În perioada 29-31 iulie a avut loc la Sinaia întâlnirea Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală. La întâlnire au participat peste 100 de GAL-uri din cele 163 acreditate în România. Au fost aduse în atenția autorităţilor problemele concrete cu care se confruntă fiecare grup de acţiune locală din ţară. S-a avut în vedere şi noua programare 2012-2020, dar şi ceea ce este foarte important cooperarea pentru a accesa fondurile europene. Practic întâlnirea a avut ca scop "„Accelerarea implementării strategiilor de dezvoltare locală - GAL și stimularea absorbției fondurilor dedicate axei IV PNDR", aceasta fiind de fapt și titulatura sub care s-a desfășurat conferința.
Rezultatele discuțiilor au fost bune, cel puțin așa susține președintele Federaţiei Naţionale GAL, Alexandru Potor „Avem rezultate foarte bune, am avut prezenţa reprezentanţilor Ministerului Agriculturii prin APDRP şi Autoritatea de Management, cărora le-am ridicat chestiuni foarte concrete de natură tehnică, reieșind până la urmă că este nevoie de o cooperare mai apropiată şi un schimb de idei, dialog între GAL-uri şi Autoritatea de Management şi APDRP foarte consistent pentru că abordarea este foarte nouă din punct de vedere logistic, faptul că decizia se ia la nivelul GAL-ului, la nivelul teritoriului şi nu în sistem centralizat poate să pună diverse dificultăţi."
Programul LEADER
Discuția despre aceste organisme nu poate fi posibilă fără a ne acomoda, pentru început, cu termenii și cu felul cum funcționează ele. Cu siguranță că vă este cunoscut faptul că dezvoltarea rurală este pentru Uniunea Europeană un obiectiv important. O parte însemnată din efortul financiar pe care îl face sub forma unor programe bine conturate se îndreaptă spre acest deziderat, subordonat Politicii Agricole Comune. Așa s-a ajuns la dezvoltarea acestui program dedicat creșterii bunăstării locuitorilor de la sate, LEADER. Ideea a apărut încă de pe la începutul anilor '90, iar numele este dat de acronimul de la Liaison Entres Actions des DEveloppment Rural, care s-ar traduce: „LEgături între Acțiuni de DEzvoltare Rurală" (după cum se vede ne iese și nouă jocul de litere). De altfel, în broșura publicată de Uniunea Europeană în 2006 se menționează că: „După cum sugerează şi numele, este o metodă de mobilizare şi de promovare a dezvoltării rurale în comunităţile locale, şi nu un set fix de măsuri care trebuie implementate." Cu alte cuvinte, locuitorii unor regiuni cu caracteristici comune sunt stimulați, prin diverse metode legislative, manageriale și financiare să își crească nivelul de trai. Faptul că se încurajează dezvolatarea unor teritorii omogene duce la creșterea sentimentului de „identitatea locală". Trebuie făcută precizarea că doar teritoriile rurale sunt prinse în acest program. Adică acele regiuni cu o populație care locuiește în comune, cu mai puţin de 150 locuitori/km2. (Această definiţie este unic recunoscută pe plan internaţional referitor la spaţiul rural).
Chiar dacă se cere din partea comunităților inițiativă și decizie au fost stabilite totuși niște obiective care au ca scop final o dezvoltare pe termen lung a regiunii și nu una cu orice preț. Obiectivele pe care cei angajați în desfășurarea programului trebuie să le atingă sunt condiționate de obținerea sprijinului promis. Dintre aceste obiective amintim:
protejarea patrimoniului cultural şi natural local;
consolidarea economiei rurale care înseamnă în primul rând crearea de locuri de muncă;
îmbunătăţirea capacităţii administrative a comunităţilor locale.
Abordarea de jos în sus
Se dorește o abordare de jos în sus pentru a da posibilitatea ca decizia să fie luată tocmai de aceia care vor beneficia în cele din urmă de programul de dezvoltare. Este o viziune care va favoriza formule specifice localnicilor și nu importate de cine știe unde.
O altă viziune binevenită este abordarea integrată a activităților ce urmează a fi dezvoltate. Faptul că se urmărește tocmai o interconectivitate între ele duce către o susținere reciprocă în condițiile în care una sau alta ar întâmpina greutăți.
Evident că nu poate fi exclusă niciuna dintre cele trei sfere ale societății, ori de unde ar fi ea, sfera publică, sfera privată şi cea civilă, care se unesc din proprie ințiativă cu toate resursele și competențele și caută formula cea mai bună pentru atingerea scopului final.
La nivel de decizie, partenerii economici şi reprezentanţii societăţii civile, precum agricultorii, femeile, tinerii din spaţiul rural şi asociaţiile acestora trebuie să reprezinte cel puţin 50% din parteneriatul local.
Grupurile de Acţiune Locală
Partenerii înfiinţează aşa-numitele „Grupuri de Acţiune Locală" (Local Action Group), care îşi desfăşoară activitatea pe un teritoriu rural, cu o populaţie cuprinsă între 10.000 și 100.000 locuitori.. Sunt cele care își propun să definească, să susțină și să implementeze o strategie de dezvoltare locală. Scopul final este să crească valoarea și competitivitatea produselor şi serviciilor localnicilor, în special facilitând accesul la pieţe pentru micii producători uniţi prin activităţi colective, să eficientizeze folosirea resurselor naturale şi culturale, să îmbunătăţească și calitatea vieţii în teritoriile rurale. Este îmbucurător faptul că fenomenul a luat amploare și produce efecte. „Sunt 163 de GAL-uri la nivelul întregii ţări, spune Alexandru Potor, președintele FNGAL, ele acoperă aproximativ 70% din mediul rural, ca teritoriu şi aproape 8 milioane de locuitori. Deci trebuie să vă închipuiţi că avem posibilitatea prin intermediul GAL-urilor să atingem cele mai îndepărtate sau cele mai neumblate colţuri ale ţării GAL-urile sunt instrumente de rezolvare a problemelor de modernitate, putem aduce investiţii pentru că ele au o structură, un portofoliu al proiectelor foarte extins, cele care se referă la investiţii în agricultură, apoi la infrastructură, la pregătirea personalului, cei care sunt în interior şi vor să îşi dezvolte afacerea agricolă sau non-agricolă, serviciile de turism şi aşa mai departe, aria este vastă, populaţia beneficiară este foarte numeroasă, iar numărul de proiecte este din punctul meu de vedere impresionant, aproape 7000 de proiecte la nivelul tuturor GAL-urilor din România, asta ne creează o responsabilitate foarte mare pe fiecare GAL în parte şi în ceea ce priveşte Federaţia în ansamblu, a fost şi motivaţia pentru care ne-am concentrat în realizarea acestor proiecte de accelerarea implementării strategiilor."
Coordonarea
GAL-urilor
Evident că aceste GAL-uri sunt coordonate de structuri guvernamentale astfel, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din cadrul MAPDR exercită rolul de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din România. iar Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) va fi autoritatea naţională responsabilă de implementarea financiară şi tehnică a măsurilor din Programul LEADER. Finanțarea este asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005.
Cu ocazia întâlnirii de la Sinaia au cerut din partea APDRP o adaptare a ghidurilor măsurilor de implementare, iar președintele FNGAL și-a exprimat nerăbdarea ca aceasta să se producă: „Așteptăm un răspuns prompt din partea APDRP, pentru că ei sunt cei care gestionează aceste documente, astfel încât în timpul cel mai scurt să putem absorbi banii alocaţi pentru GAL-uri."
Au fost opinii care au semnalat o tendință de uniformizare a proiectelor la nivel național. „Au fost intervenţii în care s-a solicitat anumitor reprezentanţi din partea instituţiilor să nu încerce să suprapună programul intern peste ceea ce înseamnă în speţă mare PNDR-ul, aici fiecare ştie sau a conceput o serie de proiecte atipice specifice acelei regiuni şi tocmai aceasta a fost explicaţia pe care au dat-o domnului primar de la Baia Sprie, în sensul în care nu se poate şti dintr-un anumit birou mai bine decât din teritoriu care sunt nevoile acelui teritoriu".
Conlucrarea GAL-urilor
Lăudabilă este și conlucrarea și schimbul de experiență care se face între diferitele Grupuri de Acțiune Locală. Se formează așa numitele reţele naţionale şi internaţionale între grupurile LEADER care contribuie la diseminarea şi schimbul metodelor, cunoştinţelor, experienţelor şi rezultatelor obţinute la nivel local. „Proiectele de cooperare ne dau posibilitatea de a fi vizibili și în afara țării, spune Rodica Lăzăriciu, președinte GAL Țara Oașului, jud Satu Mare, de a prelua bune practici atât din țară, cât și din străinătate."
Legat de un astfel de schimb de experiență povestește Constantin Mircea Bârsan, președintele GAL-ului Valea Ampoiului - Valea Mureșului că la o întâlnire cu niște parteneri italieni aceștia „... au încercat să îmi explice transferul de know-how în ceea ce privește prunele şi le-am adus o ţuică şi le-am făcut exact transferul de know-how pe viu, am demonstrat că avem şi noi produsele noastre cu care putem să facem schimb de experienţă."
Tot domnia sa spune că: „La nivel de FNGAL avem foarte mulți specialiști, ne întâlnim periodic și armonizăm ghidurile și procedurile pe care le aducem conform realității, conform legislației. Se știe că FNGAL a obținut modificarea de legislație pentru obținerea avansului, o bulă de oxigen pentru dezvoltarea rurală, astfel GAL-urile noi au venit pe un teren bătătorit și au primit foarte multă consiliere din partea noastră".
De altfel, discuția de la Sinaia s-a concentrat foarte mult pe aceste proiecte de cooperare. „Reuniunea, spune Alexandru Potor, s-a încheiat cu un târg de cooperare în care GAL-urile au stat împreună la aceeaşi masă, au făcut mai multe grupuri de lucru, au reieşit proiecte de cooperare foarte interesante, proiecte pe turism rural, proiecte care îşi propun să valorifice resursele locale, proiecte care aduc în atenţie chestiuni arzătoare, cum ar fi energiile regenerabile."
Probleme ce ar putea fi rezolvate
Cel puțin din punct de vedere teoretic ințiativa Uniunii Europene este foarte bună, pentru că sunt rezolvate nevoile locale specifice și valorificate resursele materiale și intelectuale
Vom vedea dacă aceste mecanisme vor funcționa, dacă din diverse motive nu vor fi deturnate sau denaturate. Oricum, implementarea de până acum nu a fost nici pe departe ușoară. Blocajele de tot felul au frânat bunul mers al programelor care nu vor mai putea beneficia de finanțarea care vine în baza unui calendar foarte riguros. Dintre problemele cel mai des ridicate s-a evidențiat slaba conlucrare între GAL-uri și forurile superioare de decizie și avizare cu care primii și-ar dori să se întâlnească mai des - reuniunea de la Sinaia fiind un prim pas spre acest deziderat. O altă problemă acuzată frecvent de participanți este acea a întârzierilor ce apar in verificarea proiectelor de către Centrele Regionale și Oficiile Județene. „În cadrul GAL-urilor selecția proiectelor, din momentul în care deschidem o secțiune până dăm un raport de selecție durează o lună și jumătate, dar așteptăm verificarea proiectelor de către Oficiile Județene, Centrele Regionale, 3-4-5 luni. În septembrie vor fi ultimile sesiuni, nu știu cum vom reuși să selectăm și celelalte proiecte în timpul scurt care ne-a mai rămas," spune Marius Sârb, director executiv GAL Țara Zarandului, jud Hunedoara. Iar Rodica Lăzăriciu, președinte GAL Țara Oașului, jud Satu Mare adaugă „Chiar și contractarea durează foarte mult , din păcate există o singură persoană care se ocupă cu asta. Ar trebui găsite niște soluții, s-ar putea delega competențe către Oficiile Județene, am putea să-i ajutăm noi. S-ar putea lua niște măsuri pentru a ajunge mai repede unde ne dorim, dar din păcate astfel de măsuri nu se iau în timp util și nu peste tot în același fel.
Pe lângă aceste probleme care duc la intârzieri nedorite se mai adaugă o chestiune ce ridică semne de întrebare și în alte secoare de activitate, achizițiile pe baza prețului cel mai mic. „În prezent procedura de achiziție pune accent pe prețul cel mai scăzut, remarcă Marius Sârb, director executiv GAL Țara Zarandului, jud Hunedoara, fapt care va duce la un aflux de lucruri ieftine, de soluții, pentru că vorbim și de proiecte de investiții, soluții care nu sunt competitive și care nu ar trebui să își aibă locul într-o dezvoltare pe care vrem s-o facem pe termen lung. Ar trebui să se adauge la varianta aceasta de preț scăzut și cel tehnico-economic, conform căruia un beneficiar poată să pună prețul cel mai scăzut un anumit procent, iar calitatea alt procent, după care se va stabili un algoritm prin care se atribuie contractul pe criteriul tehnico-economic." Iar Rodica Lăzăriciu, președinte GAL Țara Oașului, jud Satu Mare evidențiază deficiența adusă de acest criteriu: „Am observat că proiecte de anvergură depuse de către autoritățile publice pe PNDR de 322 sunt blocate pentru că n-au avut posibilitatea, mergând pe prețul cel mai mic, să-și aleagă cel mai bun constructor, n-au avut posibilitatea să solicite garanți, să-și stabilească niște criterii de selecție a celui mai bun executant și au ajuns mulți în situația în care executantul este în faliment și nu-și mai pot continua lucrarea. Deci acest sistem de achiziție este extrem de păgubos, atât pentru beneficiar, cât și pentru autoritatea statului. Sunt sume dezangajate."
