Soia nemodificată genetic aduce beneficii pentru fermieri
Asociaţia Agent Green a solicitat Ministerului Agriculturii să ofere sprijin financiar fermierilor pentru producţia de soia nemodificată genetic.
Iniţiativa asociaţiei a venit pe fondul desfăşurării, la Viena, a dezbaterilor privind Declaraţia “Danube Soya”, unde s-a discutat şi despre planul pentru anul agricol 2013 şi următorii.
La întâlnirea de la Viena, care a avut loc în contextual expoziţiei “Green Week”, România nu a semnat declaraţia, amânând decizia pentru consultări cu mediul academic şi cu fermierii. “Acum s-a raliat politic, economic şi academic la producţia de soia nemodificată genetic”, a declarat Gabriel Păun, preşedinte Agent Green, organizaţie membră a iniţiativei “Danube Soya”.
Înainte de 1989, România cultiva peste 500.000 hectare cu soia nemodificată genetic, ceea ce plasa ţara în topul producătorilor europeni. În anul 2006, la 8 ani de la introducerea soiei modificată genetic, România devenise lider continental la culturile transgenice. A urmat interzicerea soiei MG şi, din 2007, s-a cultivat doar soia nemodificată genetic, dar pe suprafeţe nesemnificative, doar 70.000 hectare în 2012.
România a creat soiuri foarte competitive de soia şi deţine zone favorabile vaste pentru cultivare, însă este necesar şi un sprijin financiar imediat din partea Ministerului Agriculturii, pentru a mări rapid suprafaţa cultivată. “Campioană cu istorie pozitivă, dar si negativă, România are şansa să redevină imediat în fruntea producţiei de soia nemodificată genetic din Europa. Este nevoie de subvenţii pentru fermieri şi, în acelaşi timp, să protejăm soiurile româneşti performante şi adaptate la condiţiile de climă şi la solul românesc”, a mai subliniat Gabriel Păun.
“Danube Soya” reprezintă alternativa europeană, nemodificată genetic, la importurile din America, unde suprafeţe imense din pădurile tropicale, mai ales din Amazon, sunt defrişate permanent pentru a face loc monoculturilor cu soia, în mare parte modificată genetic. Treptat, Europa a ajuns astăzi aproape total dependentă de soia de peste ocean. Acest monopol a condus, în ultimii ani, la creşterea excesivă şi nejustificată a preţului la furajele pentru animalele de fermă şi, în consecinţă, a cărnii şi a lactatelor.
Calendar negocieri pentru Politica Agricolă Comună
Preşedinţia irlandeză a Uniunii Europene a propus un calendar al negocierilor, pentru a ajunge la un acord politic, până la sfârşitul lunii iunie, asupra Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014 - 2020. La dezbaterile care au avut loc între miniştrii europeni ai agriculturii, comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a ţinut să facă o serie de precizări, pentru a elimina confuziile apărute în ultima perioadă, legate de perioadele de tranziţie cerute de statele membre. El a explicat că aceste perioade de tranziţie, necesare pentru a pregăti punerea în practică a noilor reguli, nu înseamnă întârzierea intrării în vigoare a reformei în sine. Dacian Cioloş a mai spus că noua Politică Agricolă Comună va intra în vigoare, aşa cum a fost prevăzut, la 1 ianuarie 2014.
Goodyear Dunlop vrea să închidă fabrica din Franţa
Se zvonea de ceva timp că grupul american Goodyear Dunlop va închide uzina din Franţa. Confirmarea a apărut pe 31 ianuarie, printr-un comunicat al corporaţiei. Decizia va fi pusă în aplicare în 2014, când 1173 de angajaţi vor intra în şomaj. Mai mult decât atât, Goodyear vrea să oprească producţia de cauciucuri pentru utilajele agricole din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.
Uzina din Franţa produce 60% din acest necesar. Responsabilii Goodyear au afirmat că negocierile de vânzare a uzinei către Titan Tire Corporation au fost sabotate de cererile sindicatului. Date fiind implicaţiile economice şi sociale, guvernanţii francezi depun eforturi pentru relaurea negocierilor.
Insecticide care deranjează albinele
Comisia Europeana de Agricultură a lansat joi o propunere către experţii din statele UE – suspendarea, timp de doi ani, a utilizării a trei insecticide neonicotinoide – clotianidine, tiamethoxam şi imidacloprid, care se folosesc la culturile de porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi bumbac.
Propunerea a fost primită cu rezervă de către mai multe state, printre care Germania, Anglia şi Spania.
Experţii vor prezenta propunerea în ţările lor şi, dacă toată lumea e de acord, Comisia ar putea pregăti un regulament în acest sens. Măsura s-ar putea discuta la întâlnirea experţilor, programată pentru 25 februarie, iar dacă va fi adoptată, ar trebui să fie aplicată de la 1 iulie.
Propunerea a apărut ca răspuns la posibile probleme pentru coloniile de albine din preajma culturilor tratate cu aceste insecticide.
Abatoarele din Franţa au scăzut activitatea cu 5 % în 2012
Producţia de bovine din Franţa a scăzut cu 4 % în decembrie 2012. Per ansamblu, scăderea a fost de 5%, a afirmat ministrul Agriculturii.
Abatoarele pentru boi au procesat 118.400 tone de carcasă în decembrie 2012, iar cele pentru vaci au scăzut producţia cu 14,1%.
În total, în 2012, producţia de bovine a fost de 1,478 milioane tone şi la toate categoriile s-au înregistrat scăderi.
Posibile modificări în PNDR
În şedinţa de Guvern din data de 30 ianuarie 2013 a fost prezentată o notă a ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, prin care deţinătorii de ferme familiale ar putea fi sprijiniţi din fonduri europene pentru a face diverse investiţii. Aceştia vor putea primi fonduri pentru achiziţia de utilaje sau pentru construcţii.
Ministrul Daniel Constantin va discuta în perioada următoare cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a modifica Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în scopul obţinerii acestei finanţări. “Aceasta este principala modificare pe care doresc să o fac în PNDR în 2013. Aş vrea să vin cu măsuri complementare pentru deţinătorii de ferme familiale, care să-i ajute pe aceşti oameni să facă investiţii şi să-şi desfacă producţia pe care o obţin”, a precizat Daniel Constantin.
Ferma familială reprezintă entitatea care desfăşoară o activitate economică permisă de lege, individual sau împreună cu familia sa, pentru asigurarea autoconsumului, dar şi pentru comercializarea surplusului de produse obţinute. Activitatea economică desfăşurată de către ferma familială - permanent, ocazional sau temporar, trebuie înregistrată şi autorizată în condiţiile legii.
MADR intenţionează deschiderea unei noi sesiuni prin Măsura 121, dedicată exploataţiilor de semi-subzistenţă, în vederea dezvoltării activităţii agricole către piaţă (proiecte între 5.000 - 50.000 Euro). Aceşti beneficiari pot fi eligibili la viitoarea schemă de subvenţionare a dobânzii şi pentru cea de actualizare a diferenţei de curs valutar pentru achiziţia de utilaje în cadrul Măsurii 121. Se vor stabili proiecte tip, acordate cu titlu gratuit, pentru ferme destinate acestor fermieri.
Întâlnire la nivel înalt pentru energia verde
Premierul Victor Ponta şi ministrul Mediului Rovana Plumb participă la Conferinţa R20 despre energie şi sustenabilitate, alături de Jose Manuel Barroso, Werner Faymann şi Arnold Schwarzenegger.
Conferinţa privind implementarea viitorului sustenabil din punct de vedere energetic are loc azi, 31 ianuarie 2013, la Viena.
Conferinţa este organizată sub patronajul Cancelarului Austriei, Werner Faymann, şi al fostului guvernator al Californiei, Arnold Schwarzenegger (cunoscut pentru proiectele sale reuşite în domeniul protecţiei mediului), cu sprijinul UNDP, UNEP şi al altor organizaţii din sistemul UN. Iniţiatorul este R20, structura creată de fostul guvernator Schwarzenegger pentru a sprijini diferite comunităţi să implementeze proiecte de dezvoltare durabilă şi prietenoasă faţă de mediu.
Printre participanţi se numără şi Gustaf Nobel, preşedintele Nobel Sustainability Trust, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, membri ai guvernelor UE, specialişti în protecţia mediului, reprezentanţi ai mediului academic şi ai unor importante companii europene.
Printre subiectele de discuţie care vor fi abordate în cadrul acestui eveniment se numără mecanismele financiare inovative pentru investiţiile în protecţia mediului, modalităţi de implementare a energiilor regenerabile, rolul regiunilor şi strategiile la nivel regional pentru implementarea noilor energii.
Premierul Victor Ponta va susţine o prezentare cu privire la opţiunile României în domeniul energetic - cu accent asupra energiei „verzi” şi sustenabilităţii - şi direcţiile strategice urmărite de Guvernul României în acest sector, iar ministrul Rovana Plumb va transmite un mesaj pe tema rolului regiunilor în implementarea noilor soluţii în materie de energie.
65.000 euro, prag de fiscalitate pentru IMM-uri
Monitorul Oficial, Partea I, nr.54/23.01.2013, a publicat O.G. nr.8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, Ordonanţă ce a adus noi reguli în privinţa microîntreprinderilor.
Potrivit prevederilor ordonanţei, toate societăţile comerciale plătitoare de impozit pe profit, care realizează venituri ce nu depăşesc echivalentul în lei a 65.000 euro, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprin-derilor, începând cu 1 februarie 2013. Acestea vor comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, până la data de 25 martie 2013 inclusiv, prin depunerea formularului 010 - Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică.
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3% .
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, calculul şi plata impozitului pe profit efectuându-se începând cu trimestrul în care s-a depăşit respectivul plafon.
Persoanele juridice române care au optat pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit reglementărilor legale în vigoare, până la data de 1 februarie 2013, păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013, dacă în cursul anului nu vor depăşi plafonul de 65.000 euro.
Fermele familiale impozitate pot fi sprijinite din fonduri europene
Fermele familiale care vor intra în noul sistem de impozitare ar putea fi sprijinite din fonduri europene pentru a-şi putea desface producţia obţinută în piaţă, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, conform Agerpres.
"Mâine (30.01), în Guvern, vreau să prezint o notă, şi sper să fie aprobată, prin care să definim şi să sprijinim prin PNDR dezvoltarea fermelor familiale, fie pe cele vegetale, fie pe cele din sectorul zootehnic. Sunt foarte mulţi crescători de animale, dar şi foarte mulţi din vegetal, care vor intra în sistemul de impozitare. Aş vrea să vin cu măsuri complementare, care să-i ajute pe aceşti oameni să facă investiţii şi să-şi desfacă producţia pe care o obţin", a spus Constantin.
În cazul în care nota va fi aprobată, ministrul Agriculturii a precizat că, săptămâna viitoare, va intra în Guvern hotărârea care modifică eliberarea certificatului de producător şi reglementează activitatea în pieţele din România.
"Vom avea în pieţe activitate de desfacere pentru producătorii adevăraţi, dar şi pentru intermediari, care vor veni însă mai mult cu produse din import. Accesul în piaţă se va face în baza unui card, pe care se identifică producătorul şi cantitatea sau suprafaţa de pe care a obţinut producţia respectivă, astfel încât să nu poată comercializa mai mult decât a obţinut. În felul acesta putem să le asigurăm micilor producători, care au trei capete de animale şi obţin lapte şi brânză din producţia lor, propria piaţă de desfacere, respectiv propria masă în piaţă. Ulterior, vrem să ne îndreptăm cu acea finanţare din PNDR către modele de ferme familiale, pe care le vom crea. Aceasta este modificarea principală pe care vreau să o fac PNDR în 2013", a adăugat el.
Constantin a spus că acest proiect nu este deocamdată discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, dar consideră că ar putea obţine modificarea PNDR în vederea obţinerii finanţării. "Sper să fie agreată şi de reprezentanţii Comisiei Europene şi să putem să dezvoltăm ceea ce aşteptăm de 23 de ani, şi anume fermele familiale, respectiv cei care nu produc suficient nici pentru autoconsum, nici pentru piaţă", a adăugat şeful MADR.
Comisiile de specialitate ale Parlamentului au avizat favorabil, marţi, bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe 2013, cu 37 de voturi “pentru” şi 6 voturi “împotrivă”. Toate cele 94 de amendamente depuse pentru proiectul de buget al MADR din acest an au fost respinse.
Bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2013 se cifrează la 5,562 miliarde lei, în creştere cu 0,84% faţă de execuţia preliminată a anului 2012 de 5,516 miliarde lei.
Riscul reizbucnirii unor noi focare de gripă aviară
Există riscul reizbucnirii unor noi focare de gripă aviară, apărută în 2006, dacă monitorizarea şi controlul acestei boli nu sunt consolidate la nivel global, a avertizat marţi ONU, prin Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, informează AFP.
“Din cauza crizei economice mondiale care continuă, există mai puţini bani la dispoziţie pentru prevenirea gripei aviare de tip H5N1 sau a altor ameninţări de origine animală”, a afirmat Juan Lubroth, şef al oficiului veterinar al FAO.
Potrivit FAO, se impune o supraveghere strictă permanentă, pentru că virusul H5N1 este încă prezent în unele ţări din Asia şi Orientul Mijlociu, unde boala a devenit endemică.
În absenţa unor controale adecvate, virusul s-ar putea răspândi cu uşurinţă la nivel mondial, aşa cum s-a întâmplat în perioada de vârf a epidemiei, în 2006. În acel moment, 63 de ţări au fost afectate.
Între 2003 şi 2011, boala a ucis sau condus la sacrificarea a mai mult de 400 milioane păsări domestice şi a provocat pierderi economice de 20 miliarde de euro.
La fel ca alte boli animale, H5N1 poate fi transmisă la om. Între 2003 şi 2011, 500 de persoane au fost infectate cu acest virus şi alte 300 au murit, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Citeşte mai mult ...
Pescuitul costier şi acvacultura, priorităţi pentru România
Luni, 28 ianuarie 2013, s-a desfăşurat la Bruxelles Consiliul Agricultură/Pescuit al Uniunii Europene, care a reunit miniştri ai agriculturii şi pescuitului din statele membre. Din partea României, a participat la reuniune, Lucia Ana Varga, ministru-delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.
Componenta pescuit din cadrul Consiliului acoperă legislaţia din domeniul pescuitului, stabileşte capturile totale anuale permise şi cotele pentru fiecare specie, în scopul unui pescuit durabil şi viabil din punct de vedere economic. Pentru a asigura acest lucru, se are în vedere protejarea şi conservarea resurselor acvatice printr-o exploatare durabilă astfel încât să se asigure un nivel de trai echitabil celor care depind de activităţile de pescuit, să ia în considerare interesele consumatorilor şi să fie, în acelaşi timp, viabil din punct de vedere economic.
Subiectele de pescuit aflate pe agenda Consiliului din 28 ianuarie au vizat pachetul de reformă a Politicii Comune a Pescuitului. În acest context, preşedinţia irlandeză şi-a prezentat obiectivul ambiţios de a obţine un acord politic până la finalul mandatului său.
România a indicat sprijin pentru programul preşedinţiei irlandeze. În cadrul intervenţiei sale, Lucia Ana Varga, ministru-delegat Ape, Păduri şi Piscicultură a declarat că “pentru România, sunt de asemenea prioritare sprijinirea pescuitului costier şi la scară redusă şi acvacultura de apă dulce, ca obiective ale Politicii comune în domeniul pescuitului.” În acelaşi timp, România a solicitat alocări financiare suficiente pentru aceste sectoare prioritare.
În ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor pentru absorbţia fondurilor, România a solicitat aplicarea regulii N+3, cel puţin pentru primii trei ani ai viitoarei perioade financiare, susţinând propunerea Bulgariei.
România a respins introducerea absorbţiei fondurilor între criteriile de alocare a fondurilor în viitoarea perioadă de programare.
“România consideră că exploatarea durabilă a resurselor ar trebui să aibă la bază măsuri de reducere a impactului activităţilor de pescuit asupra mediului. Promovarea flotei costiere şi de mici dimensiuni susţine acest deziderat, datorită beneficiilor aduse comunităţilor locale şi mediului.”, a susţinut Lucia Ana Varga.
Pe agenda discuţiilor din Consiliului Agricultură/Pescuit s-au aflat următoarele subiecte privind pescuitul:
- schimb de opinii despre pachetul privind reforma politicii comune de pescuit,
- propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului,
- propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor obţinute din pescuit şi din acvacultură,
- propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime,
- propunerea de regulament al Parlamentului European şi Consiliului privind măsuri tehnice şi de control în Skagerrak şi modificarea Regulamentului (CE) nr. 850/98 şi Regulamentului (CE) nr. 1342/2008, precum şi stadiul consultărilor bilaterale UE - Norvegia.
În cadrul reuniunii, Preşedinţia irlandeză şi-a prezentat şi programul în domeniul pescuitului.
România - “Ţara anului” la BIOFACH în Germania
MADR a anunţat participarea României în calitate de „Ţara anului” la Târgul BIOFACH - Nürnberg, cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice, care se va desfăşura în perioada 13-16 februarie 2013, ceea ce constituie un prilej de a face cunoscut potenţialul natural şi uman al României, semnificativ pentru practicarea agriculturii ecologice.
Acest sistem de agricultură reprezintă o nişă de dezvoltare a sectorului agricol ce poate crea condiţiile necesare pentru conservarea ecosistemelor naturale, având, în acelaşi timp, o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă şi, în special, la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale.
Cu un ritm mediu anual de creştere de 23%, dezvoltarea exponenţială a sectorului ecologic din România este dovedită în principal de creşterea numărului de producători implicaţi, concomitent cu multiplicarea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic. Dacă în anul 2010 existau 3155 operatori în sectorul de agricultură ecologică, în anul 2011 numărul acestora a crescut de 3 ori, pentru ca la nivelul anului 2012 numărul lor să crească de 11,8 ori faţă de nivelul anului 2010, fiind înregistrat un număr de 26.736 operatori implicaţi în producţia, procesarea şi comercializarea produselor ecologice.
În ceea ce priveşte suprafeţele exploatate în sistem ecologic, dacă în 2007 suprafaţa totala cultivată după metoda de producţie ecologică a fost de 131.448 ha (din care 46.865 suprafaţă în conversie şi 84.585 suprafaţă certificată ecologic), la nivelul anului 2012 suprafaţa cultivată în sistem ecologic se ridica la 450.000 ha, culturile din flora spontană fiind colectate de pe o suprafaţă de cca. 520.000 ha. Trendul alert al răspândirii sistemului ecologic poate fi observat în creşterea cu 45% a suprafeţelor cultivate în 2012, faţă de 2011.
Dată fiind creşterea sectorului agriculturii ecologice atât sub raportul numărului celor implicaţi în acest sistem de agricultură, cât şi al suprafeţelor cultivate şi ţinând seama de trendul alert de creştere anuală de 23%, România şi-a manifestat dorinţa şi a reuşit să obţină statutul de „Ţara anului” la Târgul BIOFACH - Nürnberg din acest an, prilej de a oferi o platformă fecundă de afaceri operatorilor economici în stabilirea de contacte şi încheierea de contracte, care sa le asigure implementarea planurilor de afaceri pe termen mediu şi lung.
Astfel, România va beneficia de o reprezentare consistentă la acest târg, participând 55 de expozanţi, fiind implicate asociaţii din domeniu, organisme de control şi firme care-şi desfăşoară activitatea în domeniile cerealelor şi oleaginoaselor, fructelor de pădure, ceaiurilor şi plantelor medicinale, mierii de albine, vinurilor, produselor de panificaţie, dulceţurilor şi sucurilor de fructe, lactatelor, cosmeticelor, acvaculturii, imputurilor, fructelor proaspete, ouălor.
“România va fi Ţara anului la cel mai important târg de produse ecologice, BIOFACH - Nürnberg, iar acest lucru vine şi ca o recunoaştere a faptului că agricultura ecologică s-a dezvoltat în România, în ultimii ani, într-un mod accelerat. Cred că, la acest moment, având în vedere constrângerile bugetare şi ceea ce se întâmplă pe piaţa mondială, România ar trebui să orienteze măsurile de sprijin pe care le are la dispoziţie cu precădere către acele produse care au căutare pe piaţă, iar produsele ecologice se bucură de o piaţă de desfacere extraordinară”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
Totodată, dezvoltarea acestui sector a fost posibilă prin intermediul măsurilor de sprijin promovate de MADR, care au vizat atât perioada de conversie, cât şi suprafeţele certificate şi măsurile destinate promovării produselor ecologice.
Soia ar putea să bată porumbul
Mulţi fermieri americani spun că un hectar de soia îi costă mult mai puţin decât un hectar de porumb, dar la fel de adevărat e că şi câştigul e mai mic.
Unii dintre fermieri au lăsat pentru ultima clipă decizia de a cultiva porumb sau soia, în funcţie de umiditatea solului. Dacă solul e prea uscat, cultivă soia, pentru a avea totuşi profit.
Soia are avantajul că cere mai puţină umiditate, dar şi mai puţini fertilizatori.
Un reprezentant al Facultăţii de Agronomie din cadrul Universităţii Minnesota consideră că mai multe plantaţii cu soia fac parte din strategia pe termen lung, luând în calcul riscurile.
“Când ai un an mai prost, ca 2012, e bine să ai o cultură cu soia în rotaţie. Când preţurile terenurilor sunt în creştere, iar culturile de porumb cer investiţii mai mari, soia oferă o mai mare stabilitate a profitului. În condiţiile în care evoluţia vremii şi a preţurilor e incertă, culturile de soia ar putea fi cel mai bun mod de a controla riscurile”, afirmă el.
Brazilia investeşte anual 55,5 miliarde dolari în agricultură
Cea mai mare ţară din lume, ca teritoriu, şi cu cea mai mare populaţie din America de Sud, Brazilia este un jucător principal în piaţa internaţională şi o mare putere economică în ascensiune.
Brazilia se află pe locul 6 ca putere economică, pe locul 3 în clasamentul exportatorilor de produse agricole şi pe locul 4 ca producţie alimentară.
Brazilia este principala zonă pentru investiţiile străine în America Latină şi pe locul 5 în lume. Datorită agriculturii, Brazilia se află pe locul 2 ca producţie de bioetanol.
Pentru a ajunge la asemenea performanţe, Brazilia şi-a crescut exponenţial exportul de produse agricole, a adoptat reforme economice radicale şi are o politică comercială dinamică.
Planul Braziliei pentru agricultura 2012-2013 prevede investiţia guvernamentală a 55,5 miliarde dolari, din care 41,9 miliarde dolari sunt pentru culture şi marketing, iar 13,6 miliarde sunt pentru programe de investiţii. De asemenea, planul prevede micşorarea impozitului de la 6,75 la 5,5%.
Publicitate
Revista
