Prezenți la evenimentul organizat de BASF, în cadrul căruia și-a prezentat perspectiva optimistă, despre care am tot vorbit până acum, am profitat de ocazie și am adresat câteva întrebări celor trei oficialități care au și ținut conferința de presă, Markus Heldt, President BASF Crop Protection Division, BASF SE, Juergen Huff, Senior Vice President Global Business Unit Functional Crop Care, BASF Crop Protection și Vincent Gros, Senior Vice President BASF Crop Protection Head of the Region Europe, CIS, Central Asia, Africa and Middle East.
Reporter: Ce înseamnă, mai concret, protecţia funcţională a culturilor? S-ar traduce printr-o creştere a costurilor de producţie?
Jürgen Huff: Se traduce prin recolte mai mari pentru fermieri. Protecţia funcţională a culturilor utilizează instrumente suplimentare, dincolo de protecţia plantelor, pentru a spori recoltele fermierilor.
Reporter: Sistemul funcţional de protecţie a plantelor poate fi aplicat oriunde sau este personalizat în funcţie de nevoile specifice ale anumitor zone?
Jürgen Huff: Poate fi aplicat oriunde în lume, global, dar, bineînţeles, ascultăm cu atenţie nevoile fermierilor care diferă în funcţie de zona geografică, deci ascultăm nevoile fermierilor şi încercăm să dezvoltăm soluţii potrivite necesităţilor din diferite zone geografice. Vom avea soluţii personalizate pentru Europa, pentru America Latină, pentru America de Nord sau pentru Asia.
Reporter: Europa este o regiune diferită?
Jürgen Huff: Absolut, este diferită şi orice fermier îţi va spune că există diferenţe în ceea ce priveşte caracteristicile solului, condiţiile climatice. Şi în dezvoltarea noilor produse, chiar şi în cadrul tehnologiilor convenţionale pentru protecţia plantelor, trebuie să ţinem cont de aceste diferenţe şi să ajutăm fermierii să găsească soluţiile potrivite.
Vincent Gros: Mangementul apei şi al solului sunt subiecte importante pentru fermierii din întreaga Europă.
Reporter: Poate oferi compania BASF o alternativă competitivă pentru biotehnologii, spre exemplu pentru cultura de soia în Europa?
Markus Heldt: Mai întâi, nu cred că este vorba despre competiţie, avem nevoie de toate cele trei tehnologii pentru a hrăni populaţia mondială care creşte continuu. Avem nevoie de tehnologii chimice convenţionale, de biotehnologii şi de soluţii biologice în completare. Nu este o competiţie de tipul una sau alta, considerăm că toate cele trei platforme vor fi necesare pentru a putea hrăni populaţia mondială în continuă creştere şi pentru a dubla producţia agricolă în următorii 50 de ani. Pentru a realiza acest lucru avem nevoie de toate cele trei platforme. Cred că avem posibilitatea de a maximiza şi de a optimiza utilizarea acestor trei platforme. Nu cunosc o a patra alternativă. Avem trei platforme ce pot fi dezvoltate şi optimizate în continuare şi, în cazul în care facem o treabă bună ca entitate, ca societate, ca partener în lanţul alimentar, suntem convinşi că putem gestiona provocările unei populaţii mondiale aflate în continuă creştere.
Reporter: Lucraţi la dezvoltarea unui sistem Clearfield pentru soia în Europa?
Vincent Gros: Nu, nu este planificat pentru moment. Odată cu dezvoltarea sistemului Clearfield pentru floarea soarelui şi pentru rapiţă, perspectivele afacerii noastre sunt extrem de favorabile.
Sistemul Clearfield pentru floarea soarelui este o tehnologie foarte importantă în România de câţiva ani. O poveste frumoasă, de succes şi credem că avem perspective interesante şi în ceea ce priveşte cultura de rapiţă.
Reporter: În România mulţi fermieri aşteaptă sistemul Clearfield pentru cultura de soia.
Vincent Gros: Îmi pare bine să aud acest lucru.
Markus Heldt: Pentru soia, aşa cum spuneam în această dimineaţă, investim în America Latină pentru a dezvolta sisteme de producţie tolerante la erbicide din grupa imidazolinonelor. Dar acest lucru este planificat pentru pieţele din Brazilia şi Argentina şi are la bază o tehnolgie OMG.
Reporter: Aveţi o alternativă la interdicţia impusă de Comisia Europeană privind neonicotinoidele?
Markus Heldt: Nu! Suntem afectaţi în mod indirect de această măsură, deoarece fipronil, un produs pentru tratamentul seminţelor la culturile de floarea-soarelui şi porumb a fost recomandat pentru interzicere de către Comisia Europeană. Noi nu avem disponibil un produs alternativ în acest moment şi considerăm că motivul interzicerii sale nu este justificat, nu există o bază ştiinţifică, reglementată pentru această decizie a Comisiei Europene. În acest moment BASF evaluează posibilităţile şi opţiunile pe care le are în ceea ce priveşte recomandarea Comisiei Europene.
Reporter: ECPA? De ce parte este?
Vincent Gros: BASF şi ECPA au în mare aceeaşi poziţie privind măsurile împotriva neonicotinoidelor şi principala noastră preocupare este aceea că tot mai multe decizii privind reglementarea utilizării produselor sunt luate pe criterii politice şi din ce în ce mai puţin pe baze ştiinţifice. Acest lucru îngrijorează, în mod evident, compania BASF şi întreaga industrie, deoarece avem nevoie de vizibilitate. Ştiţi că lansarea unei noi substanţe active durează 10 ani şi necesită o investiţie de 200 milioane de euro. Deci, dacă nu avem această predictibilitate, această vizibilitate atunci, desigur, întâmpinăm greutăţi.
Reporter: Ce beneficii aduce serviciul Atlas în Franţa?
Vincent Gros: Este o unealtă extrem de importantă care ajută fermierii să utilizeze fungicidele la momentul potrivit, în doza potrivită pentru a anticipa presiunea bolilor pornind de la condiţiile climatice (precipitaţii, temperatură). Acest lucru este extrem de important, deoarece, în absenţa presiunii bolilor nu este necesară utilizarea fungicidelor. Ceea ce, pentru fermieri, înseamnă costuri mai mici şi recolte mai mari, deoarece utilizarea produselor la momentul potrivit generează sporuri de recoltă şi creşterea profitabilităţii.
Reporter: Este scump acest sistem pentru fermieri?
Vincent Gros: Nu este gratuit, bineînţeles. Nimic nu este gratuit, dar este un serviciu foarte profitabil pentru fermieri, evident.
Reporter: Spuneaţi că aţi dezvoltat relaţii de parteneriat cu diferite companii. Care este scopul acestor parteneriate? Aceasta depinde de baza tehnologică, de ţară, de cultură?
Markus Heldt: Am vorbit în această dimineaţă despre parteneriate pentru culturi modificate genetic, cu companii precum Monsanto, KWS, Bayer şi Embrapa, patru parteneri pe care îi avem în domeniul biotic. Din perspectiva diviziei BASF pentru protecţia plantelor, avem parteneriate cu companii precum John Deer care privesc optimizarea aplicării produselor agrochimice utilizând tehnologiile John Deer, tehnologii agricole performante, deci un parteneriat tehnologic care încearcă să preia beneficiile specifice activităţii fiecărui partener.
Reporter: Care sunt motivele pentru care nu investiţi în seminţe?
Markus Heldt: BASF a decis cu aproximativ 15 ani în urmă să nu achiziţioneze companii de seminţe, am simţit în acel moment că valoarea activelor companiilor disponibile era foarte, foarte mare, supraevaluată şi am decis să investim într-un model de afaceri alternativ, denumit parteneriat tehnologic.
Vincent Gros: Avem relaţii de parteneriat în domeniul cercetării–dezvoltării, avem multe parteneriate operaţionale în piaţă și considerăm că modelul nostru de afaceri este extrem de flexibil, deoarece ne permite selectarea celor mai buni parteneri din fiecare ţară - şi acest lucru este exact ceea ce facem.
Markus Heldt: Dacă vă uitaţi la tehnologia Clearfield, despre care am discutat mai devreme, avem, la nivel global, peste 200 de contracte şi parteneri – companii de seminţe - pentru multe culturi diferite, ceea ce, aşa cum spunea Vincent mai devreme, ne oferă multă flexibilitate în dezvoltarea acestor relaţii.
Reporter: Aţi înfiinţat 11 demo-ferme în Europa pentru cercetarea biodiversităţii. Când credeţi că veţi obţine rezultatele şi consideraţi că aceste rezultate sunt aplicabile şi în România?
Vincent Gros: Acest subiect este foarte aproape de inima mea, deoarece sunt absolut convins că agricultura modernă şi biodiversitatea pot merge mână în mână. Ideea şi conceptul din spatele acestei reţele de demo-ferme sunt acelea de a arăta, în câmp, ce este posibil şi dorim să deschidem uşa colaboratorilor externi, dorim să invităm politicienii, ONG-urile şi să le arătăm ce se întâmplă concret în teren. Pot să vă spun că, în ciuda faptului că este o iniţiativă recentă, ne ajută să creştem nivelul de încredere şi să avem un mod diferit de a interacţiona cu părţile interesate ale lanţului alimentar. Şi, de ce nu, putem avea astfel de demo-ferme şi în România. Este o idee foarte bună. De ce nu? Absolut!
Reporter: Cum credeţi că se va dezvolta piaţa produselor pentru protecţia plantelor ca urmare a reglementărilor tot mai restrictive ale Comisiei Europene?
Vincent Gros: Un lucru este clar: evoluţia actuală a peisajului legislativ este una dintre principalele noastre preocupări. Nu vreau să revin asupra uneia dintre întrebările dumneavoatre anterioare. Este o lipsă de vizibilitate, cu toate acestea, preconizăm o evoluţie pozitivă a domeniului protecţiei plantelor în Europa, în mod special în Europa centrală şi de est. Există o serie de oportunităţi, credem că fermierii pot intensifica procesul de producţie al culturilor, îşi pot creşte profitabilitatea, fapt ce va contribui la creşterea afacerilor cu produse pentru protecţia plantelor în viitor. În Europa, în ansamblu, şi în mod particular în Europa de est.
Markus Heldt: Privind dintr-o perspectivă globală, aş spune că, în ciuda dificultăţilor cu care ne confruntăm, a solicitărilor suplimentare privind dezvoltarea şi omologarea noilor produse care determină o creştere a costurilor investiţiilor noastre şi a gradului de risc pe termen lung, companiile care doresc să invstească aceşti bani vor câştiga, deoarece au puterea financiară necesară pentru a susţine aceste investiţii.
Vincent Gros: Şi cerere există. Astfel că va trebui să dublăm producţia mărfurilor agricole până în anul 2050, nu există altă alternativă. Din acest motiv, considerăm că inovaţia va fi parte integrantă a acestor soluţii.
Reporter: Aţi vizitat România. Ce părere aveţi despre piaţa produselor pentru protecţia plantelor din România?
Markus Heldt: Am vizitat România acum doi sau trei ani şi am remarcat un contrast foarte interesant. Am vizitat o fermă din Delta Dunării, care este, cred, cea mai mare fermă din Europa, cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 hectare. Am fost foarte impresionat de profesionalismul ei
Reporter: Insula Mare a Brăilei!
Markus Heldt: Exact. Activitate operaţională foarte interesantă, standarde tehnologice ridicate, irigaţii. Cred că în acea fermă se utilizează cele mai bune tehnologii din lume. Şi la doar câţiva kilometri depărtare, am văzut o fermă foarte mică, tradiţională. Acest contrast este o provocare şi este fascinant, dar ne dă posibilitatea ca, în calitatea noastră de furnizor de tehnologii, să dezvoltăm, împreună cu partenerii noştri din România, şi acele ferme mici, pentru a-şi spori gradul de profesionalism, pentru a supravieţui pe termen lung. Dar şi fermele mari, pentru a deveni mai competitive, jucători de top la nivel global, ei sunt pentru noi adaptanţi timpurii ai inovaţiei.
Vincent Gros: Provocarea este aceea de a adapta oferta noastră pentru diferite segmente de fermieri din România. Şi sunt întru totul de acord cu Markus, este într-adevăr fascinant să vezi contrastul dintre aceste mari agroholding-uri şi micile ferme tradiţionale. Dar considerăm că putem ajuta ambele modele de agricultură din România și suntem absolut convinşi că România este o ţară cu o dezvoltare rapidă. Avem încredere în România, am investit foarte mult în România și vom continua să investim şi în viitor.
Reporter: Industria pentru protecţia plantelor nu are o reputaţie foarte bună. Credeţi că ar trebui schimbată mentalitatea Comisiei Europene, cea a fermierilor, cea a consumatorilor sau a tuturor în acelaşi timp?
Vincent Gros: Acesta este un subiect important şi sensibil și nu vom putea modifica imaginea industriei peste noapte. Va fi un drum lung. Cred că, parţial, este vorba despre o problemă de comunicare, deoarece nu am explicat, în trecut, într-o manieră adecvată, care este valoarea adăugată a industriei pentru protecţia plantelor, aceea de a produce produse agricole accesibile, în cantităţi mari şi cu o calitate corespunzătoare. Dar nu cred că este numai o problemă de comunicare, cred că, pentru a schimba această reputaţie, trebuie să ne schimbăm comportamentul, să fim mai deschişi, mai transparenţi şi mai proactivi. Şi acest lucru este exact ceea ce încercăm să facem la nivel european. Acesta este motivul pentru care am organizat astăzi acest eveniment.
Markus Heldt: L-am organizat pentru a deschide uşile, pentru a arăta oaspeţilor noştri, reprezentanţilor mass-media cum realizăm activităţile de cercetare-dezvoltare, care sunt inovaţiile, cum putem schimba percepţiile, și credem cu tărie în ceea ce facem.
Această percepţie, aşa cum spunea Vincent, nu se schimbă peste noapte, este un circuit lung, dar suntem hotărâţi să ne implicăm în acest circuit pentru a modela în mod activ imaginea industriei noastre în viitor. Ceea ce este absolut necesar pentru acceptarea noastră în societate.
