1. Observații privind pregătirea de primăvară a patului germinativ
Discuirea de primăvară a arăturii de toamnă (efectuată în scopul pregătirii patului germinativ pentru semănatul porumbului și a altor culturi de primăvară), în condițiile zonelor colinare cu soluri grele și sărace se execută exclusiv cu polidiscul și o „bară nivelatoare", printr-o singură trecere, rareori o a doua trecere doar pe unele aliniamente (prin bunăvoința prestatorului). Trecerea de mai multe ori pe toată suprafața comportă creșterea tarifării lucrării cu același număr de ori, fapt neacceptat de micii producători agricoli în condițiile socio - economice actuale.
În condițiile pedoclimatice și de execuție menționate, discuirea de primăvară, respectiv pregătirea patului germinativ pentru semănatul porumbului și a altor culturi prezintă o serie de neajunsuri, înscrise în cele ce urmează.
Discuirea de primăvară se execută de regulă cu întârziere din cauza supraumezirii de durată a solului primăvara devreme. Din această cauză, culturile din urgența 1a (lucerna, orzoaica, ovăzul) nu pot fi semănate în epoca optimă în peste 80% din ani, iar semănatul porumbului este întârziat în cca 50% din ani (tabelul 2).
Discuirea de primăvară pentru cultura porumbului (și a altor culturi de primăvară) se execută în scurt timp înaintea semănatului, deseori în aceeași zi. Aceasta ca urmare atât a supraumezirii solului, cât și a mentalității conform căreia solul trebuie să fie proaspăt afânat (intervenția unei ploi între discuire și semănat punând problema refacerii lucrării de discuire în vederea reafânării solului ''tasat'' de ploaie).
Discuirea de primăvară se execută practic totdeauna sub presiunea încadrării semănatului în epoca optimă, motiv pentru care lucrarea se efectuează când solul este abia ''înflorit''' la suprafață, insuficient zvântat pe toată grosimea pe care o abordează polidiscul. Din această cauză solul din stratul de sol supraumezit nu este mărunțit prin sfărâmare, ci este fragmentat prin tăiere.
Discuirea de primăvară, cu o singură trecere a polidiscului pe solul greu, luto-argilos și supraumezit parțial pe adâncimea abordată de utilaj realizează un pat germinativ bulgăros și macro-granular, insuficient mărunțit, o afânare excesivă, cavernoasă, și macro-poroasă cu frecvente denivelări ale suprafeței de la un parcurs la altul și chiar în interiorul aceluiași parcurs al utilajului. Una sau două treceri cu polidiscul nu reușesc să niveleze neuniformitățile suprafeței terenului create prin arături de toamnă sau primăvară efectuate tot de prestatorii de servicii de mecanizare în condițiile deficitului de mecanizare a zonei.
Discuirea de primăvară are ca efect pierderea rezervei de umiditate din patul germinativ vânturat și aerat excesiv, acesta uscându-se într-o înaintată măsură într-un interval de 2-3 zile fără precipitații; intervale care apar frecvent în lunile aprilie și mai pe fondul unui bilanț hidroclimatic deficitar în 45% și respectiv 55% din ani (tabelul 2).
Discuirea de primăvară lipsește patul germinativ de aportul de umiditate prin curentul ascendent al acesteia din solul subiacent mai umed către suprafață în intervalul mai-septembrie; interval în care lunile iulie și august au un bilanț hidroclimatic puternic, respectiv moderat deficitar pentru 85%, respectiv 79% din ani. Întreruperea curentului ascendent al umidității solului are loc ca urmare a ''ruperii'' contactului capilar dintre patul germinativ și solul subiacent prin lucrarea de discuire, contact care este greu să se refacă pe deplin pe fondul bilanțului hidroclimatic deficitar din intervalul mai-septembrie pentru 55%-75% din ani (tabelul 2).
Discuirea de primăvară cu una-două treceri cu polidiscul nu realizează o combatere radicală a buruienilor răsărite; unele buruieni continuă să vegeteze ca urmare a faptului că nu au fost tăiate sau desrădăcinate complet, altele sunt ajutate să se răspândească prin fragmentarea și repoziționarea rizomilor.
Discuirea de primăvară exclude folosirea erbicidelor neselective (totale) în combaterea buruienilor răsărite primăvara devreme (cele două lucrări se exclud reciproc), lipsind practica agricolă de folosirea unei metode eficace și eficiente în eradicarea buruienilor din culturile agricole.
Trecerea de mai multe ori cu polidiscul în scopul realizării unui pat germinativ mai bun poate duce la tasarea și compactarea solului subiacent (la formarea hardpanului), dată fiind umiditatea ridicată a acestuia, la momentul efectuării lucrării de discuire.
Semănatul porumbului în patul germinativ cu deficiențele menționate mai sus se realizează defectuos, cu goluri frecvente și adâncimi diferite de plantare a semințelor; goluri care lipsesc cultura de porumb de densitatea corespunzătoare de cca. 50.000 plante/ha necesară realizării de producții ridicate, eficiente economic. Densitatea plantelor este diminuată până la 30.000-25.000 de plante/ha, cu reducerea producției cu 40-50%.
Semințele de porumb (și de alte culturi) semănate la adâncimi diferite într-un pat germinativ cu deficiențele înscrise mai sus [(pct.1,c), d),e)] sunt lipsite de un contact strâns (intim) cu solul, au un contact lejer, punctiform cu acesta, îndeosebi în intervalele de zvântare-uscare a patului germinativ. Din această cauză semințele beneficiază de condiții precare de umiditate, germinează și răsar eșalonat, cu întârziere sau nici nu răsar, contribuind și pe această cale la reducerea producției. Germinarea și răsărirea eșalonată cauzează diferențieri între plante încă din start, diferențieri care se mențin și se accentuează pe perioada de vegetație, reflectându-se în producția fiecărei plante, a fiecărei parcele.
Pregătirea patului germinativ cu combinatorul nu este fezabilă din lipsă de utilaje în zonele colinare și, chiar dacă ar fi, tot nu s-ar folosi din cauza prețului mai ridicat al lucrării.
2. Pregătirea patului germinativ încă din toamnă
Pregătirea patului germinativ încă din toamnă prin discuirea de toamnă târzie a arăturii de toamnă devreme poate constitui o alternativă benefică pentru semănatul și vegetarea porumbului.
2.1 Evidențierea acestei alternative s-a făcut și se face în baza observării atente a parcelelor semănate cu grâu de toamnă în aceleași condiții pedoclimatice; observare care a evidențiat că parcelele respective prezintă suprafețe mult mai nivelate; fără aspect bulgăros; cu umezire corespunzătoare, constantă și durabilă în primăvară; fără afânare excesivă; cu o așezare mai strânsă (mai densă) dar fără tasare și compactare; ușor penetrabil; cu un bun contact între patul germinativ, solul arat și orizontul de sol subiacent; cu o macro și o mezo-povozitate refăcută. Pe astfel de soluri, cultura de grâu de toamnă vegetează fără probleme de tasare, de deficit de aer, de compactare; sol pe care (în absența culturii de grâu și cu combaterea buruienilor printr-o erbicidare adecvată) semănatul și vegetarea porumbului se pot desfășura în cele mai bune condiții oferite de cadrul pedoclimatic colinar.
Solul de sub cultura de grâu cu însușirile favorabile prezentate mai sus s-a format prin arătura de toamnă, discuirea de toamnă și prin acțiunea amelioratoare a factorilor naturali.
2.2 Factorii naturali cu acțiune amelioratoare asupra patului germinativ și solului subiacent în intervalul octombrie-aprilie sunt: factorul VREME (METEO), factorul TIMP și factorul ACTIVITATE BIOLOGICĂ din sol; factori care își exercită acțiunea amelioratoare prin intermediul unor fenomene pedo-meteorologice etapizate după cum urmează:
- în etapa de toamnă timp de cca două luni (octombrie-noiembrie), factorii naturali acționează asupra arăturii de toamnă, în mod repetat, prin intermediul fenomenelor de umezire-uscare ; umezire-zvântare; umezire-gonflare (creștere în volum a argilei din sol); descompunerea resturilor vegetale, umezire -zvântare până la starea de consistență friabilă (solul se fărămițează prin presare în mâini și dă senzația de rece), stare la care se execută discuirea de toamnă. În această etapă, arătura de toamnă se fragmentează din ce în ce mai mult, se mărunțește, se reașează, resturile vegetale se descompun într-o bună măsură;
- în etapa de iarnă timp de peste trei luni (decembrie, ianuarie, februarie), factorii naturali acționează asupra patului germinativ pregătit în toamnă și a solului subiacent, în mod repetat prin intermediul fenomenelor de reumezire-gonflare; îngheț-dezgheț; presiunea stratului de zăpadă; fenomene sub acțiunea cărora patul germinativ realizat prin lucrările mecanice din toamnă continuă să se mărunțească, să se reașeze, să dobândească o așezare mai strânsă (mai densă), dispar crăpăturile și golurile cavernoase prin ocuparea lor de către fragmentele și granulele de sol, se restabilește mișcarea capilară a apei între orizonturile de sol respective, se îmbunătățește nivelarea suprafeței terenului;
- în etapa de primăvară devreme, timp de cca o lună de zile (a doua jumătate a lunii martie-prima jumătate a lunii aprilie), factorii naturali menționați acționează asupra patului germinativ și a solului subiacent prin intermediul fenomenelor de: încălzire-dezgheț; umezire-gonflare; descompunerea resturilor vegetale; umezire-zvântare; fenomene sub acțiunea cărora continuă reașezarea solului din patul germinativ și stratul arat subiacent, se produc în sol substanțe nutritive în forme mobile, apar buruienile, se efectuează semănatul culturilor de primăvară, inclusiv a porumbului.
Realizarea și existența unui astfel de pat germinativ și sol subiacent, cu însușirile pozitive menționate mai sus pe scară largă în practica agricolă curentă pentru culturile agricole de toamnă constituie un argument convingător și suficient în sprijinul fezabilității, fiabilității și oportunității patului germinativ și solului subiacent respectiv și pentru cultura porumbului (și a altor culturi de primăvară) pe de o parte, atestă verificarea experimentală și în practica agricolă a acestuia, pe de altă parte.
2.3. Adoptarea discuirii de toamnă, respectiv a pregătirii patului germinativ prin lucrările mecanice încă din toamnă are următoarele avantaje:
creează posibilitatea realizării până în primăvară a unui pat germinativ și a unui sol subiacent cu însușiri mult superioare celor obținute prin discuirea de primăvară, pentru semănatul și vegetarea porumbului (și a celorlalte culturi de primăvară);
permite exercitarea acțiunii amelioratoare a factorilor naturali asupra patului germinativ și a solului subiacent timp de cca șase luni, acțiune ce nu poate fi suplinită prin lucrări mecanice în limite de cost rezonabile;
permite alegerea fără presing a celui mai potrivit moment de umezire a solului pentru efectuarea unei discuiri de toamnă de bună calitate, cu un minim de treceri;
facilitează semănatul porumbului (și a celorlalte culturi de primăvară) în epoca optimă, prin faptul că nu condiționează lucrarea de semănat de pregătire a patului germinativ prin discuirea de primăvară;
favorizează realizarea de lucrări de semănat de bună calitate în ceea ce privește densitatea plantelor la hectar, distanța și adâncimea de semănat pe rânduri;
permite realizarea unui bun contact între semințe și sol, favorizând astfel germinarea și răsărirea lor cvasitotală, concomitentă și în scurt timp;
nu produce pierderea rezervei de apă din sol în primăvară, favorizând o umezire corespunzătoare și durabilă a solului;
favorizează restabilirea curentului ascendent al umidității solului, curent necesar în intervale fără precipitații;
evită compactarea solului subiacent patului germinativ prin eventuale treceri repetate la discuirea de primăvară;
permite efectuarea erbicidării postemergente neselective (totale) a culturilor de hibrizi standard cu 5-6 zile înainte sau în primele trei zile după semănatul porumbului; avantaj deosebit de important pentru acțiunea de combatere eficace și durabilă a buruienilor din culturile agricole din zonele colinare.
3. Propunerile care se conturează în baza observațiilor de mai sus
Pentru pregătirea patului germinativ în vederea cultivării porumbului pe solurile grele din zonele colinare sunt propuse următoarele:
3.1 pregătirea încă din toamnă a patului germinativ pentru cultura porumbului (și a altor culturi de primăvară) prin arătura de toamnă devreme și prin discuirea de toamnă;
3.2 efectuarea semănatului porumbului (și a altor culturi de primăvară) în solul așa cum a ieșit din iarnă, fără efectuarea altor lucrări ale solului;
3.3 efectuarea erbicidării postemergente neselective (totale) pentru combaterea buruienilor răsărite; erbicidare efectuată cu 5-6 zile înainte de semănat sau în primele trei zile după semănat, cu erbicide din grupa Roundup;
3.4 recunoașterea și înscrierea acțiunii amelioratoare a factorilor naturali Vremea (cu sensul de condiții meteo) și Timpul (cu sensul de durată de cca 6 luni) asupra însușirilor pedo-agro-fitotehnice și culturale ale patului germinativ și solului subiacent al culturilor de toamnă și de primăvară din zonele colinare cu soluri grele.

Ing. Stângă Nicolae

octombrie 2013