În data de 6 februarie 2013, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în prezenţa secretarului de stat Achim Irimescu, s-a semnat “Declaraţia pentru Soia Dunăreană”, iniţiativa lui Matthias Kron, preşedintele Asociaţiei austriece “Soia Dunăreană”. 

România devine a noua ţară semnatară a declaraţiei, care susţine necesitatea identificării unor surse de proteină vegetală pentru asigurarea necesarului de consum intern al sectorului zootehnic din UE, în condiţiile unor importuri masive, în special de soia, din SUA, Brazilia, Argentina.

În cadrul târgului “Săptămâna Verde” - Berlin, 2013, a fost semnată “Danube Soy Declaration”, de către o parte din statele riverane Dunării. La momentul respectiv, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, a fost de acord cu necesitatea identificării unor soluţii pentru creşterea competitivităţii sectorului animal din UE, precizând că trebuie consultat mediul academic şi producătorii din România. 

Semnarea Declaraţiei nu angajează România în niciun fel faţă de orice altă decizie viitoare privind cultura soiei.

Comisia Europeană a publicat un studiu despre “Categoria agriculturii şi a produselor alimentare din fermele de munte”. Studiul a examinat etichetările existente în ţările member UE şi ia în calcul crearea unor reguli pentru folosirea categoriei “produs de la munte”, protejat la nivel european de “Quality Regulation – Regulamentul calităţii”, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Regulamentul introduce o serie de condiţii pentru folosirea etichetei de “produs de la munte” şi dă posibilitatea Comisiei să creeze un set practice de reguli.

“Zona de munte este un Rai al biodiversităţii şi este locul unde sunt multe activităţi în ferme, cu metode tradiţionale de producţie”, a spus Dacian Cioloş, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

“Credem că utilizarea eticheta produs de la munte îi va ajuta pe fermierii din zonele montane să pună în evidenţă specificul produselor şi să-ţi maximizeze potenţialul productive”, a continuat el.

Munţii acoperă 18.5% din suprafaţa UE şi reprezintă un procent important al populaţiei şi al economiei europene. Fermele de la munte sunt păstrătoare ale metodelor şi produselor tradiţionale, dar au şi mari probleme din cauza drumurilor dificile, productivităţii reduse şi a climei aspre.

Potrivit studiului, 65% dintre consumatorii europeni au o părere bună despre produsele de la munte, pe care le văd ca rezultate ale tradiţiei, autenticităţii, simplităţii. Există, totuşi, pericolul ca eticheta “produs de la munte” să fie folosită abuziv, în scopuri mercantile.

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc întâlnirea de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea activităţii Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (FLAG), selectate în cadrul Axei 4 din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, “Dezvoltarea zonelor pescăreşti”.

La această întâlnire de lucru au participat conducerea Direcţiei Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POP, reprezentanţi ai Comisiei Europene (DG MARE), Unităţii de Sprijin FarNet, reprezentantul FarNet pentru România şi reprezentanţi ai Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (Galaţi, Brăila, Călărasi, Giurgiu, Olt, Tulcea, Dobrogea Nord, Dobrogea Sud, Botoşani, Iaşi, Calafat, Braşov şi Vrancea).

Scopul întâlnirii de lucru a fost de a analiza stadiul implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti.
Tematica:

• verificarea şi aprobarea Procedurilor operaţionale ale fiecărui grup local în scopul implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti;
• rambursarea cheltuielilor de funcţionare a grupurilor locale;
• sprijin financiar pentru funcţionarea Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit;
• simplificarea şi eficientizarea procedurilor în scopul implementării mai facile a strategiilor locale;
• aspecte privind comunicarea între DGP AMPOP şi FLAG-uri (Help-desk):
• identificarea dificultăţilor întâmpinate în implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi soluţii;
• schimb de experienţa între FLAG, FARNET, DG MARE şi DGP-AMPOP.

Comisia Europeană a aprobat utilizarea acidului lactic pentru decontaminarea carcaselor bovine, precum şi importul de porci vii, proveniţi din SUA, un gest de deschidere înaintea unei posibile lansări a negocierilor pentru un acord de liber schimb transatlantic. Cele două măsuri vor intra în vigoare de la 25 februarie 2013.

Problema tratării carcaselor bovine cu acid lactic era un subiect de dispută între SUA şi UE, în condiţiile în care această substanţă este larg utilizată de abatoarele din SUA, în timp ce UE interzicea importurile de carne tratată în acest mod. 
Măsura “va contribui la reducerea contaminării cu cei mai importanţi agenţi patogeni, care sunt la originea intoxicaţiilor alimentare precum E.coli şi salmonella”, a precizat Comisia într-un comunicat. “Posibilitatea utilizării acidului lactic nu trebuie să fie considerată un substitut al practicilor corecte şi al normelor igienice din abatoare”, avertizează executivul comunitar. 
Miniştrii europeni ai agriculturii nu au reuşit să ajungă la un acord în acest dosar la reuniunea lor din luna noiembrie 2012 astfel că era de datoria Comisiei Europene să ia o decizie. Autoritatea Europeană de Securitate Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil încă din luna iulie 2011. 

Un astfel de acord între UE şi SUA este evocat de mai mulţi ani. Un grup de lucru a fost înfiinţat în luna noiembrie 2011 şi o decizie politică privind lansarea oficială a negocierilor ar putea fi luată în curând, sub preşedinţia irlandeză a UE, care a făcut din acest subiect una din priorităţile sale.