Cooperativa RomLacta, siguranţă şi profitabilitate
COOPERATIVA FERMIERILOR LIVREAZĂ
70.000 LITRI DE LAPTE/ZI Dana Medar
Cooperativa provoacă în societatea românească sentimente extrem de contrare. Unii şi-o doresc foarte mult, alţii o vor şi nu prea, iar cei mai mulţii nici nu vor să audă de această formă de asociere. O nouă încercare este Cooperativa Agricolă RomLacta, pe care şi noi, alături de iniţiatori, ne-o dorim de succes.
Zece fermieri, nu foarte mari, dar destul de importanţi, au adunat împreună cam 6000-7000 de animale, din care 4000 sunt vaci de lapte, ce dau zilnic o producţie de aproximativ 70.000 de litri de lapte. Fermele lor au fiecare peste 1000 de hectare de teren agricol, ceea ce face din Cooperativa RomLacta una mixtă.
În anii ’90, euforia libertăţii proaspăt câştigate a dus la fărâmiţarea CAP-urilor, la recuperarea pământului şi distrugerea bazei materiale, adunată în zeci de ani de comunism.
După mai bine de douăzeci de ani de agricultură în capitalism, fermierii nu sunt mulţumiţi de rezultate, muncesc din greu şi în cele mai multe cazuri fără un câştig satisfăcător.
Se aşteaptă bani de la stat, de la Uniunea Europeană, bani puţini, care vin târziu şi cu multă birocraţie. Se organizează schimburi de experienţă în alte ţări, unde fermierii constată că acolo sunt asociaţii şi cooperative, că agricultorii au experienţa efortului comun şi a puterii prin unire. Un fermier singur nu poate să concureze cu companiile multinaţionale. Una dintre cooperativele agricole nou înfiinţate în România este RomLacta, cu sediul în comuna Afumaţi, judeţul Ilfov. Este alcătuită din agricultori care au ferme cu vaci de lapte, dar şi ferme vegetale. Obiectivul Cooperativei fermierilor RomLacta este asocierea pentru a avea forţă de negociere pe piaţă.
În fruntea Cooperativei RomLacta, fermierii l-au ales preşedinte pe Nicuşor Şerban (deţine o fermă de aproape 1000 de taurine în judeţul Ialomiţa, la Drăgoeşti şi exploatează în jur de 5000 ha). Director executiv este Gheorghe Petrişor.
Preţul laptelui, un argument pro
Cooperativă
La nivel european, în România este cel mai mic preţ al laptelui - 25,5 eurocenţi/litru (1,1 lei), potrivit datelor Eurostat, în condiţiile în care preţul mediu european este de 31,3 eurocenţi/litru. În Grecia şi Malta preţul laptelui este de 44,7 eurocenţi/litru, iar în Germania de 30,9 eurocenţi. În Polonia laptele se vinde la poarta fermei cu 27,5 eurocenţi/litru, iar în Marea Britanie cu 32,6 eurocenţi/litru.
Preţul din România este chiar mai mic decât în urmă cu 2-3 ani, deşi preţul cerealelor a crescut vertiginos. În condiţiile în care fiecare fermier îşi negociază singur contractul, nici nu sunt şanse de a obţine un preţ mai bun. Oricând se va găsi altul care să semneze un contract cu procesatorii. Singura cale de succes este asocierea şi la această soluţie au ajuns şi fermierii care au înfiinţat, în iulie acest an, Cooperativa RomLacta.
Membrii cooperativei au înţeles că nu sunt concurenţi între ei, ci parteneri. „Suntem ca într-o familie. Poate, după modelul nostru, se vor mai înfiinţa şi alte cooperative. Vin mereu alţi oameni alături de noi. Am vorbit cu colegi care nu au avut curajul să se înscrie de la început şi le-am demonstrate că începe să meargă treaba şi ne caută lumea. Nu vom accepta prea mulţi membri, pentru că nu mai ai garanţia că treaba va merge la fel de bine
În UE sunt peste 40.000 de cooperative agricole
Agricultorul român trebuie să producă mai mult şi de calitate superioară, pentru a putea avea loc printre cei care provin din ţări în care agricultura se bucură de sprijin financiar considerabil mai mare.
În România, există mai multe asociaţii şi cooperative, printre care nouă sunt în zootehnie. Prea puţine însă funcţionează real. Cooperativele agricole pot desfăşura activităţi economice premise de Legea Cooperaţiei Agricole nr.566 din 9 decembrie 2004 şi de către alte legi.
După datele oferite de către Confederaţia Europeană de Cooperative Agrare (COGECA), în Uniunea Europeană există peste 40.000 de cooperative agricole, ce facturează peste 200.000 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 50% din volumul total de vânzări ale agroindustriei comunitare. Cooperativele îmbunătăţesc puterea de negociere cu clienţii, reduc costurile de achiziţie, micşorează şi mai mult costurile, facilitează accesul pe piaţă sau extind oportunităţile de piaţă.
Valoarea este adăugată produselor prin prelucrare sau oferind cantităţi mai mari şi de calitate. Cooperativa îşi propune să îmbunătăţească permanent calitatea produselor sau serviciilor, pentru că satisfacţia financiară a membrilor se construieşte prin adăugarea de valoare produselor.
Se reduc costurile şi cresc veniturile. În Europa, cooperativele agricole s-au dovedit cele mai performante organizaţii ale fermierilor.
Avantajele asocierii în cooperativă ţin de activitatea de filieră, care urmăreşte întregul lanţ de producţie şi desfacere.
în cooperativă câţiva producători mari, cu 5-10 tone pe zi, lapte european, după standard, aşa că efortul de colectare nu e prea mare. Calitatea e foarte bună, majoritatea având toate condiţiile pentru a asigura trasabilitatea produsului. Fermierii noştri au proceduri de audit, coordonate de cooperativă împreună cu organisme independente.”
Indiferent de preţul laptelui, cooperative trebuie să aibă profit, deoarece cheltuielile sunt mai mici în fermele cooperativei. „Fără sistemul de cotă, noi trebuie să fim pregătiţi să facem profit cu preţuri mici, a specificat Gheorghe Petrişor. Volatilitatea preţului la lapte este foarte mare în Europa. În România se ridică la acelaşi nivel de preţ doar în timpul iernii, din păcate.
Ca medie anuală, preţul e mai mic la fermierii români, în comparaţie cu ceilalţi fermieri din UE. Chiar faţă de Ungaria sau Bulgaria, preţul mediu e mai mic la noi. Sunt fermieri care lucrează individual, care obţin preţuri mai mici, pentru că puterea lor de negociere e mai mică. Mai sunt alţii, din interiorul unor asociaţii, care obţin preţuri mai bune. Cooperativa este o organizaţie care asigură membrului cooperator, dar şi procesatorului, o mai mare vizibilitate a preţului, care are şi ea costul ei.”
