“Noua viziune despre agricultură” a Forumului Economic Mondial
Populaţia lumii va ajunge la 9 miliarde în 2050, iar toţi aceşti oameni trebuie hrăniţi. Forumul Economic Mondial de la Davos a elaborat Programul “Noua viziune asupra agriculturii”, care are câteva puncte esenţiale – securitate alimentară, sustenabilitatea mediului, oportunităţi economice în agricultură. Aceste ţinte pot fi atinse prin recolte mai mari cu resurse mai mici, revigorarea economiei rurale, ceea ce presupune colaborare, investiţii şi inovaţie.
Programul Forumului Economic Mondial de la Davos îi vizează pe liderii din economie, guvernanţii, societatea civilă, organizaţiile de fermieri, toţi partenerii şi grupurile care pot lucra împreună pentru creşterea agriculturii.
Iniţiativa este valabilă la nivel mondial, inclusiv pentru programele de lucru ale G8 şi G20, şi are în vedere parteneriate în 11 ţări din Africa, Asia şi America Latină.
Dat fiind că agricultura a devenit o prioritate mondială, în condiţiile în care cererea de produse agricole se va dubla până în 2050, când populaţia va ajunge la 9 miliarde, iar resursele trebuie sprijinite prin inovaţie şi investiţii, numai colaborarea dintre toţi factorii de decizie poate să facă faţă acestei provocări.
Iniţiativa a condus la parteneriate public-privat în ţări ca Mexic, Vietnam, Indonezia şi India, dar şi la crearea unui parteneriat regional - Grow Africa, din care fac parte 7 ţări. Toate programele au, printre priorităţi, susţinerea micului fermier, ca verigă importantă a lanţului de producători.
MADR va semna “Declaraţia Dunării pentru soia nemodificată”
În contextul în care organizaţia “Danube Soya”, cât şi ministrul Agriculturii din Austria, Nikolaus Berlakovich, au solicitat celor 17 state europene să adere la “Declaraţia Dunării” privind stimularea cultivării soiei nemodificate genetic în statele riverane, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a dispus consultarea mediului academic şi a producătorilor din România în scopul obţinerii consensului pentru semnarea Declaraţiei.
În baza textului Declaraţiei şi a documentelor transmise de “Danube Soya”, mediul academic agricol, reprezentat de conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti, şi-a exprimat acordul pentru semnarea Declaraţiei în cauză. Din punct de vedere ştiinţific, prezintă interes introducerea soiurilor performante, care să permită obţinerea de beneficii importante agricultorilor.
O astfel de situaţie, desigur, nu ar trebui să afecteze orice altă decizie viitoare privind cultivarea de plante proteice.
Consultarea producătorilor este programată pentru aceasta săptămână. Reprezentanţii “Danube Soya” urmează să discute cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la începutul lunii februarie, prilej cu care se va semna Declaraţia.
În data de 19 ianuarie 2013, la Berlin, în cadrul Expoziţiei “Green Week”, declaraţia a fost semnată de opt state.
Preşedintele Parlamentului European nu crede că se va ajunge la un acord pe buget în februarie
Preşedintele PE Martin Schulz a afirmat că nu crede că se va ajunge la un acord pe bugetul UE pentru 2014-2020 înainte de reuniunea conducătorilor europeni, care va avea loc în 7-8 februarie.
“Cred că poziţiile statelor member sunt diferite”, a declarat Schultz.
El a reamintit că PE poate să refuze compromisul, dacă el se va îndepărta de cererile iniţiale ale Comisiei Europene.
“Cu cât Consiliul (alcătuit din 27 de state) se va îndepărta de cifrele avansate de Comisie, cu atât PE va refuza compromisul”, a avertizat Schultz. “Dacă nu se va ajunge la un acord, vom rămâne la bugetul anual”, a susţinut el. “Nu va fi nicio problemă. Am putea lucra mai uşor cu bugetul anual.”
PE a aprobat poziţia susţinută de preşedintele Schultz cu majoritate, respective 517 voturi. “ E nevoie de 376 de voturi pentru un acord al PE în privinţa bugetului. Consiliul va trebui să ia în considerare punctual de vedere al PE.”
Preşedintele PE a respins propunerea de compromise a preşedintelui Consiliului European. “Herman Van Rompuy n-a făcut o propunere viabilă”, a afirmat Schultz, susţinând că nu e clară în ceea ce priveşte inovaţia şi cercetarea, educaţia, programele pentru tineri şi cooperarea internaţională în agricultură, ajutorul pentru zonele defavorizate. “Proiectul lui Van Rompuy răspunde mai mult cererilor formulate de conducătorii care îşi doresc o economie în criză”, a afirmat, cu regret, Schultz.
Pentru a ajunge la un accord în noiembrie 2012, Herman Van Rompuy a propus reducerea cu 75 de miliarde cererile formulate de Comisia Europeană, pentru un buget de 973 de miliarde euro, sau o reducere cu 1,01% din PIB-ul european. El a propus redistribuirea finanţelor reduse la anumite puncte către agricultură şi către fondurile de coeziune destinate regiunilor sărace.
Mai multe ţări, ca Germania, Anglia şi Finlanda, au considerat că această propunere nu este corectă.
Herman Van Rompuy a avut consultări intense, înainte de a decide ca întâlnirea din 7-8 februarie să fie dedicată bugetului european pentru 2014-2020. “Pentru a ajunge la un acord, trebuie să facem un compromis”, a mai afirmat el.
Comisia Agricolă a Parlamentului European vrea anonimatul beneficiarilor de subvenţii
“Identitatea agricultorilor care primesc subvenţii europene nu trebuie dezvăluită”, a afirmat Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European, după supunerea la vot a reformei PAC. Dominată de deputaţii PPE, comisia a respins propunerea Comisiei Europene care viza mai multă transparenţă în ceea ce priveşte numele agricultorului, exploataţia, suma primită.
În urma unei decizii a justiţiei europene din noiembrie 2010, publicarea numelui persoanelor fizice care beneficiază de subvenţii agricole comunitare este interzisă. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a estimate că publicarea acestor nume contravene respectului pentru intimidate. În septembrie 2012, a propus să se renunţe la acest anonimat.
De curând, au apărut ştiri despre banii primiţi de Regina Angliei pentru exploataţiile agricole pe care le are, respectiv 8 milioane euro în perioada 2000-2009, dar şi de Ducesa Alba din Spania. Astfel de plăţi au condus la concluzia că subvenţiile trebuie limitate la 300.000 euro pe an pentru o mare exploataţie, pentru că sunt 1500 de agricultori care au primit 1 milion de euro în 2011.
Comisia Europeană a propus alocarea unei sume de 55 miliarde euro pentru plăţi în 2014.
Agricultura, prioritate a preşedinţiei irlandeze a UE
Programul de lucru al preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene pentru primele şase luni ale anului cuprinde trei arii prioritare în domeniu: reforma Politicii Agricole Comune (PAC), pachetul legislativ care vizează politicile de sănătate animală şi a plantelor, marketingul şi producţia de material semincer, controlul oficial al producţiei de alimente şi nutreţuri animale, precum şi reforma Politicii Piscicole Comune.
Deputaţii din Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) din cadrul Parlamentului European au adoptat un pachet legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune a Uniunii, care vizează plăţile directe şi dezvoltarea rurală, precum şi propunerea financiară pentru domeniul agriculturii, ce va fi inclusă în viitorul exerciţiu bugetar al UE pentru perioada 2014-2020.
Pe site-ul său, www.vioricadancila.ro, europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă salută faptul că, pe lista de priorităţi a preşedinţiei irlandeze, un loc important le revine agriculturii şi pescuitului.
“Irlanda a prevăzut un loc important pentru agricultură şi pescuit între priorităţile sale, reforma care vizează ambele sectoare după 2014 fiind în acest moment în dezbatere la Parlamentul European. Salut, deci, decizia preşedinţiei irlandeze şi faptul că acordă o atenţie deosebită acestui sector, care poate aduce o contribuţie semnificativă la susţinerea unei securităţi alimentare globale, pe termen lung”.
“Salut totodată poziţia Irlandei la capitolul plăţi directe, care este asemănătoare cu cea a României, precum şi faptul că Irlanda susţine agricultura ecologică şi producerea unui număr cât mai mare de produse bio, într-un mediu cât mai sănătos”, afirmă europarlamentarul român.
Alertă meteo
ANM anunţă, pentru zilele următoare, alerte de ninsori şi viscol.
Astfel, de vineri seara, de la ora 20:00, până sâmbătă dimineaţa la ora 04:00, vor fi sub cod galben de vânt puternic judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman. Codul galben va viza şi sudul judeţelor Dâmboviţa, Argeş şi Prahova.
În jurul orei 04:00, sâmbătă dimineaţa, va urma încă un cod galben pentru Mehedinţi, Dolj, Olt, Muntenia şi Doborgea, până la Vrancea şi Galaţi.
De sâmbătă, de la ora 14:00, până duminica dimineaţa, vor fi sub cod galben de vânt puternic Munteania şi Dobrogea. Codul începe să urce din nou în Moldova, până la Vaslui şi Galaţi. Există posibilitatea ca, între orele 14:00 sâmbătă şi până duminică dimineaţa, Vrancea şi Buzău să intre din nou sub cod portocaliu.
Fiscalitate pentru agricultori
A fost publicată, în Monitorul official, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr.571 diin 2003 privind Codul fiscal şii reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Actul normativ aduce o serie de modificări privind impozitarea agricultorilor. Scapă de plata impozitului doar persoanele care au sub două hectare şi produc pentru autoconsum. În rest, sunt vizaţi 670.000 de agricultori care vor fi impozitaţi, inclusiv la subvenţia încasată.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susţine că această măsură va aduce mai mulţi bani la buget. Sumele rezultate prin introducerea noului sistem de impozitare din agricultură vor fi de 580 de milioane de lei, faţă de cele sub 200 de milioane de lei încasate până în prezent.
Constantin a mai declarat că în sectorul vegetal 380.000 de fermieri „scapă” de Fisc, având mai puţin de două hectare. "Practic, din totalul de 1,04 milioane de fermieri, se scot 380.000, care nu se impozitează, pentru că au până în două hectare, şi rămân 630.000 de fermieri. Toţi erau supuşi înainte impozitării, când valorificau producţia, însă erau alte probleme care ţineau de MFP. Nivelul de impozitare va fi mai mic decât în trecut, pentru că atunci era impozitată valoarea comercializată cu un anumit impozit, fără să fie luate în calcul cheltuielile, iar acum se stabileşte o normă de venit, aceasta reprezentând veniturile medii şi chetuielile medii înregistrate de fermieri, iar această normă este supusă impozitării", a declarat ministrul.
În zootehnie, modificările aduse Codului Fiscal îi afectează direct pe 74.000 de crescători de bovine, care deţin peste 3 animale şi intră, potrivit legii, în zona de impozitare. Ministrul Agriculturii a declarat că angajaţii structurilor deconcentrate din MADR „vor merge alături de aceşti 74.000 de fermieri, să îi informăm” despre beneficiile pe care le vor avea dacă se vor înregistra la fisc ca Persoane Fizice Autorizate. E greu de crezut că toţi ţăranii se vor înregistra ca PFA.
"În zona de bovine, există un efectiv în România de 1,3 milioane de capete, iar cele care sunt în gospodăriile proprii, cu 1-2 capete, sunt în jur de 800.000. Ce se supune impozitării sunt acele efective care depăşesc această cifră. Cei care intră în această zonă sunt în jur de 74.000 de gospodării. Ceea ce vom face noi, în perioada următoare, prin structurile noastre deconcentrate, chiar dacă este o problemă a MFP, este să mergem alături de aceşti 74.000 de fermieri, să-i informăm foarte bine care ar beneficiile, pentru ca ei să treacă către persoană fizica autorizată. Va exista, în perioada următoare, o campanie de informare pentru toţi fermierii, să vedem cum pot produce mai eficient către piaţă şi să îşi valorifice producţia", a precizat Daniel Constantin.
Micii producători agricoli şi Cooperaţia
Joi, 24 ianuarie, ministrul-delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, s-a întâlnit cu membrii Consiliului Consultativ al Cooperaţiei, pe care i-a informat că a fost transmisă o propunere de parteneriat către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea realizării unei campanii de promovare a colaborării dintre micii producători şi societăţile cooperative, cu scopul unei mai bune valorificări a produselor agricole şi a eficientizării activităţii societăţilor cooperative.
Totodată, se are în vedere întreprinderea unei acţiuni de amploare pentru promovarea produselor generate de sectorul cooperatist, mai ales a produselor autentice româneşti. De asemenea, se preconizează formarea de reţele de distribuţie a cooperativelor, crearea de locuri de muncă în societăţile cooperatiste şi finanţarea activităţilor din sectorul cooperatist prin Fonduri Europene.
Cod galben de ploi şi ninsori
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare Cod Galben pentru joi şi vineri. Se vor înregistra precipitaţii abundente, sub formă de ploaie, poi ninsoare.
Începând din seara zilei de joi, în sudul şi sud-estul ţãrii vor fi precipitaţii însemnate cantitativ, local peste 25 l/mp, sub formã de ploaie în Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, mixte în sudul Banatului şi mai ales ninsori în cea mai mare parte a Moldovei şi la munte. Pe arii restrânse se va semnala polei.
În toate aceste regiuni, vântul va avea intensificãri susţinute, cu viteze la rafalã de 50-60 km/h.
În judeţele Vrancea, Bacãu, nordul judeţului Galati şi în zona de munte a judeţului Buzãu, precum şi în Carpaţii de Curburã, vântul va depãşi la rafalã 60 km/h şi va fi viscol cu precãdere în a doua parte a intervalului.
În intervalul menţionat, va ninge în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Bucegi, iar în primele ore va continua sã plouă abundent în nordul Dobrogei şi al Munteniei. Vor mai fi condiţii polei.
În estul şi sud-estul ţãrii vântul va avea intensificãri susţinute, cu viteze ce vor depãşi la rafalã 50-60 km/h. În sudul şi centrul Moldovei va ninge şi se va depune strat consistent de zãpadã, iar vântul va avea intensificãri care vor depãşi la rafalã 70 km/h şi va fi viscol, ceea ce va determina reducerea vizibilităţii sub 50 m.
În judeţele Vrancea, Bacãu, nordul judeţului Galaţi şi în zona de munte a judeţului Buzãu ninsoarea va fi mai puternicã în prima parte a intervalului, apoi va slãbi în intensitate, dar vântul va continua sã batã cu putere viscolind şi troienind zãpada.
Comisia de Agricultura a PE a aprobat un sistem mai echitabil al platilor directe către agricultori
Comisia de Agricultura si Dezvoltare Rurala (AGRI) din Parlamentul European a aprobat liniile generale ale reformei politicii agricole comune (PAC), care prevede instituirea unui sistem mai echitabil al plăţilor directe către agricultori. Membrii AGRI au votat în favoarea condiţionării a 30% din ajutoarele directe pentru agricultori de respectarea normelor de mediu, precum diversificarea culturilor sau menţinerea păşunilor permanente.
Eurodeputaţii au susţinut reechilibrarea subvenţiilor în favoarea micilor agricultori, printr-o plafonare la 300.000 de euro a ajutoarelor pentru marile exploataţii agricole, începand din 2014. Ei şi-au exprimat dorinţa de echilibrare a situaţiilor din interiorul UE, între cele 27 de state membre (principiul convergenţei externe), şi o repartizare mai bună a subvenţiilor între exploataţii, prin intermediul unei plăţi unice la hectar (principiul convergenţei interne). Poziţia AGRI trebuie să fie confirmată şi de plenul Parlamentului European, în martie, pentru a servi drept bază de negociere cu Consiliul UE.
Citeşte mai mult ...
Guvernul a aprobat acordarea unor importante stimulente fiscale pentru activitatea de cercetare - dezvoltare
Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 23 ianuarie, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Printre aceste măsuri se numără şi acordarea de stimulente fiscale pentru activităţile de cercetare - dezvoltare efectuate atât pe teritoriu naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic European. Mai exact, deducerea suplimentară a cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare creşte de la 20% la 50%. Măsura a fost agreată de Ministerul Educaţiei şi Învăţămantului şi Ministerul Finanţelor Publice.
Activităţile eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili. Această facilitate se răsfrânge asupra tuturor activităţilor de cercetare - dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, nu doar celor dezvoltate în folos propriu, ca până acum.
Potrivit documentului aprobat de Guvern, stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfăşurat.
APIA a dat 1,28 miliarde lei în ianuarie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 17–18.01.2013, a plătit suma de 1.28 miliarde lei ( 297.28 milioane euro), pentru un număr de 329.190 de fermieri, pe măsurile delegate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR – AXA II, aferente campaniei SAPS 2012, respectiv:
Măsura 211 – Sprijin pentru zona montană defavorizată;
Măsura 212 – Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană;
Măsura 214 – Plăţi de agro-mediu.
Simpozionul BASF la Craiova
Compania BASF a început seria simpozioanelor regionale, dedicate fermierilor. Astăzi, 22 ianuarie, la Craiova, s-a desfăşurat întalnirea cu fermierii din Oltenia – Dolj, Olt, Mehedinţi, Argeş. Au participat peste 220 de fermieri şi colaboratori ai BASF din această zonă. Echipa BASF, condusă de Tiberiu Dima, country manager Crop Protection Division, a conceput un program dinamic, cu prezentări tehnice, realizate de Mircea Chetrone, marketing manager BASF Romania. Dat fiind că BASF are un puternic departament de cercetare, în fiecare an apar noutăţi, iar fermierii primesc informaţia la acest simpozion. În pauze, participanţii au fost surprinşi cu momente artistice dinamice şi concursuri. „Am vrut să fie o întalnire memorabilă”, ne-a declarat Tiberiu Dima.
Astfel de seminarii s-au desfăşurat deja la Tulcea şi Brăila şi vor continua în zilele următoare astfel:
23 ianuarie - Alexandria, Restaurant Mara;
25 ianuarie - Iaşi, Hotel Unirea;
29 ianuarie- Timişoara, Hotel Timişoara;
31 ianuarie- Oradea, Hotel Hilton;
5 februarie - Giurgiu, Hanul Cosminului.
În afară de aceste seminarii, care pregătesc campania de primăvară, BASF organizează întalnirii cu fermierii în camp, acolo unde se văd efectele tratamentelor cu produsele firmei.
Participarea României la Târgul internaţional de produse agricole şi alimentare „Grune Woche – Green Week”
În perioada 17-28 ianuarie 2013 se desfăşoară, la Berlin, Târgul internaţional de produse agricole şi alimentare „Grüne Woche”. Cu acest prilej, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, şi Achim Irimescu, secretar de stat, au participat, în 18 şi 19 ianuarie, la evenimentele special organizate de către Ministerul Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei Consumatorului din Germania. La cel de-al 5-lea Summit al miniştrilor agriculturii, desfăşurat în perioada târgului, au participat miniştrii din Spania, Polonia, Portugalia, Austria, Luxemburg, Olanda, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi din state terţe, în curs de dezvoltare.
Tematica discuţiilor a vizat „Investiţiile responsabile în economia agrară şi alimentară – factor cheie pentru economia alimentară şi dezvoltarea agricolă”. În intervenţia sa, ministrul Daniel Constantin a arătat importanţa unui cadru legislativ clar şi consolidat pe termen lung, care să faciliteze atragerea investiţiilor, precum şi importanţa abordării integrate a normelor privind proprietatea/utilizarea terenurilor agricole, sistemul bancar şi infrastructura necesară. Ministrul român a discutat cu omologii săi din state membre ale UE pe teme de interes actual, inclusiv reforma PAC.
Ministrul Daniel Constantin a avut o serie de întâlniri bilaterale, cu miniştrii Agriculturii din Federaţia Rusă şi din Republica Moldova. În discuţia cu ministrul rus s-a abordat subiectul exporturilor romaneşti de produse agro-alimentare pe piaţa Federaţiei Ruse, părţile agreând asupra necesitaţii continuării demersurilor menite să conducă la îndepărtarea barierelor tehnice în calea comerţului. La întâlnirea cu ministrul moldovean au continuat discuţiile pe care le-au demarat anul trecut cei doi miniştri şi care vizează cooperarea bilaterală în domeniul agro-alimentar, inclusiv din perspectiva pregătirii pentru aderarea la UE.
Pavilionul naţional al României, organizat de către MADR, s-a bucurat şi de prezenţa Comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Ce doi responabili romani au discutat probleme legate de promovarea produselor româneşti, priorităţile sectorului, mai ales în perspectiva viitoarei Politici Agricole Comun. În urma discuţiei cu expozanţii români, s-a agreat că, pe viitor, este necesară extinderea suprafeţei spaţiului expoziţional, pentru ca, astfel, să se vină în întâmpinarea numărului tot mai mare de producători. Anul acesta, pavilionul României a oferit vizitatorilor o gamă largă de produse tradiţionale romaneşti, provenite de la 24 de producători.
Publicitate
Revista
