarea genetică făcută de Corteva Catalyst, noua platformă de investiții și parteneriate a companiei. Investiția reflectă aproape un secol de inovație susținută de Corteva (prin brandul său Pioneer) prin parteneriate, inclusiv cu comunitatea științifică globală.

CITEȘTE ȘI: Soluții durabile pentru a crește productivitatea culturilor, chiar și în condiții de secetă

 

Oportunitatea noilor tehnici genomice (NGTs)

 

Inovații revoluționare pentru o agricultură durabilă

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

newsletter rf

Publicitate

banner bkt

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner P64LE280 Profesional agromedia RF 300 x 250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista