Mâncarea fast-food şi astmul la copii
Agerpres publică rezultatele unui studiu internaţional privind siguranţa alimentară, conform căruia copiii şi adolescenţii care consumă mâncare de tip fast-food de cel puţin trei ori pe săptămână riscă mai mult să sufere de astm sever, rinită alergică şi eczeme.
Studiul are la bază datele a 319.000 adolescenţi de 13-14 ani şi a 181.000 copii de 6-7 ani, care au participat la un vast studiu internaţional, având ca subiect astmul şi alergiile în copilărie, început în 1991. În cercetare au fost implicate circa 100 de ţări.
Cercetătorii conduşi de profesor Innes Asher de la Universitatea din Auckland (Noua Zeelandă) au intervievat adolescenţii şi părinţii copiilor despre regimul alimentar şi gravitatea simptomelor respiratorii observate în ultimele 12 luni. Ei au descoperit că mâncarea fast-food a fost singurul tip de hrană asociat cu agravarea simptomelor în cele două grupuri de copii, indiferent de ţară, nivel social sau sex.
Trei mese sau mai multe pe săptămână cu hrană de tip fast-food ar creşte riscul de astm sever cu 39% la adolescenţi şi cu 27% la copiii de 6-7 ani, precum şi pe cel de a avea o rinită alergică sau o eczemă gravă, potrivit studiului publicat în revista 'Thorax', care face parte din grupul 'British Medical Journal' (BMJ).
În schimb, consumul de fructe de trei sau de mai multe ori pe săptămână pare a avea un efect protector, cu scăderea gravităţii simptomelor cu 11% la adolescenţi şi cu 14% la copii. Cercetătorii menţionează că nu este vorba despre o legătură de la cauză la efect, ci de o 'asociere' statistică, ce urmează să facă obiectul unor studii suplimentare.
”Dacă s-ar dovedi această asociere, ar avea o însemnătate majoră în privinţa sănătăţii publice, în contextul în care consumul de mâncare de tip fast-food continuă să crească la nivel mondial”, încheie cercetătorii.
Redevenţele pentru terenurile agricole luate în arendă se plătesc până la 25 februarie
Inspectorii Direcţiilor Generale a Finanţelor Publice le reamintesc contribuabililor că începând cu data de 15 noiembrie 2012, redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă au fost preluate în administrare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Decizia are la bază Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2012, privind modificarea unor acte normative şi pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanţe datorate statului.
Având în vedere prevederile art.IV alin.(4) ale ordonanţei de urgenţă invocată anterior, a fost emis O.P.A.N.A.F. nr.08 din 07.01.2013 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 172 „Declaraţie- inventar privind redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 şi neachitate”, ce urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Potrivit dispoziţiilor art.IV alin.(4) ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2012, privind modificarea unor acte normative şi pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanţe datorate statului, beneficiarii contractelor de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului, plătitorii de redevenţă sunt obligaţi să întocmească pe propria răspundere şi să depună la organul fiscal competent o declaraţie - inventar privind redevenţele restante şi neachitate, avizată de Agenţia Domeniilor Statului, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a ordinului preşedintelui ANAF pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului declaraţie- inventar, respectiv 25 februarie 2013.
În această declaraţie inventar, plătitorii de redevenţe vor înscrie soldul obligaţiilor restante în data de 15 noiembrie 2012, inclusiv obligaţiile accesorii aferente acestora, cu excepţia celor cuprinse în titlurile executorii emise de Agenţia Domeniilor Statului şi neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2012.
Totodată, declaraţia inventar constituie titlu de creanţă, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi devine titlu executoriu, în cazul în care debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată în termen de 15 zile de la data împlinirii termenului prevăzut.
În conformitate cu prevederile art.IV alin. (6) ale O.U.G. nr.64/2012, pentru creanţele ce fac obiectul declaraţiei- inventar se datorează obligaţii accesorii potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, începând cu ziua imediat următoare împlinirii termenului de depunere a declaraţiei- inventar, respectiv 25 februarie 2013. De la această dată încep să curgă termenele în funcţie de care se stabileşte nivelul penalităţii de întârziere.
Plăţi privind bunăstarea animalelor
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă lansarea, începând cu data de 14.01.2013, a sesiunii de primire a cererilor de ajutor pentru Măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” – pentru sectorul porcine.
Pachetele disponibile în cadrul acestei submăsuri sunt următoarele:
- Pachetul 1 – Creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecarui animal;
- Pachetul 2 – Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială, cu o valoare a iluminării de 50 lux;
- Pachetul 3 – Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a şuinelor pe durata transportului;
- Pachetul 4 – Corectarea nivelului nitriţilor şi a nitraţilor din apă;
- Pachetul 5 – Reducerea noxelor cu 30 % faţă de nivelul minim obligatoriu, prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat;
- Pachetul 6 – Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă.
Beneficiarii plăţilor acordate în cadrul Măsurii 215 – sectorul porcine sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar veterinary şi exploataţiile comerciale de tip A, specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.
Primirea cererilor de ajutor, însoţite de declaraţiile şi angajamentele asumate de către beneficiari, se face la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al beneficiarilor, în perioada 14.01.2013 – 15.02.2013.
Perioada de depunere a cererilor de ajutor, formatul cererilor de ajutor şi instrucţiunile de completare sunt disponibile pe site-ul APIA www.apia.org.ro.
Confederaţia fermierilor din Franţa vrea mai multe locuri de muncă
Pentru că se apropie alegerile pentru Camerele agricole din Franţa, Confederaţia fermierilor vine cu un program de cereri. Printre problemele importante se află crearea locurilor de muncă. Confederaţia fermierilor este, de 25 de ani, un jucător important în activitatea sindicală din agricultura franceză şi susţine agricultura ţărănească tradiţională, cu toate dimensiunile ei sociale, agricole şi de prezervare a mediului, care constituie alternativa viabilă la agricultura industrială.
După ce la sfârşitul lui 2012 FNSEA (Federaţia Naţională a Sindicatelor din Exploatările Agricole) a venit cu propuneri, Confederaţia fermierilor s-a întrunit în ianuarie pentru a-şi expune programul de menţinere şi dezvoltare a locurilor de muncă din agricultură:
- Realizarea unei adevărate politici de instalare, facilitând transmiterea fermelor şi accesul la pregătire profesională, dar şi sprijin pentru tinerii fermieri
- Control asupra fondului funciar, pentru favorizarea creării de noi ferme şi mai puţin a dezvoltării celor existente
- Garantarea unui buget PAC coerent, pentru a evita fluctuaţiile în profit şi pentru a încuraja instalarea unor noi fermieri, dezvoltarea rurală şi siguranţa alimentară.
- Plafonarea subvenţiilor pentru fermierii deja activi, pentru a limita concentrarea terenurilor şi a finanţărilor.
- Susţinerea sectoarelor cu probleme, mai ales creşterea animalelor şi cultivarea fructelor şi legumelor
- Susţinerea zonelor cu probleme şi a micilor ferme, care sunt foarte eficace în ceea ce priveşte locurile de muncă şi ocuparea populaţiei
- Relocarea unor unităţi de producţie, pentru a asigura pieţele de proximitate şi pentru a elimina importurile
- Promovarea agriculturii şi a activităţilor creatoare de locuri de muncă – agricultura ţărănească, agricultura biologică, puncte de vânzare colective, transformarea
- Punerea în practică a normelor adaptate agriculturii ţărăneşti, pentru prezervarea acestei activităţi
10. Realizarea unor programe care să pregătească agricultura viitorului.
Confederaţia fermierilor a precizat în raport că în Franţa au dispărut 170.000 de ferme în ultimii 10 ani, care aduceau 350.000 locuri de muncă, respectiv 35.000 locuri de muncă pierdute în fiecare an.
Piaţa cărnii de porc e stabilă la americani
Tot pe 11 ianuarie, Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) a prezentat Raportul privind cererea şi oferta la nivel mondial pentru decembrie, în care sunt prezentate şi proiecţiile privind necesarul intern şi pentru export în 2013 la carnea de porc.
Producătorii de carne de porc au estimat pentru 2013 o stabilizare a numărului de animale crescute, dar o creştere uşoară a greutăţii porcilor, ceea ce ar conduce la o creştere a producţiei cu 2,2%.
Estimările pentru export au fost cu 0,7% mai mari din această cauză.
USDA apreciază o scădere a preţului cu 2 dolari la 100 kg, comparativ cu raportul din decembrie.
În ceea ce priveşte carnea de vită, raportul USDA estimează o creştere a cantităţii cu 0,9%, datorată greutăţii carcaselor, iar exportul e stabil.
Cresc preţurile la porumb şi grâu în SUA
Preţurile la porumb şi grâu au avut creşteri spectaculoase ale indicelui Dow Jones pe 11 ianuarie, după ce analiştii pieţelor au prezis creşteri ale cererii la grâne în acest an. USDA (Departamentul pentru Agricultură al USA) a anunţat că recolta lui 2012 a fost în uşoară creştere, faţă de recoltele proaste din ultimul deceniu. Cu toate acestea, Guvernul USA a anunţat că fermele de păsări şi consumul casnic sunt mai mari decât ceea ce se produce.
USDA a prezentat un raport din care reiese că proviziile de grâu vor fi mai mici, din cauza cererii destul de mari de la producătorii de carne de pasăre. Preţurile la porumb au crescut la toate bursele americane.
Preţul la soia e stabil, din cauza estimărilor mai mari ale producţiei.
În ceea ce priveşte porumbul, cel mai mare concurent la export este Brazilia, dar SUA trebuie să-şi rezolve întâi problemele cererii în creştere a producătorilor de carne de pasăre, care foloseşte porumbul ca furaj.
Previziunile privind cererea au condus la plantarea cu porumb a unor suprafeţe mai mari pentru 2013, cu 1% mai mult, dar insuficinte, după părerea analiştilor de piaţă, care se aşteptau la o creştere cu 3% la grâu.
Exportul de grâne impune standardul de calitate
Grupul francez Senalia a organizat adunarea generală anuală la Bursa din Paris, pentru a accentua importanţa aspectului calitativ al cerealelor în competiţia pentru export, mai ales din cauza ţărilor concurente din Est, zona Mării Negre.
În 2010, grupul a exportat 4,7 milioane de tone, a anunţat Laurent Martel, director Senalia. În 2011, exportul a scăzut cu 30%. Recolta din 2012, care e în curs de expediere, are o mare varietate a nivelului calitativ, iar serviciile de expediere au mari întârzieri.
Grupul a hotărât să facă mari investiţii, în următorii 5 ani, depăşind 48 milioane de euro. Dat fiind că este vorba de o investiţie foarte mare, era necesar să fie implicaţi mai mulţi jucători, aşa că s-a creat o uniune a cooperativelor care fac export pe canalul Sena- Europa de Nord. Pe de altă parte, s-au înăsprit criteriile de acceptare a grâului în silozul de unde se face exportul.
Pentru a putea face faţă concurenţei, Grupul Senalia a decis diversificarea recoltelor, dezvoltând culturile de cacao şi zahăr.
Pentru că ţările concurente din zona Mării Negre au preţuri mai mici şi o calitate din ce în ce mai bună a grâului, agricultorii francezi îşi iau măsuri de redresare, pentru a continua să fie jucători importanţi pe piaţa cerealelor.
Alimentele s-au ieftinit cu 7% în 2012
FAO (Organizaţia pentru Alimente şi Agricultura a Naţiunilor Unite) a anunţat că preţurile alimentelor au scăzut, pentru a treia lună consecutiv, în decembrie 2012. În tot anul trecut, scăderea preţurilor la alimente a fost de 7%, faţă de 2011. În principal, scăderile au fost la preţurile de pe piaţa internaţională la zahăr, uleiuri şi cereale. După o perioadă de incertitudini şi fluctuaţii ale preţurilor, cererea pe piaţa alimentelor a fost mai mică, iar oferta mai mare. În decembrie 2012, preţurile porumbului şi orezului au scăzut drastic, ca urmare a aşteptării recoltei noi din Africa de Sud.
Tot în decembrie 2012 şi preţurile la uleiuri şi grăsimi au scăzut cu 1,9%, pentru a patra lună consecutiv, ajungând la cel mai mic nivel din septembrie 2010.
Indicele preţurilor la carne a fost aproximativ la acelaşi nivel în noiembrie şi decembrie 2012, cu excepţia cărnii de porc, care s-a ieftinit cu 2%.
În ceea ce priveşte zahărul, preţurile au scăzut vertiginos, cu 17,1% faţă de 2011. Dat fiind că se aşteaptă creşteri ale producţiei mondiale şi ale cantităţilor exportate, mai ales din Brazilia, preţurile pe piaţa internaţională rămân mici.
De la furcă la furculiţă
Inginerul agronom Dimitrie Muscă s-a ţinut de cuvânt atunci când nu a risipit averea şi nici pământul vechiului CAP şi a spus că vrea să semene iarbă şi să culeagă salam. Cel care făcea performanţă şi înainte de 1989, atunci când a luat în mâini Cooperativa Agricolă de Producţie din Curtici, a adus-o de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de lei profit. Azi, dr. ing. Dimitrie Muscă este şeful a două mari afaceri agricole: Combinatul Agroindustrial de la Curtici şi Combinatul Agroindustrial de la Olari, judeţul Arad.
Dimitrie Muscă scrie istorie într-o realitate în care totul merge anapoda.
„Cele două combinate sunt proprietatea oamenilor, eu sunt doar directorul societăţii, nu am nimic în plus decât oricare dintre acţionarii acestor societăţi. Toţi acţionarii ştiu că am făcut multă performanţă. Eu am creat aceste societăţi. Societatea de la Curtici a fost prima din ţară constituită după 1989, atunci când nu era nici o legislaţie, când nu era nimic. Noi încă funcţionam după Legea 36 din 30 aprilie 1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Pe baza experienţei acumulate şi mai ales la rugămintea consătenilor mei din comuna mea natală am constituit şi la Olari un Combinat Agroindustrial, unde, la ora actuală, lucrăm 2500 de hectare."
Combinatul Agroindustrial de la Curtici şi Combinatul Agroindustrial de la Olari, judeţul Arad, au fost prezentate în emisiunea România Agricolă - Money TV. Puteţi urmări reportajul accesând link-ul:
https://www.youtube.com/watch?v=8uWZGgZYzoo
Ministrul Daniel Constantin e şef şi la ANSVSA
Guvernul României a alocat pentru Agricultură, în 2013, 3,8 miliarde euro. Pentru a face economii şi a repartiza mai eficient fondurile, anumite instituţii vor trece în subordinea directă a miniştrilor.
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale /MADR/ va prelua coordonarea activităţii Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), instituţie aflată acum în subordinea guvernului şi în coordonarea primului ministru, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.
O altă modificare vizează trecerea activităţii de pescuit şi acvacultură la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, condus de Rovana Plumb.
Personalul şi bunurile Agenţiei de Pescuit şi Acvacultură vor fi preluate în cadrul Ministerul Mediului, iar personalul transferat îşi va menţine drepturile salariale, a precizat Zaharescu.
Alte modificări au vizat îmbunătăţirea managementului Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR şi obţinerea unui randament crescut al absorbţiei fondurilor comunitare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Citeşte mai mult ...
Finanţări rambursabile, de pâna la 70%, pentru comune
Ministerul Finanţelor Publice a depus un proiect de modificare a Hotărârii de Guvern 1182/2011, prin care localităţile din zona rurală pot primi pâna la 70 % din limita anuală a finanţărilor rambursabile pâna la data de 31 august a fiecărui an calendaristic.
Autorităţile din localităţile rurale trebuie să obţină un document de negaţie din partea Ministerului Fondurilor Europene şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care să ateste că investiţiile nu sunt eligibile pentru a beneficia de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană.
Pentru încadrarea în deficitul bugetului general consolidat, anual se stabilesc limite pentru finanţările rambursabile, care pot să fie accesate de unităţile administrativ-teritoriale şi pentru tragerile ce se pot efectua din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate. Limitele sunt stabilite în funcţie de ponderea veniturilor proprii ale bugetelor locale în totalul acestor venituri pe ansamblul ţării.
Finanţările efectuate de autorităţile locale sunt autorizate de Comisia de autorizare a împrumuturilor locale, care evaluează impactul acestor finanţări rambursabile asupra cheltuielilor publice şi a deficitului bugetar.
Pescuitul sezonier la scrumbie
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (A.R.B.D.D.) anunţă că, în baza atribuţiilor şi prevederilor legale în vigoare a stabilit, prin Decizie a Guvernatorului A.R.B.D.D., data de 31 ianuarie 2013 ca termen de depunere a solicitărilor diferitelor societăţi comerciale şi/sau asociaţii ale pescarilor profesionişti pentru desfăşurarea activităţii de pescuit sezonier la scrumbie.
Societăţile solicitante trebuie să depună până la data de 31.01.2013 o cerere care să cuprindă informaţii referitoare la:
- zona de pescuit,
- locaţia punctului de acostare şi dotările acestuia,
- numele pescarilor autorizaţi şi numărul de ambarcaţiuni utilizate de aceştia;
- mijloacele de transport utilizate pentru transportul peştelui de la punctul de acostare la punctul de debarcare şi/sau centru de primă vânzare,
- locul de cazare al pescarilor şi mijlocul de cazare utilizat,
- persoana desemnată care va răspunde de funcţionarea punctului de lucru,
- modul de gestionare a deşeurilor rezultate şi zona repartizată în anul 2012.
La cerere se vor ataşa şi următoarele documente:
- autorizaţia sanitar-veterinară emisă de DSVSA,
- licenţă de transport emisă de ANPA pentru mijloacele de transport utilizate în transportul peştelui de la punctul de acostare la punctul de debarcare şi/sau centru de primă vânzare,
- cerere pentru ştampilarea avizelor de însoţire a mărfii de către A.R.B.D.D.
Decizia Guvernatorului A.R.B.D.D. a fost emisă ca urmare a discuţiilor şi analizei din cadrul Colegiului Executiv, în conformitate cu actele normative în vigoare.
Pescuitul comercial în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în 2013
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) informează că pentru practicarea pescuitului comercial cu ambarcaţiuni în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) în anul 2013, pescarii profesionişti trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să deţină licenţă de pescuit pentru navă/ambarcaţiune, eliberată de ANPA, vizată, după caz;
- să deţină permis de pescuit comercial, eliberat de ARBDD Tulcea şi/sau vizat pe anul 2013;
- să deţină autorizaţie pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare de specii de floră şi faună sălbatice – autorizaţia de mediu, eliberată de ARBDD Tulcea;
- să deţină autorizaţie de pescuit comercial, eliberată de ARBDD Tulcea;
- să deţină autorizaţie de funcţionare eliberată de consiliile locale.
Pentru obţinerea permisului de pescuit comercial, solicitanţii trebuie să depună la sediul ARBDD Tulcea următoarele documente:
- cerere, conform model;
- două poze tip paşaport;
- copie de pe buletin/carte de identitate;
- dovada plăţii taxei de eliberare a permisului conform prevederilor legale în vigoare (50 lei);
- copie de pe diploma/certificatul de formare profesională pentru profesia de pescar profesionist;
- cazierul judiciar din care să reiasă că solicitantul nu a fost condamnat sau sancţionat penal pentru infracţiuni la legea pescuitului.
Taxa pentru eliberarea permisului de pescuit comercial este de 50 lei, conform prevederilor HG nr. 1016/2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură.
Pentru vizarea anuală a permisului de pescuit comercial, solicitanţii trebuie să depună la sediul ARBDD Tulcea următoarele documente:
- cerere, conform model;
- copie de pe buletin/carte de identitate;
- cazierul judiciar;
- permisul de pescuit comercial, în original
www.ddbra.ro www.rezervatia-deltadunarii.ro
www.biosfera-deltadunarii.ro www.deltadunarii-romania.ro
Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură - "Săptămâna Verde" de la Berlin
Primul eveniment “Săptămâna Verde” a fost organizată pentru prima dată în februarie 1926, când Oficiul pentru Turism din Berlin a organizat o expoziţie agricolă cu prilejul întâlnirii anuale a membrilor Societăţii Germane pentru Agricultură. La prima ediţie au fost 50.000 de vizitatori.
“Săptămâna Verde” s-a organizat până în 1939. Evenimentul a fost reluat în 1951 şi a luat amploare după reunificarea Germaniei din 1990, având acum un program complex, cu standuri speciale şi numeroase seminarii.
Publicitate
Revista
