Se spune că agricultura este ca o loterie. Câteodată pierzi, câteodată câştigi, dar niciodată nu vei fi prea bogat din această activitate. Cu toate acestea, sunt oameni dedicaţi cultivării pământului, oameni care zi lumină fac agricultură.În articolul de faţă ne-am oprit la Constantin Bazon - director cu producţia vegetală la Comcereal Vrancea, cunoscut în breasla agricultorilor.Ca să-l întâlneşti pe Constantin Bazon, nu trebuie să-l cauţi la birou, ci pe câmp. Am luat drumul câmpului şi l-am găsit lângă semănători ajutând în alimentarea acestora cu sămânţă de grâu.
Reporter: Cum caracterizaţi campania de semănat din această toamnă şi cum vedeţi dezvoltarea plantelor în următoarea perioadă, având în vedere condiţiile climatice din zona Vrancea?
Constantin Bazon: Ca să ajungem la campania de semănat mai întâi trebuie să discutăm de condiţiile climatice din vară şi influenţa lor asupra zonei noastre. Precipitaţiile care au căzut în zona de sud a Moldovei în luna iulie, în jur de 170 – 210 litri/mp, au determinat recoltarea cerealelor păioase cu mare dificultate, cu întârziere şi cu umiditate excesivă în produs. Totodată, dificultăţile de recoltare au dus la o tasare excesivă a terenului şi la o îmburuienare a acestuia. Au urmat lunile august şi septembrie cu temperaturi ridicate şi fără precipitaţii, determinând compactarea terenului.
În aceste condiţii dificile, fermierii din zona noastră au amânat momentul executării lucrărilor pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi chiar au renunţat la însămânţarea unor suprafeţe, mai ales a celor programate cu rapiţă de toamnă. Deşi această cultură este extrem de profitabilă pentru fermieri, cu toate eforturile noastre, în condiţiile climatice din zonă, nu s-a putut semăna nici măcar 60% din suprafaţa programată. De asemenea, condiţiile deosebite din perioada semănatului au determinat ca rapiţa să aibă o răsărire neuniformă, o densitate mică şi posibilităţi mari de îmburuienare. Apreciez că, din suprafaţa totală semănată cu rapiţă în zona Vrancea, aproximativ 30 – 40%, dacă nu chiar mai mult, este compromisă.
Consider că suprafeţele de rapiţă semănate la timp, dar răsărite după precipitaţiile din 16 octombrie (20 litri/mp) - destul de târziu şi la care acum plantele se găsesc în faza de cotiledoane - nu au şanse de supravieţuire. Practic, aceste plantule nu au posibilitatea să acumuleze până la intrarea în iarnă 800 de grade de temperatură încât să ajungă la faza de dezvoltare de 6 – 8 frunze, faza prielnică pentru trecerea sezonului rece. Din suprafeţele cu rapiţă pe care fermierii le vor păstra în cultură, foarte puţine sunt cu o dezvoltare normală a plantelor. Cele mai multe suprafeţe sunt peticite, cu zone răsărite şi dezvoltate normal şi zone în care plantele au răsărit cu întârziere. În aceste zone, plantele se află în diferite stadii de dezvoltare (de la faza de cotiledon până la cea de 3 – 4 frunze adevărate).
Simt lipsa unui sistem de averizare
Rep.: În aceste condiţii deosebite, ce ne puteţi spune despre frecvenţa şi atacul dăunătorilor din cultura de rapiţă?
CB: În asemenea condiţii de lipsă de precipitaţii, de înfiinţare a culturii cu costuri mari din cauza numărului de treceri repetate necesare pregătirii terenului, a semănatului în vederea ploilor care vor veni, dăunătorii au avut condiţii ideale de apariţie şi atac.
Intensitatea şi frecvenţa atacului de viespea rapiţei (Athalia rosae – larve) şi al puricelui de pământ (Phyllotreta atra) a fost atât de mare încât acolo unde cultura nu a fost atent supravegheată a fost distrusă în totalitate. Au fost cazuri când astăzi am văzut cultura răsărită, iar în două zile terenul era din nou negru ca şi cum cultura nu a răsărit deloc.
Condiţiile din această toamnă au impus efectuarea de tratamente de protejare a plantulelor de rapiţă. În unele cazuri s-au aplicat chiar două sau trei tratamente.
Consider că în zona noastră aproximativ 10-15% din suprafeţele de rapiţă sunt compromise din cauza atacului de dăunători. Fermierii simt lipsa unui sistem de avertizare a acestor atacuri. Practic, noi ne anunţăm unii pe alţii atunci când găsim ceva suspect în culturi.
Rep.: Am vorbit de cultura de rapiţă, însă trebuie să ne gândim şi la cultura de grâu care este una dintre principalele culturi agricole de la noi.
CB: Vorbesc de rapiţă pentru că rapiţa este una dintre cele mai bănoase culturi. Însă, la Comcereal Vrancea, ca suprafaţă, pe primul loc se situează cultura de grâu. Din păcate şi la grâu însămânţarea şi pregătirea terenului s-a amânat excesiv de mult din cauza stării terenului (tasare, uscat şi cu buruieni).
Precipitaţiile căzute în intervalul 16 – 19 octombrie în judeţul nostru, semnificative din punct de vedere cantitativ, au dat un pic de speranţă agricultorilor. Imediat după aceste precipitaţii s-a trecut la aratul terenului, la pregătirea pentru semănat şi la însămânţarea acestuia. Chiar dacă timpul este întârziat şi nu se ştie câte zile ni se va mai permite accesul pe teren, sperăm să ajungem la aproximativ 80 – 90% din suprafaţa planificată. Eu vreau să însămânţez întreaga suprafaţă planificată, dar nu ştiu dacă voi putea din punct de vedere al condiţiilor meteorologice.
Structură echilibrată
Rep.: Rapiţa a fost semănată, acum sunteţi în campania de grâu, care este structura de culturi la Comcereal Vrancea pentru anul agricol 2010-2011?
CB: În general încercăm să menţinem aceeaşi structură de culturi pentru a se asigura un asolament raţional şi pentru a putea efectiv să lucrăm toată suprafaţa în condiţii optime. Din păcate mai sunt şi ani (ca cel de acum) în care încercăm să respectăm structura planificată şi totodată să ne adaptăm la condiţiile concrete din teren.
Pe suprafaţa noastră de aproximativ 4.300 de hectare încercăm să avem o structură echilibrată între cerealele de toamnă şi celelalte culturi. Avem planificat pentru anul 2010-2011 să însămânţăm aproximativ 2.100 ha cu grâu, avem semănate aproximativ 720 ha cu rapiţă (sperăm să ne rămână această suprafaţă şi după perioada de iarnă), iar pentru primăvară ne-am programat 630 ha cu porumb, 300 ha cu floarea-soarelui, in pe 120 ha, mazăre pe 100 ha şi alte culturi pe aproximativ 330 ha (culturi semincere).
După cum se poate observa, din totalul suprafeţei cu rapiţă şi floarea-soarelui avem în jurul a 1.000 ha ca să putem asigura an de an o rotaţie corespunzătoare. Rapiţa şi floarea-soarelui trebuie să meargă în paralel în cadrul unui asolament şi nu una după cealalată, din cauza bolilor comune. Precizez că activitatea unităţii noastre nu se rezumă numai la cultivarea terenului. Noi desfăşurăm şi alte activităţi cum ar fi: distribuirea de sămânţă, pesticide şi fertilizanţi în zona noastră de influenţă, achiziţionăm produse agricole (grâu, rapiţă, floarea-soarelui etc) pe care le depozităm în silozurile proprii. Ca să avem o integrare cât de cât a activităţii din câmp, avem şi o secţie de panificaţie. Toate acestea vin să ne ajute, ne completează activitatea directă de producţie din Comcereal Focşani.
