Fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Gheorghe Albu, este supărat că pierde undeva la 50.000 de euro pe fermă, într-un an agricol, din cauză că nu au fost introduse la plata pe suprafață și la plata pe zona de interes ecologic (ZIE) perdelele forestiere de salcâm și îl acuză totodată de dezinteres chiar pe ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, care prin Ordinul 619/2015 modificat ar „rade” aceste perdele de protecție mai rău decât a făcut-o regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu.

Fermierul se plânge că înseși autoritățile au susținut de-a lungul timpului înființarea perdelelor forestiere în zona Dobrogei (Ordinul ministrului 636/2002) pentru ca, în prezent, cei care au întemeiat astfel de culturi arboricole să nu poată beneficia de subvenții pe suprafețele indisponibilizate.

În contextul legislativ actual, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) are bani pentru plăți directe doar în cazul anumitor specii arboricole, în speță pentru Paulownia, tip de cultură care continuă să promită venituri uriașe din valorificarea lemnului, aspru combătută însă de cercetători de renume, cum este și cazul lui Cătălin Simota. Realitatea spune însă că nu există la noi în țară nicio plantație de pe care să se fi recoltat și valorificat masă lemnoasă provenită din cultura de Paulownia. Cu toate acestea, APIA plătește pentru aceasta sume cumulate ce ajung să depășească chiar și 200 de euro la hectar.

Pentru situația neplăcută în care s-a ajuns, Albu dă vina și pe Achim Irimescu, actualul șef MADR, care chiar l-a încurajat în vizitele sale efectuate la ferma constanțeanului, alături de fostul deținător al portofoliului Agricultură, Daniel Constantin, să planteze cât mai mulți arbori.

Odată ajuns la șefia Ministerului Agriculturii, Irimescu a fost atenționat de fostul său coleg, Gheorghe Albu, că absența de la plata pe suprafață și de la plata pe zona de interes ecologic (ZIE) a perdelelor forestiere de salcâm este nedreaptă, în condițiile în care alți arbori sunt acceptați (Paulownia, salcia, plopul alb și negru etc.), dar care nu au aceleași beneficii economice (putere calorică, rol melifer ș.a.m.d.).

Albu îl acuză pe Irimescu că nici măcar nu a citit documentația pusă la punct de Romsilva în vederea susținerii la plată a salcâmului.

„Îmi aduc aminte când am văzut că s-a făcut această prostie, de îndată am și reacționat. L-am sunat pe ministru, ne-a sunat și el înapoi și a spus să ni se dea de la Romsilva o documentație din care să reiasă că salcâmul este altceva decât am zis noi. Au venit cei de la Romsilva - le mulțumesc celor de la Constanța - mi-au dat materiale scrise pe care i le-am trimis ministrului. Eu cred că nu le-a citit. Păcat. În ziua de astăzi totul este scump, inclusiv acel maldăr de hârtii pe care i le-am trimis domnului Irimescu să vadă ce înseamnă salcâmul față de Paulownia, față de salcie, față de plop, care sunt menținute la plata pe suprafață”, a declarat Gheorghe Albu.

Mai mult, el spune că actualul ministru de resort s-a comportat oarecum similar cu Nicolae Ceaușescu, fost șef de stat care ar fi ordonat defrișarea perdelelor forestiere, în condițiile introducerii irigațiilor pe mari suprafețe.

„Prostia asta a făcut-o și regimul Nicolae Ceaușescu. În epoca de agricultură socialistă, din dorința de a mări suprafața agricolă, acesta a defrișat perdelele forestiere. (...) Eu, în copilăria mea, știam cum arătau acele perdele forestiere. Cei care nu le-au apucat și sunt mai tineri, le pot vedea la bulgari. Eu nu văd ce rău poate face perdeaua forestieră din salcâm, să fii atât de dur, încât să nu dai, să nu plătești ceva (...). Ca atare, nu mă voi lăsa. Îl rog și pe premierul României, (n.r. - Dacian Julien Cioloș) - și dânsul a văzut aceste perdele forestiere, să ia atitudine și să remedieze această greșeală. (...) A venit Achim Irimescu și prin Ordinul 619/2015 cred că le rade mai rău decât le-a ras Ceaușescu”, a adăugat fostul secretar de stat MADR.

Achim Irimescu precizează la rândul său că subvenționarea salcâmilor ar fi trebuit să fie apanajul guvernelor anterioare și dă vina pe „vechea moștenire” pentru absența de la plată a acestui tip de arbore pe Pilonul I - plăți directe și măsuri de piață, chiar dacă pe dezvoltare rurală, salcâmul are prevăzută susținere financiară.

Șeful MADR consideră totodată, de altfel ca și în cazul fermierilor, că salcâmul nu este o specie invazivă, așa cum se specifică în regulamentele europene.

„În contextul în care această specie este de niște sute de ani pe aici, n-o mai putem considera ca și invazivă. Pe de altă parte, avantajele pe care le prezintă acest copac, sigur că le menționăm (...) în argumentarea solicitării noastre și Comisia Europeană (CE) nu are în principiu o problemă cu asta. Reproșul CE a fost că ar fi trebuit să avem în vedere cu mult timp în urmă acest lucru și să fie prins la vremea respectivă în legislația europeană. Vorbim de ani de zile în urmă, dar în contextul în care ministerul (n.r. - Ministerul Agriculturii) știa că pe dezvoltare rurală e permisă specia salcâm, sigur că nu a făcut demersurile necesare și pentru partea de plăți directe”, a precizat Achim Irimescu.

Mai bine de un deceniu de experiență

„De acum 10-12 ani am început să plantăm specia salcâm pentru înființarea perdelelor forestiere. La Viișoara, comuna Cobadin, se găsește cel mai mare câmp de perdele forestiere – circa 1,2 milioane de puieți de salcâm plantați, care adăpostesc un areal de aproape 7.000 de hectare teren agricol”, declară cu amărăciune în glas Gheorghe Albu.

El spune că la momentul la care demersul de plantare a acestor perdele de protecție a demarat, prin ferma sa s-au perindat aproximativ 100 de senatori din Parlamentul României, sute de producători agricoli, primari, dar și alți responsabili din administrația publică care l-au felicitat pentru acțiune.

„A fost prezent și fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, însoțit de actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu care, la fel, alături de sute de producători agricoli (o organizare la acel moment fără reproș, a trebuit să închiriem și un elicopter să poată fi survolat câmpul de perdele forestiere) ne îndemnau să plantăm perdele forestiere”, recunoaște Albu.

Producătorilor agricoli din zonă care se încumetau s-o apuce pe drumul perdelelor forestiere li se promitea că, începând cu 2014, aceste culturi urmau să fi introduse la plata pe suprafață și la plata pe zonă de interes ecologic (ZIE), mai spune fermierul. Așteptările aveau să le fie spulberate.

„În loc să găsim însă în Ordinul 234/2016 (n.r. - privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi [...]) specificat acest lucru, act normativ semnat de altfel de ministrul Achim Irimescu care ne-a vizitat ca secretar de stat la acea vreme, (...) el scoate perdelele forestiere din acest ordin pentru un motiv cu care eu nu pot să mă împac - salcâmul nu este recunoscut la plata pe suprafață și nici la plată ZIE pentru că nu este indigen”, acuză fostul secretar de stat.

Albu se teme că aceste perdele forestiere înființate riscă să fie defrișate pentru că ele nu sunt plantate numai pe terenul propriu (n.r. - 230 ha), ci și pe cele ale altor asociații și ale altor proprietari. „O altă situație de nedorit, dar care deja se întâmplă”, spune el, precizând totodată că, în toamna lui 2016 era în plan plantarea a aproape un milion de puieți de salcâm, lucru care nu se va mai întâmpla.

„Toți producătorii agricoli care aveau în plan și intenția de a cultiva perdele forestiere, au sistat acest lucru. Pot spune că este o crimă pentru România, iar pe cei care au luat această atitudine îi pot numi criminali. Dacă nu se va remedia situația, vom ajunge să defrișăm acele perdele forestiere și să nu mai plantăm în continuare”, a afirmat fermierul constănțean.

El explică că problema este, în fapt, Anexa numărul 7 din Ordinul 619/2015 în care se specifică faptul că speciile forestiere elibigile la plată pe Zonă de Interes Ecologic (ZIE) sunt salcia, plopul alb/negru dar că lipsește cu desăvârșire salcâmul. „De ce asta?”, se întreabă mai departe fermierul, întrebare la care tot el răspunde, bazându-se pe afirmațiile birocraților de la București: „Am primit repede un răspuns în care mi s-a explicat tehnic că există Regulamentul 1307/2013 în care România nu recomandă CE și această specie pentru că nu este indigenă și este invazivă.

Conform definiției, speciile invazive sunt acelea care, prin introducere sau înmulțire, pot reprezenta o amenințare la adresa diversității biologice sau pot fi cauza unor consecințe neprevăzute, motiv pentru care nu văd cum salcâmul ar fi invaziv și nu ar fi indigen. Deci crearea perdelelor forestiere de salcâm pe terenurile agricole nu reprezintă niciun fel de amenințare asupra diversității biologice din pentru că acesta nu se înmulțește prin sămânță, capacitatea sporită de regenerare pe cale vegetativă din lăstari și drajoni, nu este cu putință pentru că terenurile din jurul acestor perdele forestiere se lucrează iar terenurile agricole pe care se înființează aceste perdele forestiere nu reprezintă o diversitate biologică ce ar putea fi amenințată”.

„Eu cred că trebuie să ne vină mintea la cap. Altfel, intrăm în altă zonă, să ne certăm cu apicultorii!”, Manole Dumitru

Iată și îndemnul administratorului First Grain din Amzacea, Manole Dumitru, intervievat și el cu privire la acest subiect. El recunoaște că acest proiect a fost demarat și cu aportul său începând cu anul 2007, cu sprijinul Consiliului Județean, că a adus semințele de salcâm tocmai din Bihor, iar pentru încăpățânarea sa de a pune bazele unei pepiniere la Plopeni a fost dat chiar și în judecată.

„Atunci, în 18 august 2007, (...) am susținut simpozionul «Dobrogea în contextul deșertificării». În închiderea evenimentului am spus: «Dobrogea, irigații pe 190.000 ha din cele 419.000 ha inventariate la irigat în 1989; perdele forestiere pe suprafața de 5.500 ha din cele 4.500 ha câte au existat până în 1963». Am spus asta în condițiile în care eu am participat la scoaterea perdelelor forestiere în 1963, pentru că a fost o idee de a reda terenul agriculturii când s-a aplicat programul de irigații.

Ca urmare, am constituit trei pepiniere: una la Plopeni, alta la Medgidia și una la Nazarcea. Am adus sămânță de salcâm (...). Știm. Trebuia să împănăm salcâmul «Cămila Deșertului» cu «Stejarul Brumăriu», cu «Stejarul Pufos», cu «Plopul», cu «Sălcioara», dar noi am găsit doar aceste semințe pe care le-am adus tocmai de la Oradea, ca să facem aceste pepiniere. Acum nu sunt recunoscute din cauză că salcâmul nu ar fi indigen. Poate s-o gândi careva că acest salcâm există istoric în România, de sute de ani. Au fost și contestații că am făcut pepinieră la Plopeni, pe un teren nefolosit, am fost chiar și dați în judecată în contencios administrativ, că s-a supărat prefectul de la acea vreme; era de altă culoare politică. S-au creat însă în jur de 900-1.000 ha de perdele forestiere la Viișoara, la Amzacea, s-au realizat și împăduriri ale terenurilor degradate și Limnița, Ostrov, mai multe zone ale județului Constanța”, a declarat producătorul agricol.

Ministrul Agriculturii susține plata subvenției la salcâm, însă crede că cererea făcută comisarului Hogan în acest sens nu va avea finalitate în 2016

Pentru că pe zona de finanțare prin fondurile FEADR, cultura salcâmului este susținută, nu însă și pe zona de subvenții FEGA, ministrul Agriculturii în exercițiu a făcut o solicitare în sensul de a se schimba această situație, demers soldat deocadată eșecului. Unul cel puțin temporar dacă ar fi să ne luăm după spusele tehnocratului.

Chiar dacă el spune că a susținut salcâmul ca fiind specie locală în cadrul Consiliului de Miniștri din 18 iulie 2016, i s-a replicat faptul că legislația europeană specifică în mod clar faptul că acest specie de arbore este invazivă.

„Trebuie făcută o distincție foarte interesantă: salcâmul este permis la plantare (...) în programul de dezvoltare rurală, dar nu este permis (...) pe partea de înverzire. În acest context, (...) am transmis o primă scrisoare comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, în care am solicitat să se modifice legislația, pentru că avem o discrepanță între cele două componente. Să nu uităm că PAC are doi piloni: plăți directe și măsuri de piață, respectiv dezvoltare rurală. Dacă în Pilonul II de dezvoltare rurală este permis salcâmul, în Pilonul I nu este. Atunci, luându-o pe logica necesară, am solicitat comisarului Hogan să modifice legislația. Răspunsul deocamdată a fost negativ pentru că este un regulament de bază care se modifică împreună cu Consiliul și Parlamentul European și, în acest sens, sigur că răspunsul nu a mulțumit partea română și am revenit cu solicitarea la CE.

Chiar în ședința Consiliului din 18 iulie 2016, de la Bruxelles, în contextul în care s-a discutat despre simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) și, mai ales pe partea de înverzire, când am luat cuvântul, am solicitat expres și acest punct (...). Sigur, conform definiției europene, salcâmul este specie invazivă; eu am spus că nu, este specie locală. În acest sens, legislația europeană este însă clară”, a declarat Achim Irimescu.

El chiar susține cauza acestei specii de arbore și spune că toate perdelele de protecție care s-au înființat cu salcâmi dau un rezultat extraordinar de favorabil, aceștia fiind mult mai avantajoși economic decât, spre exemplu, plopul. Irimescu a adus în discuție și faptul că salcâmul este aproape indispensabil apicultorilor, prin aportul de polen de calitate superioară. Tehnocratul speră ca prin aceste argument să-l câștige de partea sa pe comisarul Hogan.

„Pe lângă faptul că se pretează foarte bine la zonele deșertificabile, mai prezintă un mare avantaj pentru apicultură. În acest sens, revin cu o solicitare la comisarul Phil Hogan, în speranța că, în sfârșit, la modificarea care se va face, pe legislație, să se adapteze și acest punct, dar este clar că pentru acest an nu putem aștepta o astfel de modificare”, a mărturisit ministrul tehnocrat. „În contextul în care este prevăzută posibilitatea stabilirii de perdele de protecție, pe de-o parte, iar pe de altă parte componenta de înverzire a PAC obligă fermierii cu peste 15 ha să nu cultive deocamdată cinci la sută, dar din 2017 vor fi 7% din terenul pe care îl au, producătorii agricoli sunt practic încurajați să stabilească perdele de protecție pentru că au beneficii multiple în acest context. De aceea, sper eu ca fermierii noștri să profite de acest element important, iar noi ca administrație să reușim să obținem drepturi de plată pentru perdelele de protecție forestieră”.

100.000 de puieți pe zi!

Producătorul agricol constănțean, Gheorghe Albu, este cunoscut pentru campaniile sale ample de plantare de perdele forestiere. Cu ajutorul beneficiilor generate de acestea, fostul secretar de stat a ajuns să-și majoreze vizibil eficiența exploatației sale de la Viișoara, comuna Cobadin. Prin mobilizarea activă a sute de localnici, Albu a reușit să planteze 1.2 milioane de salcâmi, care adăpostesc aproape 7.000 ha cultivate.

În plină campanie, fermierul ajungea la performanța a 100.000 de puieți plantați zilnic, utilizând metode inovative, laolaltă cu mecanizatorii săi. Demersul a fost urmat de lucrările de întreținere: stropiri succesive cu cisterna, curățirea de buruieni, astfel încât puieții să nu fie sugrumați, cepuirea și mușuroirea (tulpinile vor crește solitare, nu sub formă de tufe)

O mare parte din aceste perdele se află (încă) pe suprafețele de teren ale consătenilor care au semnat cu Albu contracte de arendă. În plus, fostul secretar de stat a parafat înțelegeri notariale prin care arendatorii erau recunoscuți ca unici beneficiari ai masei lemnoase exploatate din perdelele forestiere, atunci când salcâmii ajungeau la maturitatea de tăiere. Potrivit spuselor sale, în paralel, producătorul agricol se angaja să le ofere drept compensație în contul acestor suprafețe indisponibilizate circa 1.1 tone de grâula hectar.