Cioloş sugerează constituirea unui fond de risc pentru agricultură
Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş spune că după 2014 o parte din costurile pentru culturile calamitate de secetă, inundaţii sau îngheţ ar putea fi acoperite din fondurile de dezvoltare rurală. Astfel, dacă există un fond mutual, creat de exemplu de o asociaţie de producători, în situaţii de calamitate la o sumă plătită de acest fond mutual la un euro s-ar putea suplimenta din programul de dezvoltare rurală cu un procent de 60-70% bani europeni. „Fondul ar plăti un euro şi agricultorul ar primi un 1,60 euro”, a arătat Dacian Cioloş. El a adăugat că lipsa unei legi în acest domeniu poate să coste bugetul de stat mai mult decât existenţa ei. „Referitor la sistemul de asigurare contra calamităţilor, cred că lipsa unei legi care să înlocuiască Legea 381 care a fost abrogată este un punct slab şi consider că poate să coste bugetul de stat mult mai mult decât l-ar costa dacă ar exista o legislaţie în perspectiva asta. Nu ştiu dacă o să curgă din 2014 cu bani, dar cu siguranţă se vor finanţa astfel de fonduri mutuale constituite de stat sau mixte, care să compenseze astfel de pierderi în situaţii de calamitate, situaţii în care societăţile de asigurare private nu compensează”, a punctat comisarul european. Prin urmare, este nevoie să se creeze un cadru legislativ adecvat, care să ducă la crearea unor fonduri de stat sau mixte, cu participarea producătorilor şi a asiguratorilor privaţi, în cazul în care aceştia doresc.
Politicul nu are ce căuta în Camerele Agricole, crede Dacian Cioloş
Comisarul european Dacian Cioloş susţine că, pentru a fi eficiente, este nevoie să nu existe o imixtiune politică în Camerele Agricole, având în vedere că acestea ar putea reprezenta un vector electoral în mediul rural. „Pentru o funcţionare normală a Camerelor Agricole, în interesul agricultorului, este important să se evite imixtiunea politicului în Camerele Agricole. O colaborare cu politicul este binevenită şi de dorit, dar una e colaborarea ca structură consolidată cu factorul politic şi alta e să se amestece factorul politic în structurarea camerelor, care pot fi un vector electoral foarte bun în mediul rural. Partidele ar avea de câştigat pe termen scurt din această abordare, dar ar avea de pierdut pe termen mediu şi lung agricultura românească”, a afirmat comisarul Cioloş. El a atras atenţia că Legea privind Camerele Agricole trebuie pusă în aplicare cât mai repede pentru ca aceste organisme să se poată consolida în vederea obţinerii de finanţare europeană pe fondurile exerciţiului bugetar 2014-2020. „În Politica Agricolă Comună după 2013 sunt prevăzute anumite măsuri prin care agricultorii vor avea dreptul la consultanţă pentru dezvoltarea fermei şi le pot contracta inclusiv cu o structură cum sunt Camerele Agricole. Sau, Ministerul Agriculturii poate decide direct că aceste fonduri se îndreaptă spre camere. Orice lună pierdută poate afecta capacitatea de a se consolida prin fondurile europene”, a arătat Dacian Cioloş.
Certificatul de Conformitate, în original, obligatoriu pentru tractoare
De la 1 ianuarie 2013, orice mijloc de transport nou achiziţionat, de la tractorul agricol şi forestier la vehiculele pe două roţi, trebuie să aibă Certificatul de Conformitate, în original. Absenţa acestuia va face imposibilă eliberarea cărţii de identitate şi a celorlalte documente.
Potrivit Registrului Auto Român, persoanele fizice şi juridice care vor cumpăra vehicule noi (aflate la prima înmatriculare) de la 1 ianuarie 2013, vor primi Cartea de Identitate, dacă, odată cu celelalte acte necesare, vor prezenta la RAR şi Certificatul de Conformitate, în original, al vehiculului. „Comercianţii trebuie să elibereze Certificatele de Conformitate (pe care le obţin de la producători) pentru toate vehiculele care deţin omologare CE de tip”, se arată într-un comunicat al RAR.
Prezentarea la Registrul Auto Român a Certificatului de Conformitate CE în original este necesară pentru toate vehiculele noi: autovehicule, remorci, autovehicule cu două sau trei roţi, cvadricicluri, tractoare agricole sau forestiere. „Fac excepţie, pentru o perioadă limitată, autovehiculele de transport marfă sau persoane şi remorcile cu caracteristici speciale sau anumite vehicule care nu au fost omologate comunitar (cum ar fi unele care provin din afara Uniunii Europene sau care au fost omologate naţional)”, se menţionează în comunicatul RAR..
Certificatul de Conformitate este necesar şi în cazul vehiculelor noi care deţin omologare comunitară de tip şi care sunt achiziţionate individual din alte state.
Prima verigă tehnologică la rapiță: TRATAMENTUL SEMINȚELOR!
Deși premisele pentru un an agricol bun la cultura rapiței sunt actualmente pesimiste, un bun gospodar își programează activitățile din timp, având în vedere experiența proprie și gradul de succes al acțiunilor întreprinse în anul anterior.
În ultimii 7 ani, rapița a fost una dintre cele mai profitabile culturi, practic reușind să asigure rentabilitatea culturii de la producții care depășesc 1300 – 1500 kg/ha, producții care se pot realiza relativ ușor în condițiile respectării unei tehnologii modeste.
Tratarea semințelor de rapiță este obligatorie având în vedere presiunea din ce în ce mai mare a bolilor și dăunătorilor specifici acestei culturi. Într-un context de agricultură modernă și durabilă nici nu se ia în considerarare faptul de a semăna semințe netratate, acest fapt dovedindu-se total neeconomic, practic după cum spune un bun prieten al meu, „este cea mai proastă economie pe care o poate face un fermier”.
Tratamentul trebuie sa fie insecto-fungicid
Tratamentul semințelor de rapiță în cele mai multe cazuri trebuie făcut atât cu produse fungicide cât și cu produse insecticide. Majoritatea companiilor comercializează semințele de rapiță tratate numai cu produse fungicide.
Pentru un control eficient în primele etape de vegetație este necesară tratarea semințelor de rapiță cu insecticide sistemice omologate pentru semințele de rapiță. Tratamentele cu produse insecticide trebuie realizate în unități specializate, atunci cand fermierul optează pentru efectuarea tratamentului suplimentar, pentru a asigura un tratament de calitate omogen asupra masei de semințe și de asemenea, foarte bine dozat.
Cea mai sigură variantă este însă, procurarea de semințe tratate insecto-fungicid de către producător, acest tratament fiind realizat cu aparate speciale cu grad mare de precizie și dozare corespunzatoare. Compania Procera Agrochemicals România SRL, comercializează întreaga gamă de semințe de rapiță tratate insecto-fungicid, cu produse de ultimă generație pe bază de imidacloprid (SENTINEL SYN).
Produsele insecticide pe bază de imidacloprid, sunt cele mai utilizate în tratamentul semințelor de rapiță, având un efect sigur, rapid și de durată asupra dăunătorilor specifici perioadei de la germinat la intrarea în iarnă. Utilizarea la semănat a semințelor tratate cu insecticid permite controlul dăunătorilor specifici care pot influența negativ startul culturii prin infestarea prematură a culturii de rapiță cu Phoma.
Tratamentul semințelor permite controlul în toamnă a următorilor dăunători: Viespea rapiței (Athalia rosae), Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp), insecte polifage, etc
Rolul tratamentului semințelor de rapiță:
- Previne și combate instalarea agenților patogeni care se găsesc atât în sol cât și pe semințe
- Protejează semințele și ulterior plantele în primele stadii de dezvoltare împotriva bolilor și dăunătorilor specifici
- Generează premise favorabile unei germinații foarte bune a semințelor
- Îmbunătățește proprietățile fizice ale semințelor pentru efectuarea unui semănat de bună calitate și uniform totodată
- Conferă condițiile unui avantaj competițional planta de cultură – agent dăunător
- Stimulează reacțiile fiziologice în procesul de germinare
Atenție!
Tratamentul semințelor cu produse insecticide controlează insectele în primele faze de vegetație. Pentru infestări puternice cu dăunatori și în fazele de după 4 frunze adevarate, pentru un control eficient al dăunătorilor, nu mai este suficientă acțiunea tratamentului efectuat la sămânță și trebuie intervenit cu tratamente în vegetație cu produse de contact sau sistemice omologate pentru cultura rapiței și care controlează dăunătorii prezenți.
3 PRIORITĂŢI MADR
Ministrul agriculturii Daniel Constantin a prezentat întro conferinţă de presă mai multe teme aflate pe agenda domniei sale şi care sunt considerate prioritare, cum ar fi: situţia recoltării cerealelor păioase, raportul privind controlul la Agenţia Domeniilor Statului, plăţile în avans către fermieri şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în vederea redistribuirii de sume către măsuri cu impact social şi economic mare.
În 2012 - 1 milion de tone de grâu mai puţin
1 milion de tone de grâu mai puţin, de la 5.792.822 de tone la 4.751.147 tone când se recoltaseră 98% din suprafaţă, nu este o cifră care să-l alarmeze pe ministrul agriculturii. Daniel Constantin argumentează că producţia realizată este suficientă pentru a asigura necesarul de hrană şi că cifrele „nu sunt menite de a alarma populaţia că nu vom avea ce mânca în acest an sau că vom intra într-o perioadă destul de dificilă care va duce la o creştere explozivă a preţurilor”.
Un alt argument al domnului ministru că necesarul pe piaţa românească nu va fi afectat sub nicio formă, ar fi acela că, atât în interiorul UE cât şi pe pieţele externe, în acest an exporturile sunt la o capacitate şi la un procent mai mic decât în anul 2011.
Cât priveşte producţia la hectar şi aici sunt diferenţe semnificative producţia anului 2012 se estimează a fi în jur de 2,6 tone pe hectar, în imp ce anul trecut era de 3,5 tone la hectar. „Acestea sunt diferenţele, după cum vedeţi, o producţie la grâu undeva mai mică cu 15 la sută faţă de anul trecut, iar acest lucru a fost generat de o perioadă mai puţin fastă pe care am traversat-o în toamna anului 2011 atunci când seceta a afectat suprafeţe foarte mari, dar sigur că a afectat densitatea pe care am obţinut-o pe hectar la fiecare cultură. Mai mult decât atât, aş vrea să merg la perioada de secetă pe care o traversăm acum, care riscă să afecteze două culturi extrem de importante, cultura de porumb şi cea de floarea soarelui. Aici nu putem vorbi neapărat de faptul că nu a fost apă suficientă, cantităţile de apă din lunile aprilie şi mai, poate că au fost suficiente în sol, însă faptul că am avut 28 – 29 de zile în care temperaturile nu au scăzut sub 33 C, a făcut ca plantele să fie pur şi simplu copleşite şi să fie afectate într-o proporţie, credem noi, mai mare decât a fost afectată cultura de grâu” a afirmat ministrul Daniel Constantin.
Compensaţii pentru pierderile de venit
Fără a face estimări în privinţa pierderilor care se vor înregistra, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că se lucrează la o la elaborarea unei Hotărâri de Guvern care să compenseze pierderile pe care fermierii le vor înregistra după ce perioada de recoltat se va încheia.
IMM-urile care vor avea pierderi de venit în 2012, faţă de media ultimilor trei ani, prin această HG, vor avea compensaţii de la bugetul de stat care cuprind 80 la sută din pierderile pe care le-au avut, din diferenţa de pierdere faţă de ultimii trei ani.
Fermierii mici ale căror culturi de porumb şi de floarea soarelui vor fi afectate, vor putea beneficia de ajutorul de minimis, care vizează un sprijin de 7.500 de euro pe agricultor. „Condiţia, la prima măsură, este ca o suprafaţă mai mare, sau o cantitate mai mare de 30 la sută să fie afectată de aceste calamităţi naturale”, a argumentat ministrul.
50% din SAPS, în avans din 16 octombrie
Întro situaţie excepţională, ca cea pe care o traversează fermierii români în urma pierderilor de producţie şi venit cauzate de secetă, ministerul agriculturii a solicitat Comisiei Europene şi a fost aprobată, să se efectueze plata în avans, din 16 octombrie, în ceea ce priveşte Plăţile Directe pe Suprafaţă către fermieri. Sprijinul este evaluat la aproximativ 55 Euro/ha.
La nivelul total al sprijinului din partea Comisiei Europene, de 120 de euro, pe care îl va primi fermierul la hectar, începând cu 01 decembrie, se adaugă contribuţia bugetului de stat. Aceasta poate atinge nivelul maxim de 50 euro/ha, fermierii ajungând să primească, în total, 170 euro/ha.
Pentru fermierii care vor să primească finanţare prin credit de la bănci, ministrul a declarat că ”Am avut discuţii cu băncile şi, dacă acum două zile o singură bancă elibera credite pe baza adeverinţei de la APIA pe care o prezenta fermierul, vreau să vă spun că astăzi avem 11 bănci care au semnat convenţia tripartită cu APIA şi cu fondurile de garantare, astfel încât, încă de astăzi, încă de luni, de când vor, fermierii pot merge la bănci şi pot solicita un credit punte până la 16 octombrie sau 01 decembrie când vor începe plăţile către ei, credit care va fi garantat doar cu adeverinţa pe care ei o primesc deja de la APIA.”
Redistribuiri de fonduri în PNDR
Pentru a putea asigura fondurile necesare anumitor măsuri prioritare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ministerul intenţionează ca sume importante din PNDR să fie „disponibilizate”.
”Intenţionăm să modificăm PNDR şi să acordăm aceste sume către trei direcţii importante: în primul rând, renovarea satelor şi vom vedea în ce măsură putem să realizăm cât mai rapid acest lucru, pe de altă parte pentru investiţii şi poate cea mai importantă măsură vizată poate fi Măsura 121 şi, în al treilea rând, plăţile pe Agromediu pe care le acordăm în momentul de faţă. Aceasta este solicitarea şi sunt discuţii în momentul de faţă cu reprezentanţii Comisiei Europene să găsim formula cea mai bună pentru a redistribui aceste sume şi să stabilim un calendar, de comun acord, pentru a putea face transferul acestor sume şi, eventualele sesiuni de depuneri de proiecte”, a menţionat Daniel Constantin.
ADS, creanţe de 541 milioane de lei
Raportul Corpului de control al Primului Ministru la Agenţiei Domeniilor Statului( ADS) în perioada 2009-2012, pe lângă faptul că are 78 de pagini aduce la lumină creanţe de 541 milioane de lei şi aproximativ 40.000 de ha libere de contract, statul pierzând anual 10 mil. de lei din arendarea acestora.
În ceea ce priveşte concluziile Raportului acestea au fost sintetizate de ministrul Daniel Constantin astfel:
„Prima dintre ele sintetizează că fapte reprezentanţilor Agenţiei Domeniilor Statului în perioada 2009-2012 pot întruni elemente constitutive ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Cea de-a doua concluzie este de asemenea, o sinteză – fapta preşedintelui, a directorului Direcţiei Executări Contracte şi a directorului Direcţiei Juridice, care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu nu au luat măsuri pentru recuperarea unor creanţe pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice conformă calificată. Ca urmare acestor concluzii, Corpul de Control a transmis o copie a raportului către Ministerul Agriculturii, o copie a raportului către Agenţia Domeniilor Statului şi o altă copie către Direcţia Naţională Anticorupţie.”
Combaterea secetei – prioritatea priorităţilor - Interviu cu Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Reporter: Am dori, chiar de la început să informaţi cititorii revistei noastre, care sunt priorităţile imediate ale Ministerului acum când seceta se manifestă cu o tărie fără precedent în România? Luăm în considerare că până în prezent s-a reuşit doar în mică măsură, rezolvarea apei pentru irigaţii, printr-un nivel accesibil al costurilor energetice.
Daniel Botănoiu: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis Ordinul 147 din 12 iulie a.c. prin care, împreună cu Ministerul Economiei, am reuşit să diminuăm în mare măsură costul energiei electrice pentru mia de metri cubi de apă pompată de la 250 lei la 200 lei ceea ce înseamnă o reducere a costurilor cu 20% pentru apa consumată la irigaţii. Am reluat în discuţie acel proiect mult discutat pentru finalizarea canalului Siret – Bărăgan şi mai ales să eficientizam investiţiile făcute cu Banca Mondială. Am luat în consideraţie faptul că există în prezent amenajarea sistemului de irigaţii Sadova – Corabia care nu-şi găseşte utilizatorii.
Reporter: Pare ciudat, mai ales că a fost chiar modernizat recent tot cu bani de la acelaşi creditor, creditor caree a stat la baza investiţiei şi înainte de 1989.
Daniel Botănoiu: Corect! Pentru acest canal de irigaţii s-au cheltuit milioane bune şi noi avem acum obligaţia să-l eficientizam.
Reporter: Sunteţi un fel de mână care scoate castanele puse pe foc de alţii.
Daniel Botănoiu: Astăzi când discutăm, din cele 247.000 de hectare contractate, datorită Ordinului amintit suprafaţa udată a crescut de la 120.000 de ha la 200.000 de ha. În acelaşi timp am avut discuţii ample şi concrete cu distribuitorii de energie.Pe noi ne interesează momentul actual dar şi anul care urmează pentru ca utilizatorii de energie electrică necesară irigaţiilor să aibă costuri cât mai suportabile. Socotim că este cazul să facem o comandă de energie electrică în mod centralizat pentru a o plăti cât mai ieftin, faţă de preţuirile actuale.
Reporter: Ce alte priorităţi mai aveţi?
Daniel Botănoiu: Avem, pe masa de lucru alte proiecte prioritare: În luna septembrie se va deschide o sesiune de 25 de milioane de euro pentru toate organizaţiile de udători în ideea modernizării acestor sisteme de irigaţii în aşa fel ca în final să realizăm costuri mult mai ieftine pe unitatea de suprafaţă la udare. Tot la categoria priorităţi am încadrat măsurile luate în vederea diminuării pierderilor suportate de fermieri din cauza calamitaţilor naturale şi acordarea unei părţi din prima de asigurare în condiţiile care fermierii şi-au asigurat culturile înfiinţate în toamna şi în primăvară.
Reporter: Să revenim la sistemul de irigaţii prin Canalul Siret Bărăgan. Mai concret în acest moment ce se poate face.
Daniel Botănoiu: Aici sunt două lucruri distincte şi pentru aceasta vom apela la specialişti, pentru că numai ei ne vor spune cum să procedăm.
Reporter: Adică?...
Daniel Botănoiu: Este vorba despre finalizarea construcţiei propriu-zise şi realizarea infrastructurii pentru irigat. Aceste două elemente nu depind numai de Ministrul Agriculturii. Canalul în sine are ca manager de proiect Ministerul Transporturilor, apa aparţine de Ministerul Mediului, de abia infrastructura pentru irigat vă aparţine Ministerului Agriculturii. În acest, sens, noi suntem obligaţi să găsim acele fonduri structurale de la nivelul Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în aşa fel încât să putem realiza infrastructura necesară irigării pentru cel puţin 500.000 de ha. Nu ne-am limitat doar la bani europeni, suntem în discuţii pentru stabilirea unor parteneriate publice – private şi cu investitori din afara spaţiului comunitar, tocmai pentru a găsi cât mai repede acele resurse necesare finalizării acestui obiectiv capabil să asigure în final alături de alte obiective şi securitatea alimentară a României, a românilor.
Reporter: Până în prezent şi mă gândesc la faptul că nu aveţi mult timp de la investirea noii conducerii a ministerului, ce aţi realizat?
Daniel Botănoiu: Zilele trecute am participat la deschiderea unei aducţiuni de apă a unei Federaţii a Udătorilor din Câmpia Covurluiului unde se utilizează apa sub forma gravitaţională pentru irigarea a peste 10.000 de hectare. Trebuie să fim conştienţi de riscurile climatice şi în acest sens avem o strategie pe care o s-o prezentăm Parlamentului sub forma unui act normativ care pentru viitor să devină lege şi indiferent cine va fi la conducerea acestui minister să o respecte şi să o aplice în mod constant în practică. Am avut în vedere acest act normativ tocmai pentru a preveni rezolvarea unor grave probleme în mod pompieristic.
Reporter: Este mai bine sa previi decât să vindeci!
Daniel Botănoiu: Corect! Şi tocmai asta dorim să prevenim în organizarea agriculturii din ţara noastră. Trecutul nu prea îndepărtat ne-a dovedit că lipsa unor măsuri ferme a dus, spre exemplu la distrugerea sistemului de irigaţii. Invesţiile s-au făcut anapoda fără a se ţine cont de necesarul pentru viitor. Eu şi nu numai eu, consideram ca prioritare, în primul rând securitatea alimentară a României. O agricultură dezvoltată duce, aşa cum a fost în anul 2011, la creşterea Produsului Intern Brut.
Reporter: Am dori, d-le Secretar de stat câteva referiri şi mai concrete la despăgubirile pe care le veţi acorda fermierilor...
Daniel Botănoiu: Discutăm de un act normative care este în vigoare care se referă la pierderile de venit datorită calamitaţilor EXTINSE. Acestea se vor lua în consideraţie după recoltare şi vor fi comparate cu media producţiei pe ultimii trei ani. Acestea fiind ajutoare de stat trebuie să le notificăm la Comisia Europeană. Fermierii trebuiesc ajutaţi pentru reluarea producţiei din anul agricol 2012 – 2013. Suntem surprinşi neplăcut că vechea conducere a ministerului nu a luat nici-o măsură pentru a diminua efectele secetei. Spun aceasta că a avut din timp toate informaţiile necesare cu privire la temperaturile extrem de ridicate din această vară. La nivelul instituţiilor statului vin mult mai repede informaţiile meteorologice şi mai ales avertismentele privind schimbările climatice. Noi, investiţi de curând la conducerea ministerului, am fost nevoiti să luăm măsuri pompieristice de avarie.
Reporter: Această măsură de avarie trebuia aplicată încă de la începutul anului 2010.
Daniel Botănoiu: Măsura în cauză trebuia să fie notificată la Comisia Europeană şi nu a fost. Aceasta este o neglijenţă extrem, extrem de gravă. Dacă s-ar fi realizat acest demers acum am fi fost în postura de a repartiza fondurile necesare pentru despăgubirile datorate calamitaţilor.
Reporter: Există cumva constrângeri din parte Comisiei Europene cu privire la aceste despăgubiri?
Daniel Botănoiu: Da! Există o constrângere care se referă la media recoltelor pe ultimi trei ani care se va compara cu recolta realizată în anul cu calamităţi. Această măsură la nivel European are în vedere asigurarea venitului producătorului agricol şi reluarea producţiei în anul agricol următor. Vom fi atenţi în continuare cu privire la modul cum se fac asigurările. Ele nu trebuie să aibă un caracter facultativ ci trebuie să aibă referiri concrete la clauzele asigurate pentru a nu da prilej de interpretare din partea asiguratorului. Va trebui, ca împreună cu toţi agricultorii să creăm acel fond de garantare, acel fond de risc existent şi în statele UE. Noi dăm tot concursul legislativ dar din punct de vedere financiar trebuie să existe acea contribuţie necesară la care, însă vine cu o contribuţie şi UE. Dacă ne vom organiza vom putea beneficia de această contribuţie începând din anul 2014. Dacă nu vom avea legislaţia necesară iar vom privi la arşiţa soarelui la inundaţii la calamitaţi provocate de boli şi dăunători si nu vom putea ajuta fermierii.
Diareea la păsări - afecţiune cu cauze multiple!
La păsări dejecţiile se prezintă sub forma unei mase brune, cu o parte mai lichidă şi albicioasă de uraţi de calciu. Pasărea are diaree, atunci când aceste dejecţii sunt lichide şi dese, de culoare variabilă de la maro la orange sau galben.
Cauze
Diareea este favorizată de numeroşi factori, dintre care cei mai importanţi sunt: factorii alimentari, agenţii infecţioşi şi parazitari.
Factorii nutriţionali care antrenează un supraconsum de apă, favorizează formarea dejecţiilor lichide. Dezechilibrul în anumite minerale, vitamine, proteine, excesul în glucide, lipide şi proteine, dar şi consumul de furaje mucegăite, contribuie la apariţia diareei.
Anumiţi factori infecţioşi precum Escherichia coli, Campylobacter jejuni, salmonelele, pot să producă diareea la păsările în creştere. De asemenea, anumite virusuri (reovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri) care acţionează prin asociere cu una sau mai multe bacterii pot provoca enterite şi diaree. Aceşti agenţi infecţioşi pot să ducă la fenomenul de malabsorbţie, caracterizat prin aspect zburlit al penajului (alură de elicopter a puiului), dificultăţi în locomoţie şi diaree, care duce la o diminuare a utilizării digestive a nutrienţilor, în special a vitaminelor şi oligoelementelor.
Tubul digestiv al păsărilor poate fi sediul mai multor specii parazitare, care, în cazuri de infestaţii puternice, determină îmbolnăviri digestive manifestate prin diaree, uneori cu sânge. Eimeriile (coccidiile) sunt cele mai frecvente, acestea pătrund în profunzimea mucoasei intestinale provocînd modificări anatomice la acest nivel şi ca o consecinţă, modificări ale absorbţiei intestinale. În tubul digestiv, în afara eimeriilor mai sunt şi alţi paraziţi care afectează păsările: viermii rotunzi, tenii, trematode şi histomone. Cauzele care determină diareile se stabilesc ţinînd cont de ancheta epizootologică sau prin examene de laborator prin care se evită confuziile între bolile păsărilor ce au ca semn clinic comun diareea: diferite parazitoze (coccidioză, spirochetoză, ascaridoze), carenţe, toxiinfecţii alimentare etc.
Consecinţe
Diareea contribuie la creşterea umidităţii aşternutului, care se accentuează când în mediul ambiant temperatura este scăzută şi umiditatea crescută. Astfel, condiţiile de microclimat favorizează apariţia în exces a amoniacului în adăpost care, în absenţa unei ventilaţii adecvate, are efecte negative asupra aparatului respirator al păsărilor. Un aşternut prea umed favorizează ulceraţii la nivelul picioarelor (cruste plantare) şi provoacă dermatite mai ales la nivelul pieptului. De asemenea, umiditatea din adăpost este factor favorizant pentru unele boli parazitare (coccidioză, histomonoză).
Efectele produse de diaree nu conduc neapărat la moartea păsărilor, ci duc la deshidratarea lor, scăderea greutăţii la păsările adulte şi a vitezei de creştere la pui; ca urmare, creşte indicele de consum al furajelor, fiind afectate performanţele zootehnice.
Profilaxie
Constă în asigurarea unui microclimat corespunzător şi măsuri de igienă: dezinfecţii cu Decontaminol, Catiorom, Pursept; deparazitarea internă, periodică, a păsărilor cu Rombendazol F, deparazitarea cu insecticide, atât a păsărilor, cât şi a adăposturilor, cuibarelor sau a locurilor din apropierea acestora cu: Romparatox P, Romparasect 5%, Romparasect Forte. Este necesară asigurarea unor raţii alimentare echilibrate în proteine, vitamine şi minerale, prin suplimentarea furajelor cu premixuri: Romstarter 9+1 A, Ovoplus, Romzeofort, Cavitrom.
Tratamentul diareei
Se face în funcţie de agentul cauzal, cu medicamente antiinfecţioase cum ar fi Eritrom, Oxirom, Enrofloxarom, Galiprotect C, Romigal; cu medicamente anticoccidiene Sulfacoccirom C; cu medicamente antiparazitare interne şi externe, fiind necesară corectarea alimentaţiei şi a factorilor de microclimat.
Dr. Viorica Chiurciu, doctor în medicină veterinară
Wingflex şi ergoBoard aduc pajiştea în grajd
Taurinele sunt animale care se odihnesc pe suprafeţe moi, articulaţiile sunt sensibile şi foarte puţin protejate, ceea ce impune existenţa unei pardoseli moi, cu o deformabilitate de minimum 20 mm. Este însă hotărâtor ca pardoseala respectivă să îşi păstreze proprietăţile timp îndelungat, aşa încât după mulţi ani să poată oferi acelaşi confort ca la început.
Pardoseala de odihnă „WINGFLEX“, produsă de compania germană Kraiburg, combină în mod ideal avantajele cuşetei cu cele ale aşternutului adânc, rezultând cel mai bun confort la odihnă, ceea ce oferă animalului odihna şi productivitatea optimă.
Fiecare minut de odihnă pierdut contează
Odihna îndelungată este esenţială pentru productivitatea unei vaci de lapte, deoarece în decubit vascularizarea ugerului se îmbunătăţeşte cu 30%, iar rumegarea este cu 70% mai intensă. Odihna îndelungată presupune în acelaşi timp scăderea solicitării onglonului (din punct de vedere mecanic, chimic şi infecţios) realizându-se prin aceasta prima măsură importantă care se impune pentru obţinerea unor animale performante: sănătatea ongloanelor.
Dereglarea ritmului la odihnă, cu perioade de şedere prea scurte, prea lungi sau prea puţine ca număr, poate declanşa un cerc vicios, iar de aici rezultă în continuare probleme în asimilarea hranei, dereglarea metabolismului animalului şi înrăutăţirea sănătăţii onglonului. Fiecare minut de odihnă pierdut contează! Urmărirea animalului rentează, deoarece adesea se pot observa detalii care pot fi îmbunătăţite cu efort minim. Aşezarea şi ridicarea vacii trebuie să decurgă cât mai aproape de condiţiile naturale, de aceea se impune dotarea grajdurilor cu limitatoare de greabăn şi de piept flexibile, şi cu pardoseli la odihnă moi şi sigure la alunecare, corespunzătoare nevoilor animalului.
În ce priveşte comportamentul natural în decubit, boxa de odihnă trebuie să permită abordarea de către animal a tuturor celor cinci poziţii de referinţă observate în natură: aşezarea pe piept (43%), îndoirea membrului superior în faţă (20%), membrul inferior îndoit în spate (22%), total pe o parte (7%) şi poziţia “de dormit” (8%) (Cows and more - ce ne spun vacile, Pelzer et al., 2007).
Modul de proiectare a boxei de odihnă, în special a limitatorului de greabăn şi piept, nu trebuie să stânjenească în niciun fel animalul. Atâta timp cât vaca nu poate aborda una dintre poziţii, de exemplu nu poate întinde membrul superior, va rămâne prea mult culcată în altă poziţie sau timpul total de odihnă se va scurta. Schimbarea naturală a poziţiilor de odihnă ajută la echilibrarea sarcinilor şi împiedică suprasolicitarea unei anumite părţi a corpului. Suprasolicitarea are ca rezultat dereglarea vascularizării în zona articulaţiilor sensibile şi apariţia plăgilor la nivelul pielii (de exemplu, în zona jaretului).
Confort la odihnă cu pardoseli moi
Taurinele sunt animale care se odihnesc pe suprafeţe moi, articulaţiile sunt sensibile şi foarte puţin protejate, ceea ce impune existenţa unei pardoseli moi, cu o deformabilitate de minimum 20 mm. Este însă hotărâtor ca pardoseala respectivă să îşi păstreze proprietăţile timp îndelungat, după mulţi ani să poată oferi acelaşi confort ca la început. Pardoselile care după un număr mic de ani se întăresc reduc puternic timpul de odihnă, de multe ori fără ca fermierul să observe. Atunci când creşte numărul afecţiunilor podale, este necesară şi verificarea confortului la odihnă.
Inflamarea articulaţiilor şi plăgile pielii cu pierderea firelor de păr apar îndeosebi la jaret. În decubit, pielea vacii este solicitată de sarcina mare a corpului acesteia. Stratul adipos şi ţesutul muscular pot susţine pe o perioadă limitată de timp irigarea pielii cu sânge. Dacă însă sarcina este prea mare sau durează un timp prea îndelungat, apar escare la nivelul pielii şi inflamaţii la rădăcina firelor de păr. Afecţiunile la nivelul pielii apar îndeosebi în zonele în care pielea vine în contact direct cu oasele animalului, de exemplu, în zona jaretului. În situaţiile în care, datorită existenţei unei pardoseli deformabile, greutatea animalului se distribuie uniform pe suprafaţă şi nu punctual, pielea va fi mai bine hrănită cu substanţe nutritive (Fig.1 şi 2).
În plus, pardoselile moi oferă şi o rezistenţă mai bună la alunecare, ceea ce determină animalul să se aşeze fără teamă - un alt factor care favorizează odihna îndelungată.
WINGFLEX - Odihnă şi productivitate
Pardoseala de odihnă „WINGFLEX“, produsă de compania germană Kraiburg, combină în mod ideal avantajele cuşetei cu cele ale aşternutului adânc rezultând cel mai bun confort la odihnă, ceea ce oferă animalului odihna şi productivitatea optimă.
Pardoseala înaltă „WINGFLEX“, cu cei 60 mm grosime se poate curăţa uşor, economisind astfel muncă şi paie. Profilul inovativ cu aripi dedesubt oferă cea mai mare deformabilitate şi îşi păstrează timp îndelungat stabilitatea şi elasticitatea. Are deformabilitatea ideală pentru orice solicitare de către animal. Menţionăm că modul de solicitare al pardoselii atunci când animalul este aşezat diferă de cel apărut când animalul se ridică. Lamelele profilului de dedesubt se aşează perfect atunci când animalul se odihneşte şi amortizează şocurile articulaţiei carpiene atunci când acesta se ridică.
Durabilitatea pardoselii din cauciuc a fost deja testată şi confirmată de organismul german DLG. Panta integrată din spate favorizează scurgerea lichidelor şi uscarea, aducând astfel încă un avantaj păstrării sănătăţii onglonului vacii. Montajul cu profile în serie şi şuruburi speciale din inox completează acest sistem profesionist.
SIMONA EHMANN, GKR IMPEX
Plăţi la hectar diferenţiate pe regiuni
Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş a declarat că România ar putea să introducă din 2014, în urma negocierii cu UE a Politicii Agricole Comune, plăţi directe la hectar diferenţiate pe regiuni, care să ofere o mai mare flexibilitate a finanţării. „În anumite regiuni ai anumite condiţii, poate mai nefavorabile, şi dacă vrei să susţii agricultura poate că trebuie să dai mai mult în anumite regiuni decât în altele unde preţul de pe piaţă poate să compenseze eventuale plăţi directe mai scăzute şi să nu se simtă în veniturile agricultorului. Şi atunci direcţionezi cumva într-o anumită perioadă anumite regiuni, anumite structuri de producţie, anumite sectoare”, a explicat Dacian Cioloş. El a adăugat că abordarea regională şi sectorială a agriculturii naţionale, în funcţie de realităţile din diferite regiuni sau sectoare de producţie, este prezentă în ţări membre mai vechi, ca Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi poate fi valabilă şi în România pentru că sunt diferenţe între producţia de lactate în Câmpia Română şi cea din Apuseni sau Carpaţi, între sectoarele de legume-fructe sau cereale din diferite zone ale ţării.
Depozite de legume şi fructe realizate de stat
Printre intenţiile Ministerului Agriculturii se află crearea de către stat a unui lanţ naţional de depozite de legume şi fructe. „Vom crea un lanţ la nivel naţional de depozite de legume şi fructe. Suntem în discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a finanţa prin Măsura 123 anumite parteneriate publice private pentru crearea de centre de colectare legume fructe”, a punctat Daniel Constantin, ministrul agriculturii.
Citeşte mai mult ...
Ajutorul de minimis, 100 lei/ha, se acordă de la 1 noiembrie
Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenului de secetă manifestat în anul agricol 2011-2012 asupra culturilor agricole” a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 639/7 septembrie 2012.
Începând cu data publicării în Monitorul Oficial, fermierii pot depune cereri la direcţiile pentru agricultură, până la data de 15 octombrie 2012. Sprijinul va fi acordat începând cu data de 1 noiembrie 2012.
Ajutorul stabilit de actul normativ se acordă producătorilor din domeniul vegetal şi compensează o parte din pierderea producţiei destinată autoconsumului. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008, persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică care deţin suprafeţe de culturi agricole în teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 şi primăvara anului 2012.
Cuantumul ajutorului este de 100 de lei pe hectar şi se acordă pentru suprafeţe cuprinse între 1 ha şi maximum 10 ha, inclusiv. Numărul estimat de beneficiari este de aproximativ 573.000 de fermieri, iar suprafaţa de teren arabil pentru care se acordă sprijinul este de aproximativ 1,9 milioane ha.
Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de aproximativ 42,8 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat.
Creşterea subvenţiilor la hectar, în stadiul de dorinţă
Daniel Constantin a anunţat că România va susţine la Bruxelles creşterea plăţilor la hectar. Ministrul agriculturii menţionează că în prezent subvenţiile la hectar sunt la un nivel de 75%, respectiv de 180 de euro pe hectar, în condiţiile în care media Uniunii Europene este de 270 de euro pe hectar.
România solicită CE subvenţii pentru 12 milioane de hectare
CLAAS şi HORSCH, record mondial la semănat de porumb
Companiile germane Claas şi Horsch au stabilit împreună un nou record mondial la semănat de porumb. În 24 de ore, o suprafaţă de aproape 450 de hectare a fost însămânţată şi fertilizată simultan cu un tractor multifuncţional Claas XERION 5000 şi o semănătoare Horsch Maestro 24.70 SW. Recordul mondial a fost realizat cu un consum mediu de motorină de 3,17 litri pe hectar. Semănarea porumbului s-a executat cu fertilizare sub pământ.
Recordul mondial a fost stabilit în Rusia, pe un teren aflat în apropierea oraşului Chaplygin din centrul regiunii Pământurilor Negre.
CLAAS şi Horsch, la finele lui aprilie, au organizat în comun doborârea recordului mondial la semănatul de porumb. În 24 de ore, o suprafaţă totală de 448,29 de hectare a fost însămânţată şi fertilizată simultan cu un tractor multifuncţional Claas XERION 5000 şi o semănătoare bob cu bob Horsch Maestro 24.70 SW. Recordul mondial a fost stabilit pe un teren în apropierea oraşului Chaplygin, în centrul regiunii Pământurilor Negre din Rusia. ”Scopul a fost semănarea a 24 de rânduri de porumb, la o viteză medie de 14,7 kilometri pe oră şi cu un coeficient foarte bun de variaţie. Este primul record mondial de acest gen în care semănarea porumbului s-a executat cu fertilizare sub pământ. Încercarea a fost organizată în Rusia, deoarece piaţa din Europa de Est oferă un potenţial foarte mare pentru tehnica utilizată”, au declarat reprezentanţii producătorilor germani de utilaje agricole.
Echipa care a stabilit noul record mondial a fost formată din 16 oameni, specialişti de la Claas şi Horsch, precum şi doi experţi independenţi.
XERION 5000 şi Maestro 24.70 SW, echipa perfectă pentru semănat porumb
Semănătoarea bob cu bob Maestro 24.70 SW, fabricată de firma Horsch, seamănă pe 24 de rânduri, cu o distanţă între rânduri de 70 cm şi o adâncime de semănat între 1,5 şi 9 cm. Pentru doborârea recordului mondial, adâncimea de însămânţare a fost setată la 6 cm. Seminţele sunt alimentate de un sistem denumit ”Seed on Demand”, care asigură o umplere facilă şi o scurtare a timpilor de încărcare. Rezervorul central are capacitatea de 2.000 de litri pentru seminţe şi de 7.000 litri pentru fertilizare. Maestro a fost aleasă maşina anului 2012, la Expoziţia Agritechnica din noiembrie anul trecut, desfăşurată la Hanovra - Germania.
Maestro permite viteze de însămânţare de peste 15 km/h, în funcţie de necesarul de precizie la amplasarea seminţei. La 15 km/h, maşina atinge precizia optimă pentru însămânţarea bob cu bob. Jgheabul dispune de un senzor de seminţe complet integrat, care detectează nu doar numărul de boabe, ci şi distanţa dintre acestea. Senzorul trimite date la terminalul de control al utilizatorului, care astfel este tot timpul informat de distanţa bob cu bob, lipsa seminţei şi coeficientul de variaţie. Acest lucru permite şoferului să intervină prompt în schimbarea setărilor, având astfel un rezultat optim al lucrării. Dispozitivele de măsurare, contorizare sunt acţionate electric şi pot fi pornite/oprite individual.
În urma colaborării din ultimul an, Claas şi Horsch au optat pentru un tractor multifuncţional Claas XERION 5000 ca unitate de tracţiune. Cu o putere de 524 CP, XERION a fost candidatul ideal, formând o bună echipă împreună cu semănătoarea Horsch pentru stabilirea noului record mondial.
Conceptul 4 track, cu cele patru roţi de dimensiuni egale ale tractorului de la Claas, este capabil să transforme puterea motorului în putere de tracţiune, fără deteriorarea solului. Acestea sunt premisele ideale pentru a menţine întotdeauna o rezervă de putere pe un teren care este pe alocuri deluros. XERION este echipat cu sistem TELEMATICS care face posibilă verificarea şi documentarea continuă atât a poziţiei, cât şi a setărilor tractorului.
Pe o durată de 24 de ore, toţi parametrii semănătorii au fost monitorizaţi şi documentaţi în mod constant, atât prin CLAAS TELEMATICS, cât şi prin senzorul de seminţe al semănătorii Horsch Maestro.
Record mondial realizat cu un consum de 3,17 litri motorină/ha
Pentru doborârea recordului mondial la semănat de porumb s-au utilizat, în total, 10 tone de seminţe şi 47 tone de îngrăşământ. Pe oră s-au însămânţat 18,6 hectare, iar rata de însămânţare a fost de 88.000 boabe la hectar. În cele 24 de ore în care s-au semănat aproape 450 de hectare, s-au făcut 10 opriri de alimentare a buncărului semănătorii. Fiecare oprire a fost, de asemenea, folosită pentru realimentarea tractorului cu combustibil. Recordul mondial a fost realizat cu un consum mediu de motorină de 3,17 litri pe hectar. Tractorul de peste 500 CP a mers cu viteza de 14,7 km/oră.
|
Suprafaţa totală însămânţată |
448,29 ha |
|
Durată totală |
24 ore |
|
Suprafaţa însămânţată |
18,6 ha/h |
|
Rata de însămânţare |
88.000 boabe/ha |
|
Seminţe utilizate |
10 tone |
|
Fertilizator utilizat |
47 tone |
|
Consum de carburant |
3,17 litri/ha |
|
Viteză |
14,7 km/h |
Condiţiile din câmpul rusesc
Terenul lucrat în apropierea oraşului Chaplygin, la 360 km sud-est de Moscova, a cuprins două suprafeţe, una de 320 ha şi cealaltă de 170 de hectare, pământ agricol negru, cu condiţii arabile favorabile (valoarea pH-ului 5,8 şi un conţinut de humus de 6,4% ). Factorul decisiv pentru exprimarea randamentului este apa din sol. Precipitaţiile anuale din această zonă sunt de 400 - 450 mm.
Pe ambele suprafeţe, ultima recoltă este grâul de iarnă. Imediat după recoltare, pământul a fost lucrat cu un Horsch Joker 12 RT. În primăvară, terenul a fost prelucrat cu un cultivator Horsch Tiger 10 LT.
Înainte de încercarea de doborâre a recordului mondial terenul era uscat spre deosebire de terenul de test, care s-a prezentat optim. Totuşi, în adâncime s-a întâlnit un pământ umed şi negru. Terenul de încercare nu putea fi utilizat, deoarece acesta a fost arat şi la momentul competiţiei era ud.
”Conform înregistrărilor din TELEMATICS, putem observa că am lucrat în condiţii reale. Primul câmp a avut o formă foarte neregulată, cu colţuri în formă de pană”, explică Lob Harald, managerul de proiect din partea Claas. Florian Ermer, manager de proiect din partea Horsch a completat: ”Am fost nevoiţi să ne oprim forţat de trei ori, o dată din cauza blocării secţiilor de însămânţare din cauza unei erori de pilotaj şi încă de două ori, deoarece am rămas fără hârtie în aparatele de măsură. Acestea sunt, de asemenea, factori care apar în condiţii agricole reale.”
După ce a stabilit noul record mondial, echipa şi-a continuat activitatea şi a semănat tot terenul rămas, lăsând în urmă două terenuri perfect însămânţate.
16 pentru un record
Echipa care a stabilit recordul mondial la semănat de porumb a fost formată din 16 oameni de la Claas şi Horsch. Şoferii de camioane s-au ocupat de aprovizionarea cu seminţe, motorină şi fertilizator. Două persoane au avut grijă ca opririle şi alimentările cu seminţe şi motorină să fie cât mai scurte. Tractorul XERION 5000, în combinaţie cu semănătoarea Horsch Maestro 24.70 SW, a fost condus în total de patru şoferi, în 24 de ore. Suportul tehnic a fost asigurat de o echipă de trei tehnicieni, în timp ce alte trei persoane au fost întotdeauna pe poziţie, pentru a imortaliza momentul prin fotografii şi înregistrări video.
Juriul independent a fost format din doi redactori de la reviste de profil agricol din Germania şi Rusia: Johannes Hädicke de la Deutscher Landwirtschaftsverlag (DLV), München, precum şi Alexei Andreev de la Neue Landwirtschaft Russland (ediţia în rusă a cunoscutei reviste cu profil agricol "Neue Landwirtschaft").
Despre CLAAS
CLAAS este o companie familială, fondată în 1913 în Germania. Astăzi, producătorul german are peste 9.500 de angajaţi şi realizează o cifră anuală de afaceri de circa 3 miliarde de euro. CLAAS deţine 14 centre de producţie, dintre care şapte în Germania şi alte şapte împărţite în Franţa, Rusia, Statele Unite, India şi Ungaria.
Combinele construite de CLAAS sunt lider european de piaţă, iar combinele de recoltat furaje ocupă primul loc pe plan internaţional.
În gama de produse a companiei CLAAS mai sunt utilaje agricole ca: tractoare, prese de balotat, încărcătoare telescopice, precum şi tehnologii agricole de ultimă generaţie.
Despre HORSCH
HORSCH Maschinen GmbH este unul dintre cei mai importanţi producători de echipamente de arat, semănat şi erbicidat. Cu aproximativ 950 de angajaţi în întreaga lume, Horsch susţine ”agricultura ca pasiune”. Pasiunea merge în fiecare produs al firmei şi este şi principiul care motivează fiecare dintre angajaţii săi. De la manageri la montatori, fiecare membru al echipei are nevoie de pasiune pentru a transforma un simplu produs într-un produs unic, caracterizat prin inovaţie şi calitate fără compromisuri.
”Mai repede, mai uşor, mai fiabil” sunt criterii pe care trebuie să le îndeplinească orice utilaj al firmei Horsch. O maşină trebuie să fie din ce în ce mai uşor de utilizat. Maşinile agricole trebuie să efectueze lucrările fiabil şi bine. În acelaşi timp, trebuie să garanteze dezvoltarea pământului. Lucrarea realizată trebuie să fie din ce în ce mai rapidă, mult mai rapidă ca în trecut. Acest lucru se întâmplă doar când utilajul este inovativ, fără compromisuri din punct de vedere al calităţii. Aşa este definit pe scurt un utilaj construit de Horsch.
MIHAELA PREVENDA
Publicitate
Revista
