Convorbiri cu ştreangul de gât - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole
Marți, 28 August 2012 01:00

Citatul ediţiei (august 2012)

Mihail Eminescu

„În genere toată societatea secolului al XVI-lea şi al XVII-lea se poate caracteriza scurt: Datoria se preface în drept. Noi la începutul veacului acestuia am fost încă în veacul al XVII-lea. Datoria de a fi slujbaş al ţărei, o datorie foarte grea şi periculoasă sub domniile vechi, devine un drept de a sluji ţara, de-ar vrea ea sau n-ar vrea.

Şi aceşti îndreptăţiţi de a o sluji se'nmulţesc din zi în zi, căci izvoarele de puteri ale societăţii curg spre un singur punct, spre acest privilegiu, părăsind vechea şi neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, ţăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Şi boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute ţărei. Camardinerii, comişii de la grajdiuri, vechilii de moşii, vătajii, se boieresc toţi şi au o progenitură foarte bogată. Această progenitură împle cancelariile şi aleargă la fiecare suplicant, ca să-i toarne cenuşă sau năsip pe hârtie. Mulţi din acei cari au început astfel cariera încarcă astăzi casa pensiunilor, care'ntr-un rând îşi suspendase plăţile. [...]

Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi vodă era cu mânele legate, temându-se vecinic de plângeri la Poartă şi de răsturnare. Să vorbim drept - se poate pretinde de la un om să fie mai mult decât om? Când domnul nu e pus afară de orice controversă, ce devine el decât o simplă persoană care-şi caută de interesele sale.”

Într-o ţară unde fiecine zice: <chacun pour soi> şi <apres moi le deluge> - ce să zică domnul decât tot atâta...

(Fragment din articolul "Influenta austriacă asupra românilor din Principate", apărut în "Convorbiri literare", pe 1 august 1876)

Luni, 23 Iulie 2012 01:00

Citatul ediţiei (iulie 2012)

Gheorghe Ionescu Şişeşti

“La noi în ţară, din 100 de ani, trei sunt foarte secetoşi, 58 sunt secetoşi, 24 ploioşi şi numai 15 sunt foarte ploioşi. De aceea, de abia în 40 din 100 dobândim în România recolte îmbelşugate. Curba de variaţie a recoltelor merge paralel cu curba de variaţie a precipitaţiilor atmosferice. Regiunile cele mai secetoase ale României sunt: Câmpia Dunării şi cu deosebire Bărăganul, Dobrogea, Sudul Moldovei şi Basarabia. O insulă mare secetoasă este în Nordul Moldovei şi Basarabiei, pe Jijia şi Prut, care cuprinde o bună parte din judeţele: Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Bălţi, Soroca şi Orhei. O altă insulă de secetă este în centrul Transilvaniei, la sud-est de Cluj, ţinutul pe care localnicii îl denumesc Câmpia Ardealului.”

(Fragment din conferinţa ţinută în ziua de 23 februarie 1931 la Radio Bucureşti)

Marți, 24 Iulie 2012 01:00

În vârful peniţei (iulie 2012)

Se înțelege că n-am cumpărat nimic, mai ales că a doua zi era Duminică - referendum. Am reţinut însă expresiile, sintagmele ar zice unii, să le fie de bine, care din nefericire caracterizează multe din cele pe care le trăim și le pătimim: merge și așa, și… cum ți-o fi norocul. Și iar mă gândesc la referendum.Ca om ce cu osârdie și cu deosebită plăcere – de ce să nu o recunosc – îmi fac veacul prin cele târguri, oboare și talcioace – că doar nu geaba am semnat, atâta amar de vreme, la radio, rubrica „De prin pieţe adunate” - mărturisesc, cu mâna pe inimă, că diferite feluri de comersanți, autentici sau improvizați, împinși de dorința de câștig ușor, obținut cu cât mai puțină trudă, ori siliți de nevoie să-și vândă pe te miri ce produsele ori agoniseala de-o viață, am întâlnit prin aceste locuri. Și din aceia care-ți ofereau potcoave de cai morți, ori brânză întărită cu ceva ipsos și din ceilalți ce voiau să-ți ia ochii și să te golească la chimir cu tinichele pe post de aur de 24 de carate, ba chiar și unii – Doamne, ce s-au mai înmulțit în ăști ultimi ani - care iți promit marea cu sarea, blana ursului din pădure, pământ pe lună și vize șenghen în Patagonia. Ceea ce n-am întâlnit, până mai deunăzi, mai deloc, a fost un neguțător cu adevărat cinstit. Că tot s-a bătut în astă vară monedă calpă pe această calitate umană, existentă, se pare, chiar și la politicienii români. Uite, frate, asta-i marfa, bună-rea, cum o vezi, dacă-ți place, o iai, de nu, ai drumul în față, atât te costă, fără de tocmeală și te poftesc să nu vii cu dânsa înapoi, că nu ți-o mai primesc. Cum un proverb românesc spune, și nu minciună grăiește, că tot fieraru’ – era să scriu țiganu’, dar nu scriu – își laudă ciocanu’, mai toți vânzătorii – de parcă ar fi de-o mamă – îți îndrugă verzi și uscate și îți fac capul calendar cu privire la osebitele însușiri, virtuți și merite – cum altfel – pe care le au bunurile scoase pe piață. Ei bine, cum precizam ceva mai devreme, deunăzi mi-a fost dat să am nesperatul noroc de un comersant cinstit cu adevăratelea. Pe ziarul întins pe jos, pe post de tarabă, se aflau expuse, în soarele nemilos al lunii lui cuptor, două cutii cilindrice pe care erau fotografiați trei crenvurști, de-ți lăsa gura apă când îi priveai, batoane de ciocolată – și ele în ambalaje de concurs, felurite conserve de pește, toate import vest. Prețurile? Mai mult decât rezonabile, de pomană aproape, că tot ne aflam într-o dimineață de sâmbătă. Cum ceva nu era, parcă, în regulă, risc o întrebare: Dar termen de garanție n-au? Ba au, zice vânzătorul. Au, întărește, da’… e cam expirat. Păi și atunci? îmi exprim nedumerirea. La cât dai pe ele, merge și așa. Și, dacă, ferească Sfântul, mă îmbolnăvesc, ori, și mai rău, dau ortu’ popii după ce le consum? Cum ți-o fi norocul! răspunde, privindu-mă cu lehamite.

Marți, 29 Mai 2012 01:00

În vârful peniţei (mai 2012)

Bine ar fi! Dar din păcate, nu e! Şi nici nu se întrevede o asemenea minune într-un viitor apropiat, oricât ar promite viitorii aleşi ai neamului în campaniile electorale. Aşa încât, mai puneţi-vă pofta în cui, că nici răbdările prăjite nu-s de lepădat. Dau bine la siluetă. Că şi harnicele furnici, chiar şi cele cu miros de răşină, tot slabe şi firave sunt. Aşa că, asta e şi la vară cald.Şi pentru că tot am pomenit de ale gurii, cu totul altfel ar sta lucrurile dacă aşa, dintr-o dată, prin cele gospodării ar năvăli, dar în ordine şi disciplină, pe rând şi nu de-a valma, ceva orătănii şi animale domestice, comestibile, cum altfel, ori, şi mai bine şunci, cârnaţi, caltaboşi, claponi umpluţi şi alte delicatesuri gata preparate numai bune de mâncat pe săturatelea, până ce adormi la umbra străchinii.Iertat să fiu, oameni buni, dar dacă gândiţi astfel, gândiţi cu strâmbătate, pent’ ca să văd şi eu cât de bucuroşi veţi fi când veţi găsi zeci, sute, mii şi ș’de mii de furnici prin dulapurile de la bucătărie, în aşternuturile de pat – să te ţii atunci amor pasional – prin cele mai mici cotloane şi firide ori, doamne fereşte, prin cele mâncăruri ori bucate, care şi aşa nu ajung şi nu îndestulează.În loc să tai în neştire arborii – cum adesea fără nicio socoteală se întâmplă mai la toate speciile – pentru a obţine această sevă revigoratoare ori să arunci banii pe diverse chimicale care, auzi ce trăznaie, dau această aromă, ai la dispoziţie, pe gratis pădurea de răşinoase în propria casă.Sunt convins că habar n-aveţi. După cum nici prin cap nu le-ar fi trecut că există, nici locuitorilor din Piatra Neamţ – vă recomand cu căldură să vizitaţi, de vă permit timpul şi punga, acest frumos şi curat oraş moldav – până ce, mai an aceste bizare insecte nu le-ar fi pătruns prin case. O să ziceţi, probabil, ei şi ce dacă, foarte bine că au venit, ce poate fi mai plăcut decât să ai în locuinţă parfum de răşină de brad?Știați că există furnici care emană un miros de – nu de acid formic, că despre acesta are cunoștință mai toată lumea – ci de rășină de brad?

Miercuri, 29 August 2012 01:00

În vârful peniţei (august 2012)

Şi atunci, l-am auzit abia şoptind pe Tase a lu' Plătică - şi atunci să mă apuc de crescut lichitori? Faci cum te duce mintea şi cum crezi de cuviință - i-am răspuns în doi peri, pierindu-mi brusc cheful de şagă. Orişicum, până te dumireşti cum şi ce, nu fi calic, mai toarnă o stacană.Altfel, ba nu plouă destul şi este secetă, ca în ăsta vară, ba toarnă cu lunile şi sunt inundaţii, ba nu este zăpadă şi îţi degeră semănăturile, ba e prea multă şi tot nu îţi convine, ba grâul se vinde prost şi dubla de porumb o ia razna ca preţ, ba vinul e acru, iar lâna nu se cumpără neam, tărăşeniile se ţin aţă şi oricât te străduieşti nu ajungi la niciun liman, iar dacă mai vine şi referendumu' şi scade leul... te-ai cam ars!Măi, fratele meu - am făcut-o pe deşteptul, economie de piaţă aţi vrut, economie de piaţă aveţi. Iar de pofteşti să ieşi în câştig şi nu să mergi ca până acum în pierdere, te aliniezi şi te adaptezi, produci ce se cere şi se produce bine - struţi care bagă capul în nisip şi fac ouă, vipere la sân, melci cu coșmelia în spate, orice, cânepă nu, că te leagă, orişice din muncă oablă şi negoţ cinstit ca să scoţi sărăcia din casă... altfel ce...? M-a contrazice vrăjmaş Tase a lu' Plătică.Când, mai în glumă, mai în serios l-am sfătuit asupra afacerii de care să se apuce şi cu bani puţini să obţină câştig frumos, Tase a lu' Plătică, până atunci destul de vesel şi de bine dispus - doar închinase vreo câteva stacane de samahoancă - m-a privit lung, apoi, dintr-o dată mânios, s-a zburlit: crezi dumneata, că eu, om cu părul sur la tâmple o să mă apuc acum, la bătrâneţe, să mă vâr, gol puşcă, în cea apă că să se urce spurcăciunile pe mine, pentru ca mai apoi să le strâng şi să le trimit prin cele străinătățuri? Nu, nici vorbă - am încercat să dreg busuiocul - cum să te vâri matale la murat, deşi pe vipia asta nu ar fi deloc rău, vroiam să zic altceva, de fapt, nici nu se procedează astfel - există un chichirez potrivit pentru asta - fără nicio îndoială însă că din creşterea, recoltarea şi exportul lipitorilor - nici o aluzie la politicieni - poţi dobândi destul de repejor ceva chiar la pungă, dacă te îndoiești - am adăugat - întreabă pe cei care s-au ocupat de trebșoara asta şi ai să afli că nu arunc vorbe-n vânt. Care va să zică, a sugerat printre dinţi Tase a lu' Plătică, care va să zică, las eu pământurile şi vitele de izbelişte, drept e că mare folos nu prea mai am de la dânsele în ultima vreme, dar să prăşesc cele lichitori, de mă apucă şi scârba numai când mă gândesc...

Sâmbătă, 16 Iunie 2012 11:23

Ajutoare, ajutoare… de minimis

Chiar la începutul acestei luni, cu puțin timp înainte de a se preda mandatul noii con-duceri, pe site-ul MADR a fost postat un proiect de HG extrem de interesant și atractiv pentru agricultorii mai mici sau… mai mari. 200 de lei/ ha pentru suprafețele cuprinse între 1 și 150 ha/exploatație pentru fermierii care înființează culturi în toamna lui 2012.

Breee…zău că nu-i rău. Sună a Remeș. El a putut, acum de ce să nu se poată?

Dacă ne luăm după argumentul din proiectul de HG, e permis acest ajutor, adică se acordă în conformitate cu regulamentul CE nr.1535/2007, iar cuantumul maxim nu depăşeşte echivalentul în lei a 7.500 euro pe beneficiar, cam 33.000 lei, când euro n-o luase razna sau leul?

Mult, puțin, veți spune, știe fermierul că are de luat niște bănuți, pe care se poate baza, cu care poate să-și facă un oareșce plan de cultură pentru toamna 2012, de afaceri chiar, mai spune proiectul, și nu orice fel de plan, ci chiar unul pe termen mediu. Posibil, de ce nu, pentru agricultorii cu suprafețe de până la 150 ha.

De acord cu faptul că agricultorii vor avea venituri echitabi-le, iar pe piață va fi producție ceva mai multă, dacă, și numai dacă, Dumnezeu e din nou Român, și dă ploaie când trebuie.

În fine, de plăţile compensatorii ar fi beneficiat sau vor beneficia - cine știe? - aproximativ 450.000 de producători agricoli, acoperind cam 1,8 milioane ha cu culturi de toamnă (grâu comun, orz, orzoaică, rapiţă, triticale, secară, grâu dur).

Problema surselor financiare? Rezolvată! Se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare acordate MADR pentru anii 2012 și 2013, adică 350 milioane lei (aprox. 80 milioane euro).

Repet, pe hârtie, intenția e bună. Ce a pățit Remeș, se știe. A fost avertizat de Coana Uniune Europeană că așa ceva nu se face fără aprobare. Și o altă „greșeală intenționată” nu se mai poate face. Cel puțin așa susțin unii… Sau se poate! Bine i-ar fi, totuși, fermierului român! Nu foarte tare, dar, se mulțumește și cu mai puțin. O fi o compensare a SAPS-ului/2011, mai mic și de la UE și de la Bugetul național ? Chiar credeți? Mai am două întrebări: cine aprobă și cine aplică?

În urma exportului de cereale din perioada 2011-2012, profitul Rusiei a depăşit 7 miliarde de dolari. Au fost exportate aproximativ 27 de milioane de tone de cereale, în acest fel  Rusia şi-a bătut propriul record în ceea ce priveşte exportul de cereale. Principalii cumpărători rămân în continuare partenerii tradiţionali, precum ţările din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Statul îi va ajuta pe fermierii afectaţi de inundaţii,  aproximativ 14.000 de hectare au fost calamitate în urma ploilor- a anunţat ieri, la Arad, ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Deja, mai multe stații de desecare, au  fost puse, în mod gratuit, la dispoziţia fermierilor care au culturi afectate de inundaţii. La rândul său, primul-ministru, Victor Ponta, a anunţat că fermierii care au avut de suferit de pe urma revărsărilor de ape vor primi despăgubiri şi că în acest scop va putea fi folosit Fondul de rezervă al Guvernului.

Vineri, 01 Iunie 2012 11:14

Avertizare meteorologică

Meteorologii avertizează că începând din această dimineaţă până mâine vor fi ploi, descărcări electrice, vijelii şi, izolat, căderi de grindină în nordul şi centrul ţării. De asemenea, alertele cod portocaliu şi galben pentru Harghita, Covasna, Braşov şi Vrancea au fost prelungite până azi la ora 10:00.

Marți, 24 Aprilie 2012 01:00

Boala edemelor la purcei

Etiologie
Boala este cauzată de tulpini beta hemolitice de E coli. Aceste bacterii produc o toxină foarte puternică (verotoxină), asemănătoare cu toxina produsă de agentul cauzal al dizenteriei umane. Bacteriile se întâlnesc în conţinutul intestinal al purcelului ca urmare a intervenţiei unor factori favorizanţi ca : supraalimentaţia, raţii cu conţinut ridicat de proteine, schimbarea alimentaţiei, raţii alimentare sărace în vitamine (în special complex B, vitamina A) şi microelemente, adăposturi neigienice. Colonizarea intestinului cu aceste bacterii nu este posibilă atâta timp cât purcelul este alăptat zilnic cu lapte de la scroafă. Trebuie ştiut că după înţărcare purceii sunt foarte sensibili la îmbolnăviri deoarece, fiind separaţi de mamă, nu mai primesc lapte cu anticorpi care să-i protejeze de agresiunea bacteriilor. Astfel hrana administrată în această perioadă trebuie să fie restricţionată cantitativ şi calitativ (redusă în proteine).
Boala edemelor evolueaza sub două forme clinice: supraacut şi acut. Forma supraacută este lipsită de semne clinice, iar purceii sunt găsiţi morţi, mai ales dimineaţa. Forma obişnuită a bolii este cea acută şi se exprimă prin abatere , lipsa poftei de mâncare şi tulburări nervoase exprimate prin încordări în mers, tulburări de echilibru, tremurături musculare, scrâşnituri din dinţi, mişcări de pedalare ale picioarelor,
pareze, paralizii etc. Un semn caracteristic este edemul pleoapelor care poate să cuprindă fruntea, baza urechilor şi alte regiuni ale corpului. La cea mai mica excitaţie purceii guiţă, se rostogolesc şi prezintă crize epileptiforme. Animalele mor prin asfixie de cele mai multe ori în primele 24-36 de ore.
Diagnosticul
se suspicionează atunci când în efectiv apar mortalităţi bruşte la purceii recent înţărcaţi, sau pe baza semnelor clinice ale celor care sunt în viaţă. Diagnosticul de certitudine se pune în laborator .
Prognosticul bolii este grav datorită evoluţiei rapide a bolii.
Profilaxie şi combatere
Deoarece intervenţiile terapeutice în cazul apariţiei bolii au în general rezultate slabe accentul trebuie pus pe măsurile de profilaxie generală. Foarte importantă este alimentaţia purceilor înainte şi după înţărcare.
Astfel, purceilor sugari trebuie să li se administreze cantităţi mici de furaje şi apă pentru a fi pregătiţi la momentul înţărcării. La înţărcare se va administra furaj, în cantităţi mici cu conţinut scăzut în proteine pentru a se evita supraîncărcarea tubului digestiv. Apa de băut trebuie să fie tot timpul la discreţie. Purceilor proaspăt înţărcaţi trebuie să li se administreze vitamine : VITA B COMPLEX, AD3E, CPB, HEPATOPROTECT, dar şi antibiotice care să prevină multiplicarea colibacililor beta hemolitici în intestin: COLISTIROM sau ANOXINEOVIT.
O altă măsură de profilaxie generală este  dezinfecţia periodică a adăposturilor cu soluţii de DECONTAMINOL,  DEZINFECTANT CATIONIC.
Tratamentul purceilor cu semne clinice de boală dă rezultate slabe, de aceea trebuie făcut un tratament general întregului efectiv de animale susceptibil de boală utilizând antibiotice : COLISTIROM, COLISTIROM I, AMOXICOLISTIN. Concomitent, se recomandă întreruperea furajării pentru 12-24 de ore, timp în care se consumă numai apă în care se adaugă vitamine şi HEPATOPROTECT. Pe timpul tratamentului alimentaţia purceilor va fi alcătuită din furaje verzi, suculente, LAPTE PRAF (înlocuitor de lapte), apoi vor fi introduse în mod gradat în alimentaţie  concentratele specifice vârstei .

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista