În perioada 26 - 29 martie 2012, la Barcelona, Spania, a avut loc unul dintre cele mai importante târguri internaţionale pentru produse alimentare, “Alimentaria Barcelona”, la care România a participat sub sloganul “Romanian Taste”, cu pavilion naţional, organizat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine şi Romalimenta.
În pavilionul românesc, pe o suprafaţă de 464 mp, au expus 40 de companii româneşti de profil.
La acest târg, au expus peste 4000 de companii, dintre care 1300 de companii au fost din 75 de ţări.
Ministerul Agriculturii din Spania a decis să solicite ajutor financiar de la Comisia Europeană pentru a combate efectele secetei prelungite, informează El Pais.
Ministrul spaniol al Agriculturii, Miguel Arias Cañete, discută cu omologul său portughez pentru a face front comun în fața Bruxelles-ului, în vederea acordării ajutoarelor prevăzute în Politica Agricolă Comună pentru 2012. Guvernul spaniol dorește ca, pe termen scurt, executivul comunitar să plătească în avans subvențiile agricultorilor, care se ridică la 7,5 miliarde de euro anual, din care 5,5 miliarde sunt subvenții directe la hectar. Spania este al doilea mare beneficiar de subvenții agricole de la bugetul UE, după Franța.
Între octombrie și martie, în Peninsula Iberică a căzut o cantitate redusă de precipitații, dar pagubele înregistrate de fermieri nu se pot încă evalua. ”Situația nu este dramatică, dar este îngrijorătoare”, se arată în documentul Ministerului Agriculturii.
Sursa : Capital
Agenţia Reuters comentează faptul că din ce în ce mai mulţi austrieci cumpără pământ în România şi fac agricultură. Un exemplu este Strassner, care are o fermă de produse organice la noi. Austriacul a deţinut pământ în Ungaria şi, împreună cu alţi fermieri, s-a extins cu achiziţiile în România, scrie ziarul austriac austriantimes.at.
Acesta se ocupă de administrarea a 630 de hectare de pământ în sud-vestul României. Potrivit lui Strassner, investiţiile în România sunt extrem de sigure, pentru cei care vor să se extindă aici. "Birocraţia creează piedici, românii nu sunt la fel de organizaţi ca nemţii, dar aici totul este posibil". Colaboratorul din România al lui Strassner este Vlad Nicula, un român care spune că au de învăţat unul de la altul.
Agricultura românească este foarte puţin organizată, iar din cele circa 10 milioane de hectare doar jumătate sunt folosite în prezent, mai scrie austriantimes.at. Potrivit ziarului austriac, chiar şi terenurile agricole foarte bune sunt extrem de ieftine.
Salonul Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara are deja un record privind numărul de participanţi la ediţia a IX-a, din 6-8 aprilie 2012.
23 de producători de vin, 6 distribuitori de vin, 17 companii de servicii din industria vinului, 30 de parteneri cu produse şi servicii, 59 de parteneri media şi 4 parteneri principali vor fi la Timişoara.
În total, 138 de firme contribuie la realizarea evenimentului din industria vinului din România.
La Centrul Regional de Afaceri Timişoara, vizitatorii vor putea degusta vinuri din Franţa, Italia, Spania, Chile, Australia, dar şi vinuri româneşti în premieră, care inca n-au ajuns pe rafturile magazinelor.
România va deveni, până la sfârşitul anului 2012, exportator net de produse agroalimentare, pentru prima dată după Revoluţie, anunţă Mediafax, în condiţiile în care deficitul comercial, de 300 milioane de euro anul trecut, a ajuns să fie de şapte ori mai mic decât acum cinci ani. În acelaşi interval, exporturile au crescut de la 1,1 la 3,9 miliarde euro.
Importurile au crescut de la 3,3 la 4,2 miliarde euro. "Afacerile din agricultură sunt, în acest moment, super profitabile, ca urmare a preţurilor mari pentru alimente, dar şi pentru că producătorii primesc subvenţii", a explicat Gabriel Popescu, profesor universitar în cadrul ASE Bucureşti.
Exporturile româneşti de produse agroalimentare rămân dependente de livrările de grâu, porumb, rapiţă sau floarea-soarelui făcute de marii traderi multinaţionali.
România poate fi un furnizor important de produse ecologice pentru piaţa germană, una dintre cele mai mari consumatoare din lume de astfel de produse, au apreciat parlamentarii germani, la întâlnirea avută cu reprezentaţii Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - Bio România. „Germania este unul dintre cei mai mari consumatori de produse bio din lume şi apelează la importuri din China pentru asigurarea consumului intern, deşi ar prefera să importe dintr-o ţară din UE.
În opinia lor, România poate fi un furnizor important de produse ecologice pentru piaţa germană", a declarat preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - Bio România, Marian Cioceanu, citat de Agerpres.
Acesta a precizat că deputatul Friedrich Ostendorf a devenit membru de onoare al Asociaţiei Bio Romania, pentru demersurile făcute în vederea adoptării legislaţiei de separare a agriculturii ecologice de cea referitoare la Organismele Modificate Genetic (OMG). Piaţa internă a produselor ecologice a înregistrat anual o creştere constantă de 20%, deşi consumul de produse ecologice reprezintă doar 1% din totalul alimentelor.
Suprafeţele din agricultura ecologică din România au cunoscut în 2011 o creştere de aproximativ 17 ori faţă de anul 2000 şi cu 13,3% comparativ cu 2010, reprezentând 2,25% din suprafaţa totală agricolă a României. România exportă majoritatea produselor sale ecologice, de la miere la ulei, produse oleaginose şi fructe, în proporţie de peste 90%, către ţări din Europa, acolo unde sunt procesate pentru a fi comercializate ca produs finit. Principalele destinaţii sunt Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, ţările nordice. Asociaţia Bio România a participat în 2012 şi la cel mai mare târg de profil din Statele Unite, cea mai mare piaţă mondială pentru produsele bio, şi la două misiuni economice de profil în Japonia şi în Dubai-Orientul Mijlociu.
În perioada 6-8 aprilie, ca în fiecare an, toate vinurile merg la Timişoara, la VinVest, Salonul Internaţional de Vinuri.
La conferinţa de presă organizată pentru anunţarea programului şi a participanţilor, Lucia Pîrvu, directoarea salonului, şi prof.univ. Nicolai Pomohaci, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, au anunţat noutăţile din acest an, dintre care una ar fi promovarea vinurilor în faţa formatorilor de opinie. Au fost prezentate şi statistici privind producţia de vin, dar şi consumul, la noi şi în alte ţări.
Salonul Vinvest este la cea de-a IX-a ediţie şi este cel mai important eveniment pentru industria vinului, dar şi pentru industriile conexe, inclusiv turismul viticol.
La conferinţa de presă au participat şi reprezentanţi ai partenerilor salonului, Vasile Nicolau, Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), Emil Dumitru, de la Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), Ioana Anghel, PR manager Jidvei, Mircea Jucan, special event manager Vincon Vrancea, Nely Matran, director comunicare Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism.
Conferinta Nationala a Agricultorilor desfasurata in ziua de 20 martie a.c. la sala “C.A. Rosetti” a Palatului Parlamentului, in prezenta a 600 participanti – membrii reprezentativi ai LAPAR din toate zonele agricole ale tarii - si a 100 invitati, s-a dorit a fi un dialog organizat, institutionalizat prin aceasta forma de manifestare, intre reprezentantii legali ai agricultorilor si conducerile celor mai responsabile institutii ale statului roman.
Conferinta Nationala a Agricultorilor a fost o manifestare jubiliara – 10 ani de activitate a LAPAR in slujba agriculturii si a agricultorilor romani.
In mod inexplicabil nu ati dat curs invitatie facute, mai ales ca fixarea datei Conferintei s-a facut la solicitarea domnului Presedinte al Romaniei, Traian Basescu.
Aceasta forma de dialog a fost preferata Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, organizatoarea acestei manifestatii considerand-o civilizata si eficienta si prin participarea dumneavoastra, pentru a da posibilitate inaltelor institutii pe care le reprezentati sa se informeze direct de la sursa cu problemele majore din agricultura cu care se confrunta agricultorii romani. Deasemenea, se puteau constata, din luarile de cuvant ale participantilor, directiile gresite pe care sunt nevoiti sa le parcurga agricultorii romani, dar si propuneri concrete si directii clare de corectare a politicilor agricole paguboase.
Nici un reprezentant al celor mai importante institutii ale Statului Roman decidente in orientarea agriculturii Romaniei in corelatie cu Politica Agricola Comuna pentru perioada 2014-2020, nu a fost prezent la dezbaterea civilizata si utila a acestor probleme, in cadrul Conferintei Nationale a Agricultorilor in editia jubiliara a 10 ani de activitate a LAPAR.
Acelasi dezinteres si dispret total afisat pentru agricultura l-au adoptat si ministrii agriculturii, finantelor, mediului, transportului si economiei invitati ca si Excelentele Voastre.
Refuzul nemotivat al Dumneavoastra a fost un mesaj dur, o palma nemeritata adresata stradaniei organizatorilor de a organiza o dezbatere profesionala dar si celor prezenti cat si intregii mase a agricultorilor romani.
Solicitam de urgenta o intalnire de lucru cu Dumneavoastra, cu rugamintea de a participa si cei cinci ministrii invitati la Conferinta, in care sa va prezentam si sa dezbatem probleme grave si deosebite din agricultura cu care se confrunta agricultorii romani, si impreuna sa stabilim obiective principale de care sa se tina cont pentru a se dezvolta si in Romania o agricultura performanta, eficienta, conforma cu cerintele din U.E. care sa-si adauge aportul mai substantial in cresterea P.I.B.-ului si in general al nivelului de trai pentru cetatenii romani
Vineri, 23.03.2012, continuă Conferința Tematică Noua Politică Agricolă Comună (I) organizată de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală la Hotel Ramada Parc din București. La conferință participă experți francezi în politica agricolă comună și membri ai Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, precum și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, autorități de management din ministere, Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale, grupuri de acțiune locală, asociații implicate în dezvoltarea rurală, universități, instituții de cercetare, patronate etc.
Programul conține:
Atelier de lucru:
1. Cum se pregătește Agenția de Servicii şi Plăți din Franța pentru perioada 2014 – 2020. Schimb de experiență cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)
2. LEADER 2014 – 2020 (Dl. Marcel Denis–Mission Europe, Cooperation Politiques Contractuelles, Accueil Pole Developpement, Conseil général de la Creuse)
3. Alternativele strategice ale României în cadrul noului PAC post 2013 (Conf. Dr. Felix Arion șiLect. Dr.Mugurel Jitea – Departamentul de Ştiinţe Economice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca)
Programul din 22.03.2012, prima zi a evenimentului, a cuprins :
Ateliere de lucru:
1. Efecte pe termen lung în Politica Agricolă a României. Analiza chestionarelor. (Conf. Dr.Felix Arion și Lect. Dr. Mugurel Jitea – Departamentul de Ştiinţe Economice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca)
2. Probleme decizionale şi de documentație în sarcina României în contextul documentelor publicate de Comisia Europeană în 12 octombrie 2011 (Prof. Dr. Maria Vincze – Facultatea de Economie, Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca)
3. Implementarea programului LEADER în România. Ce putem învăța din actualul ciclu de programare (Dl. Balogh Marton – Director Regional Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă)
România va deveni, până la sfârşitul anului 2012, exportator de produse agroalimentare, în condiţiile în care deficitul comercial, de 300 milioane de euro anul trecut, a ajuns să fie de şapte ori mai mic decât acum cinci ani, afirma Ziarul Financiar.
În acelaşi interval, exporturile au crescut de la 1,1 la 3,9 miliarde euro, dar si importurile au crescut de la 3,3 miliarde euro la 4,2 mld. euro. Exporturile româneşti de produse agroalimentare rămân dependente de livrările de grâu, porumb, rapiţă sau floarea-soarelui, făcute de marii traderi multinaţionali. Puţini dintre producătorii mici din agricultură reuşesc să iasă singuri la export, iar fabricile de alimente fac primii paşi pe pieţele din străinătate, după ce, în anii 1990, producătorii români au pierdut contractele pe care le aveau în Asia.
În timp ce România exportă materii prime, pe piaţa locală vin din import zahăr, carne de porc sau preparate alimentare.
Revista „Capital” preia o ştire despre tendinţa din piaţă, conform căreia numeroase firme austriece de agricultură au investit în Ungaria şi România, scrie ORF Burgenland, citat de Agerpres. Harald Strassner din Pöttsching, consilierul unui investitor austriac în România, a povestit că experienţa a fost una pozitivă, până acum. Lucrează de mai mulţi ani în agricultura biologică, se ocupă de o suprafaţă agricolă în Ungaria şi, de ceva vreme, împreună cu alţi câţiva colegi din landul austriac Burgenland, desfăşoară activităţi agricole şi în România.
Aici se îngrijeşte de o suprafaţă agricolă de 630 de hectare, aflată în sud-vestul ţării. El a afirmat că România este o ţară sigură. La fel ca în orice alt stat din Europa, trebuie acordată atenţie demersurilor administrative, care sunt poate un pic mai complexe şi nu foarte bine organizate, dar sunt în mare parte sigure, a adăugat acesta. Mai mult, colegii din România au de profitat de pe urma investiţiilor, preluând know-how-ul austriac şi învăţând cum îşi pot îmbunătăţi activităţile. Agricultura românească este structurată pe suprafeţe mici.
Ţara are o suprafaţă agricolă totală de zece milioane de hectare, dintre care numai jumătate este folosită. Terenul este mai bun în comparaţie cu cel din Austria şi mai ieftin, fapt ce atrage investitorii.
La conferinţa de presă de vineri, 16 martie, Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a afirmat că “Zăpezile au refăcut deficitul de apă din sol. S-a asigurat un start bun pentru culturile de primăvară, iar însămânţările se vor face în condiţii favorabile”.
Chiar dacă au fost multe probleme la culturile de legume şi multe solarii au fost distruse de zăpadă, pentru cultura mare este bine, pentru că avem apă în sol."Din culturile de toamnă, cea mai afectată este cultura de rapiţă, până la 80%, şi o să vedem în continuare evaluările, dar aceste suprafeţe vor fi reînsămânţate cu culturi de primăvară", a mai spus Fuia.
Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a declarat vineri, la o conferinţă de presă, că, după opinia sa, nu sunt motive ca preţul cărnii de miel să crească de Paşte, chiar dacă în ultima vreme multe alimente s-au scumpit. "Am văzut că se practică foarte mult în ultima perioadă, a devenit un sport, să anunţăm măriri de preţuri, ca după aceea chiar să le mărim.
Am văzut în ultima săptămână deja discuţii că preţul la carnea de miel de Paşte se va mări", a comentat Fuia. Ministerul Agriculturii susţine şi sectorul ovine, prin subvenţii, darn u poate interveni în stabilirea preţurilor.
"Preţul îl face piaţa, iar dacă producătorii vor exagera în continuare cu creşterea preţului, se va întoarce împotriva lor, pentru că atunci o să avem consumatorii care nu îşi vor mai permite să cumpere produsele scumpe şi vor rămâne cu stoc de produse", a spus Fuia despre majorările de preţ la ouă. Ministrul a anunţat că organismul autorizat, Consiliul Concurenţei, va deschide o anchetă pentru firmele care comercializează ouă, pentru a stabili de ce preţul a crescut atât de mult.
Uniunea Europeană a ajuns la o soluţie pentru a pune punct “războiului” comercial cu carne de vită cu hormoni din SUA şi Canada. Negocierile au ajuns la concluzia ca UE să păstreze embargoul asupra comerţului cu carne de la vite cu hormoni de creştere, dar poate să permită importurile de carne de înaltă calitate din aceste ţări.
Înţelegerea ar duce la importuri în Europa de 49.200 tone. În schimb, SUA şi Canada şi-au suspendat măsurile restricţionare, pe care le adoptaseră ca o compensaţie pentru problemele cu carnea de vită, şi care erau aplicate la produsele originare din 26 state membre UE, în valoare de 250 milioane dolari.
Parlamentul European nu a adăugat nimic la textul rezultat după negocieri, propus de Comisia Europeană. Contractul a fost aprobat cu 650 voturi pentru, 11 împotrivă şi 11 absenţe. Efectele acestui act vor apărea din august 2012.
“Războiul cărnii de vită cu hormoni” a apărut în 1988, când UE a impus embargou la importurile de carne de vită din SUA şi Canada, din cauza problemelor de sănătate apărute la consumatorii de carne provenită de la vite tratate cu hormoni de creştere.
Restricţiile compensatorii pe care le-au adoptat SUA şi Canada faţă de Europa au fost la produse din carne de vită şi porc, brânza Roquefort, ciocolată, sucuri, gemuri.
Negocierile din 2009 au condus la reducerea sancţiunilor reciproce, finalizate în 2011.
Principalii beneficiari ai ridicării totale a sancţiunilor sunt Italia, Polonia, Grecia, Irlanda, Germania, Danemarca, Franţa şi Spania.