Doar 5% din mierea românească se mai găsește în unele borcane achiziționate de consumatori din anumite magazine sau din comerțul nefiscalizat, restul fiind completat cu importuri din China, Argentina, Mexic sau Ucraina, aceste „surogate” fiind un motiv în plus de presiune asupra producătorilor, pe lângă vremea capricioasă și consumul relativ mic din România, a precizat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România, în deschiderea Târgului Național al Mierii care are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj.

Pentru a veni în ajutorul apicultorilor, șeful ACA s-a adresat cu o solicitare de interzicere a cupajării mierii atât Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, cât și ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să fie modificată legea astfel încât să nu se mai permită amestecul de miere românească cu alta adusă din alte ţări, să nu mai fie scris pe etichetă miere non UE sau UE, iar consumatorul să poată alege ceea ce vrea să consume.

„Am sesizat Parlamentul, în speţă Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. Am primit un răspuns şi chiar s-au făcut ceva controale. De asemenea, am solicitat ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, la ultima întâlnire când discutam de Programul Național Apicol (PNA), și am ridicat această problemă. Dânsul s-a arătat, sigur, interesat să ne sprijine. Probabil, modificarea legii va fi cea care va permite să respectăm această rigoare, în sensul în care mierea românescă să nu mai fie cupajată, amestecată cu produse din te miri ce alte țări și care, în general, din punct de vedere calitativ, sunt sub limita de consum”, a afirmat șeful ACA. „Se aduce miere din import și se cupajează, se amestecă cu miere românească în procent 2-5% din totalul volumui respectiv, restul fiind miere din import, din China, Argentina sau alte țări, fapt care a dus chiar la o scădere a prețului la raft. (...) Mai nou, exportă și Ucraina, o țară mare cu peste 3,5 milioane de familii de albine, aproape de trei ori cât are România, care produce peste 70.000 de tone de miere și care a primit libertatea de a duce în Europa câtă miere dorește, fără a fi contingentată sau verificată”.

Oficialul ACA a explicat că nu are cum să existe miere la raft la un preț de 8-9 lei, în condițiile în care nimeni nu produce la un anumit preț și apoi vinde sub acel nivel.

„Atâta timp cât în România, anul trecut de exemplu, se cumpăra mierea polifloră cu 12-13 lei, am găsit pe raft, miere, aceeași cantitate la 8-9 lei. Nu se poate întâmpla acest lucru. Nimeni nu produce la un preț și să vândă sub el; e anormal ce se întâmplă. (...) Aducem în România tot felul de surogate care fac o presiune deosebit de mare asupra producției interne, ceea ce va duce la limitarea dezvoltării acestui sector”, a adăugat Fetea.

Statisticile spun că aceste surogate importate depășesc uneori chiar și 2.000 de tone, ceea ce înseamnă peste 20 la sută din consumul intern, și așa mic, de aproximativ 500 de grame pe locuitor.

„Tot am crescut de la 400, 450 și din datele INS am văzut că s-a ajuns undeva la 500 de grame. Este totuși puțin”, s-a plâns Fetea.

În contradicție cu fenomenul, circa 50% din producția internă de miere este exportată, adică 10.000 – 20.000 de tone în funcție de an.

Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare

Că sunt probleme în piața de profil, o confirmă inclusiv Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro. Prezent și el la eveniment, acesta a declarat că „surogatele” la care făcea referire Ioan Fetea fac o concurență neloială mierii autohtone.

Situația în care ne aflăm, în opinia șefului Pro Agro, este cauzată de pasivitatea autorităților sanitare veterinare.

„(...) Există suspiciunea (n.r. - cupajării mierii), comparând prețurile de producție ale producătorilor din industria agroalimentară românească și cu ce se comercializează la raft. Practic, aceste produse, în primul rând, fac o concurență neloială pentru că este clar că ele utilizează tot felul de produse în compoziția lor, care sunt la limita legii. Nu vă pot da eu o cifră, dar este un fenomen care se întâmplă”, a precizat Dumitru. „Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare și care se răsfrânge până la urmă în a deschide calea acestor produse străine fără niciun fel de rezerve și asta pentru că nu facem controale cum se întâmpă în alte state, foarte riguroase și cu un procent mai mare. Dacă nu controlăm decât cinci la sută și mergem să controlăm doar firmele care știm noi că aduc produse bune, iar celelalte care practică concurență neloială și mai fac și evaziune fiscală și mai schimbă și facturile în vamă de pe o firmă pe alta, pe aceștia nu-i prindem niciodată”.

ACA are câteva obiecțiuni la Programul Național Apicol 2017-2019

Cu privire la Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019, Ioan Fetea a spus că o variantă a fost transmisă deja la Bruxelles, însă asociația pe care o conduce a avut câteva obiecţiuni. Una dintre ele este și redirecționarea unei sume din PNA către dotezea cu aparate de analiză a laboratoarelor statului, chiar dacă sumele sunt destinate apicultorilor.

„PNA trebuie să apară de la Bruxelles; MADR a trimis deja o variantă. ACA a avut unele obiecţiuni şi sperăm ca forma trimisă să fi ţinut cont de ceea ce am cerut. În primul rând s-a dorit să se ia 400.000 de euro din cele 7 milioane euro alocate anual ca să doteze cu aparate de analiză laboratoarele statului, deşi banii din program sunt pentru apicultori. Au dorit, de asemenea, să crească pragul privind efectivele pentru cei care cumpără stupi sau material biologic, de la 50 la 75 de familii de albine, deşi în România mai mult de 50% din stupine sunt cu mai puţin de 50 de familii de albine şi aşa nu-i ajutăm pe cei mici. Am cerut ca apicultorul să meargă direct la APIA cu cererea de finanţare, nu prin forme asociative, pentru că sunt deja 20 de procese cu APIA pentru nereguli care nu ne aparţin nouă. Ne transferă aceste responsabilităţi şi chiar ne iau şi banii”, a precizat Fetea.

Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 - 2019 prin PNA este de peste 7 milioane de euro pe an, respectiv 21 de milioane de euro pe trei ani.

România produce, în medie, 22.000 - 24.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.

Târgul Național al Mierii are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj, Bd. Ficusului 42, sector 1, București.

Vedeta evenimentului de acest an este vinul „suav” din miere, sec sau demisec – Vinum Apini.