Inovatori în toate domeniile
Reporter: Care sunt cele mai mari realizări din cei 100 de ani de activitate ai companiei Claas?
Hermann Garbers: Claas este un fabricant de produse de top. Această poziţie are la bază de cele mai multe ori capacitatea de a face prima mişcare, respectiv de a fi o firmă a cărei activitate de dezvoltare aduce ceva nou pe piaţă sau îmbunătăţeşte semnificativ tehnologia existentă. La Claas acest proces a început clar cu patentul dispozitivului de înnodat în 1921 şi a continuat cu prima combină de recoltat adecvată condiţiilor europene, respectiv combina „MDB" din 1936. A urmat primul utilaj de tocat nutreţ Claas din 1973 şi intrarea noastră în domeniul sistemelor de control şi comandă digitale, introduse pe piaţă pentru prima oară prin lansarea combinelor LEXION în 1995. Aici este vorba şi de intrarea noastră în domeniul muncii agricole de precizie. Tractoarele standard au intrat şi ele în gama de produse Claas din 2003 şi am avut deja câteva realizări în acest domeniu, cum ar fi familiile AXION 900 şi XERION de tractoare de mare capacitate. Facem parte dintre inovatori în toate domeniile, acestea incluzând, bineînţeles, şi utilajele de balotat şi utilajele de tocat nutreţ.
Sute de milioane de euro pentru cercetare-dezvoltare
Reporter: Cum este organizat serviciul Cercetare - Dezvoltare al Claas? Un departament special destinat cercetării și dezvoltării este vital pentru orice companie de top.
Hermann Garbers: Activitatea de cercetare-dezvoltare de la Claas este descentralizată. Toate firmele de producţie din lume îşi au propriile servicii de cercetare şi dezvoltare. În acest fel, atât modificările aduse produselor, cât şi produsele complet noi sunt dezvoltate pe plan local. Un exemplu edificator îl constituie CROP TIGER, o combină de recoltat orez pe care o fabricăm în India şi care a fost creată de noi în Asia. Totuşi, departamentele individuale de dezvoltare nu sunt autonome, ci sunt integrate într-o structură clară. Această activitate este organizată în jurul departamentelor de modernizare pentru diversele domenii de producţie în ce priveşte sistemul IT, cu ajutorul sistemului de gestionare a datelor de producţie (PDM). În urma iminentei introduceri a platformei CATIA/ENOVIA V6 pentru sistemele PDM din întregul grup Claas vom introduce un software standardizat de gestionare a datelor şi proceselor, recunoscut ca fiind în prezent cel mai avansat din cele existente pe piaţă. Acest sistem gestionează toate procesele şi structurile din domeniul de cercetare şi dezvoltare. Cunoştinţele stocate în acest sistem, care sunt continuu actualizate şi, lucrul cel mai important, accesibile tuturor celor implicaţi în procesul de cercetare-dezvoltare, au o valoare inestimabilă, mai ales atunci când este vorba de produse din ce în ce mai complexe. În ansamblu, cam 1000 din cei peste 9000 de angajaţi lucrează în serviciile de cercetare-dezvoltare.

Reporter: Ce resurse sunt disponibile pentru cercetare şi dezvoltare?
Hermann Garbers: În ultimul an financiar am investit 177 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare. Aceasta înseamnă cu peste 28 milioane euro mai mult decât anul trecut. În ce priveşte parteneriatele, colaborăm cu multe universităţi şi colegii din Germania şi de peste hotare. Mai mult, participăm şi la diverse proiecte de cercetare desfăşurate atât la nivel naţional, cât şi european, adeseori în parteneriat cu alţi fabricanţi de utilaje agricole.
Reporter: Pe ce termene „gândeşte" departamentul de cercetare-dezvoltare?
Hermann Garbers: Dacă vorbim de dezvoltarea preliminară, proiecţia noastră tehnologică se întinde pe zece ani sau mai mult în viitor. Acelaşi lucru este valabil şi în activitatea de dezvoltare. Dacă avem în vedere ciclurile de producţie, planificăm în general pe cinci ani, inclusiv modernizările şi introducerea de dotări noi. Cadrul de timp în domeniul controlului şi al comenzilor electronice, ca şi în cel al tehnologiei comunicaţiilor devine din ce în ce mai scurt din cauza ritmului rapid al progresului tehnologic în aceste domenii.
Utilaje din ce în ce mai inteligente
Reporter: Cu ce se confruntă în prezent serviciile de cercetare-dezvoltare?
Hermann Garbers: Scopul cercetării şi dezvoltării este ca la sfârşitul fiecărei zile de lucru să facă să crească avantajul clientului. Aceasta înseamnă, mai presus de orice, creşterea eficienţei fiecărui utilaj, sistem sau lanţ tehnologic în parte. Sistemele de asistenţă disponibile astăzi facilitează şi îmbunătăţesc în bună măsură procesul de producţie al tractoarelor, mașinilor agricole, al echipamentelor. Şoferul supraveghează procesele puternic automatizate în timp ce acestea se derulează. În acelaşi timp, utilajele consumă combustibilul mult mai eficient. Pentru recoltarea unei tone de cereale, o combină modernă utilizează doar jumătate din combustibilul pe care îl consumau utilajele de acum câteva decenii. Acest lucru este apreciat de utilizatori deoarece se reduc costurile şi emisiile de CO2, lucru important din perspectiva unei dezvoltări durabile. Majoritatea subiectelor la care se lucrează acum se referă la a face utilajele cât mai inteligente şi de a le face să lucreze în reţea.

Reporter: Cât de inteligente mai pot deveni utilajele, cu alte cuvinte în ce măsură suntem capabili să le facem să lucreze fără intervenţia omului?
Hermann Garbers: A face utilajele de recoltat sau tractoarele de mare capacitate să lucreze fără oameni, în câmp deschis, este posibil din punct de vedere tehnic, dar foarte complicat din punct de vedere al siguranţei. Activitatea se desfăşoară în natură. Condiţiile de lucru se schimbă în mod constant. Integrarea de sisteme inteligente suficiente în utilaj pentru a-i permite să abordeze în mod autonom orice situaţie imaginabilă, asemenea unui robot, ar fi un lucru extrem de complicat. Este de ajuns să luăm în considerare acest punct de vedere pentru a stabili cât de esenţiali sunt operatorii umani. Pe de altă parte, lucrul fără un operator uman nu este avantajos nici din punct de vedere financiar. Costurile se reduc prin optimizarea proceselor. În acest domeniu mai sunt destule de făcut.

Reporter: La ce să ne așteptăm, din partea Claas, în următorii 100 de ani?
Hermann Garbers:Pur şi simplu nu aş putea spune pentru că nu ştim ce tehnologii vor fi disponibile peste 20 sau 100 de ani şi în ce fel vom putea folosi aceste tehnologii pentru scopurile noastre. Prognozele tehnologice pe 10 ani sunt mai realiste. În ce priveşte dificultăţile cu care ne vom confrunta, putem deja să vedem mai mult în viitor. Prognozele ONU spun că în 2050 pe Pământ vor fi aproximativ 9,3 miliarde de oameni. Toţi aceştia vor avea nevoie de hrană, apă curată şi energie. Dacă progresele noastre ne permit să contribuim treptat la o creştere sustenabilă a producţiei agricole, păstrând şi randamentul financiar al activităţii, înseamnă că am făcut totul cum trebuie.