Ministrul agriculturii Daniel Constantin a prezentat întro conferinţă de presă mai multe teme aflate pe agenda domniei sale şi care sunt considerate prioritare, cum ar fi: situţia recoltării cerealelor păioase, raportul privind controlul la Agenţia Domeniilor Statului, plăţile în avans către fermieri şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în vederea redistribuirii de sume către măsuri cu impact social şi economic mare.

În 2012 - 1 milion de tone de grâu mai puţin

1 milion de tone de grâu mai puţin, de la 5.792.822 de tone la 4.751.147 tone când se recoltaseră 98% din suprafaţă, nu este o cifră care să-l alarmeze pe ministrul agriculturii. Daniel Constantin  argumentează că producţia realizată este suficientă pentru a asigura necesarul de hrană şi că cifrele „nu sunt menite de a alarma populaţia că nu vom avea ce mânca în acest an sau că vom intra într-o perioadă destul de dificilă care va duce la o creştere explozivă a preţurilor”.

Un alt argument al domnului ministru că necesarul pe piaţa românească nu va fi afectat sub nicio formă, ar fi acela că, atât în interiorul UE cât şi pe pieţele externe, în acest an exporturile sunt la o capacitate şi la un procent mai mic decât în anul 2011.

Cât priveşte producţia la hectar şi aici sunt diferenţe semnificative producţia anului 2012 se estimează a fi în jur de 2,6 tone pe hectar, în imp ce anul trecut era de 3,5 tone la hectar. „Acestea sunt diferenţele, după cum vedeţi, o producţie la grâu undeva mai mică cu 15 la sută faţă de anul trecut, iar acest lucru a fost generat de o perioadă mai puţin fastă pe care am traversat-o în toamna anului 2011 atunci când seceta a afectat suprafeţe foarte mari, dar sigur că a afectat densitatea pe care am obţinut-o pe hectar la fiecare cultură. Mai mult decât atât, aş vrea să merg la perioada de secetă pe care o traversăm acum, care riscă să afecteze două culturi extrem de importante, cultura de porumb şi cea de floarea soarelui. Aici nu putem vorbi neapărat de faptul că nu a fost apă suficientă, cantităţile de apă din lunile aprilie şi mai,  poate că au fost suficiente în sol, însă faptul că am avut 28 – 29 de zile în care temperaturile nu au scăzut sub 33 C, a făcut ca plantele să fie pur şi simplu copleşite şi să fie afectate într-o proporţie, credem noi, mai mare decât a fost afectată cultura de grâu” a afirmat ministrul Daniel Constantin.

Compensaţii pentru pierderile de venit

Fără a face estimări în privinţa pierderilor care se vor înregistra, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că se lucrează la o la elaborarea unei Hotărâri de Guvern care să compenseze pierderile pe care fermierii le vor înregistra după ce perioada de recoltat se va încheia.

IMM-urile care vor avea pierderi de venit în 2012, faţă de media ultimilor trei ani, prin această HG, vor avea compensaţii de la bugetul de stat care cuprind 80 la sută din pierderile pe care le-au avut, din diferenţa de pierdere faţă de ultimii trei ani.

Fermierii mici ale căror culturi de porumb şi de floarea soarelui vor fi afectate, vor putea beneficia de ajutorul de minimis, care vizează un sprijin de 7.500 de euro pe agricultor. „Condiţia, la prima măsură, este ca o suprafaţă mai mare, sau o cantitate mai mare de 30 la sută să fie afectată de aceste calamităţi naturale”,  a argumentat ministrul.

50% din SAPS, în avans din 16 octombrie

Întro situaţie excepţională, ca cea pe care o traversează fermierii români în urma pierderilor de producţie şi venit cauzate de secetă, ministerul agriculturii a solicitat Comisiei Europene şi a fost aprobată, să se efectueze plata în avans, din 16 octombrie, în ceea ce priveşte Plăţile Directe pe Suprafaţă către fermieri. Sprijinul este evaluat la aproximativ 55 Euro/ha.

La nivelul total al sprijinului din partea Comisiei Europene, de 120 de euro, pe care îl va primi fermierul la hectar, începând cu 01 decembrie,  se adaugă contribuţia bugetului de stat. Aceasta poate atinge nivelul maxim de 50 euro/ha, fermierii ajungând să primească, în total, 170 euro/ha.

Pentru fermierii care vor să primească finanţare prin credit de la bănci, ministrul a declarat că  ”Am avut discuţii cu băncile şi, dacă acum două zile o singură bancă elibera credite pe baza adeverinţei de la APIA pe care o prezenta fermierul, vreau să vă spun că astăzi avem 11 bănci care au semnat convenţia tripartită cu APIA şi cu fondurile de garantare, astfel încât, încă de astăzi, încă de luni, de când vor, fermierii pot merge la bănci şi pot solicita un credit punte până la 16 octombrie sau 01 decembrie când vor începe plăţile către ei, credit care va fi garantat doar cu adeverinţa pe care ei o primesc deja de la APIA.”

Redistribuiri de fonduri în PNDR

Pentru a putea asigura fondurile necesare anumitor măsuri  prioritare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ministerul intenţionează ca sume importante din PNDR să fie „disponibilizate”.

”Intenţionăm să modificăm PNDR şi să acordăm aceste sume către trei direcţii importante: în primul rând, renovarea satelor şi vom vedea în ce măsură putem să realizăm cât mai rapid acest lucru, pe de altă parte pentru investiţii şi poate cea mai importantă măsură vizată poate fi Măsura 121 şi, în al treilea rând, plăţile pe Agromediu pe care le acordăm în momentul de faţă. Aceasta este solicitarea şi sunt discuţii în momentul de faţă cu reprezentanţii Comisiei Europene să găsim formula cea mai bună pentru a redistribui aceste sume şi să stabilim un calendar, de comun acord, pentru a putea face transferul acestor sume şi, eventualele sesiuni de depuneri de proiecte”, a menţionat Daniel Constantin.

ADS, creanţe de 541 milioane de lei

Raportul Corpului de control al Primului Ministru la Agenţiei Domeniilor Statului( ADS) în perioada 2009-2012, pe lângă faptul că are 78 de pagini aduce la lumină creanţe de 541 milioane de lei şi aproximativ 40.000 de ha libere de contract, statul pierzând anual 10 mil. de lei din arendarea acestora.

În ceea ce priveşte concluziile Raportului acestea au fost sintetizate de ministrul Daniel Constantin astfel:

„Prima dintre ele sintetizează că fapte reprezentanţilor Agenţiei Domeniilor Statului în perioada 2009-2012 pot întruni elemente constitutive ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Cea de-a doua concluzie este de asemenea, o sinteză – fapta preşedintelui, a directorului Direcţiei Executări Contracte şi a directorului Direcţiei Juridice, care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu nu au luat măsuri pentru recuperarea unor creanţe pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice conformă calificată. Ca urmare acestor concluzii, Corpul de Control a transmis o copie a raportului către Ministerul Agriculturii, o copie a raportului către Agenţia Domeniilor Statului şi o altă copie către Direcţia Naţională Anticorupţie.”