Cea mai mare evaziune din agricultură este la legume-fructe, carne şi panificaţie, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. La carne şi legume-fructe, evaziunea este estimată, în total, la 400-600 de milioane de euro.

“Pe zona de carne şi de legume-fructe, nu avem o cuantificare exactă a evaziunii, dar cred că pe zona de carne este undeva în jur de 200-300 de milioane de euro, iar pe legume-fructe cam aceeaşi sumă”, a afirmat Constantin. La panificaţie evaziunea este de 80%, a adăugat el.

Principala măsură pentru combaterea evaziunii este, în opinia lui Constantin, reducerea TVA de la 24% la 9%.

“Eu cred că, dacă vom reuşi pe sectorul de panificaţie să reducem TVA de la 24% la 9%, nu putem să vorbim de o evaziune fiscală, în viitor, mai mare de 10-15%, dacă nu chiar s-o anihilăm, prin ceea ce vom face şi cu organismele de control - ANAF, Garda Financiară. Nu ne vom mărgini doar la reducerea TVA, fără mecanisme suplimentare de control în piaţă”, a mai spus ministrul.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a primit din partea comisarului european pentru Sănătate şi consumatori, Tonio Borg, o scrisoare, prin care acesta le mulţumeste autorităţilor române pentru buna colaborare, implicarea şi reacţia rapidă dovedite în acţiunile preliminare şi ulterioare de identificare a sursei fraudei cu privire la implicarea industriei de profil din România în scandalul etichetării eronate a produselor din carne de vită substituită cu carne de cal.

În documentul primit de ministrul Agriculturii se menţionează că informaţiile extrem de clare şi corecte transmise de autorităţile române au făcut posibilă identificarea rapidă de către autorităţile franceze a companiei care a fost implicată în activitatea de etichetare frauduloasă a cărnii.

Comisarul Borg subliniază faptul că reprezentanţii Comisiei s-au disociat de anumite articole din presă, care indicau România ca sursă a fraudei. Comisarul Borg a afirmat, în numeroase ocazii, că România nu a fost implicată în activitatea frauduloasă, însă a fost menţionată numai datorită faptului că investigaţiile au demonstrat că originea cărnii de cal era într-un abator din România.

Într-un alt document transmis ministrului Daniel Constantin, comisarul Tonio Borg a informat despre acţiunile stabilite de Comisie şi calendarul de punere în aplicare, ca urmare a identificării de carne de cal neetichetată în produsele din carne de vită.

Având în vedere daunele aduse industriei de profil şi pierderii încrederii consumatorilor în lanţul alimentar, la nivelul Uniunii Europene, reprezentanţii Comisiei le-au transmis statelor membre un plan de acţiune, în cinci etape. Acesta cuprinde acţiuni specifice şi măsuri de punere în aplicare cu privire la: lupta împotriva fraudelor în domeniul alimentar, programe de testare, paşapoarte pentru cabaline, controale oficiale şi etichetarea originii cărnii.

Comisarul Borg le solicită tuturor statelor membre sprijin în aplicarea planului şi a arătat deschidere în discutarea acestuia cu autorităţile competente.

În cadrul discuţiilor din 27 martie, dintre producătorii şi procesatorii de lapte şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin, acesta a anunţat că, până la data de 30 iunie 2013, se va crea un fond mutual, după modelul celui francez, unicul funcţional la nivelul Uniunii Europene, prin care se doreşte mutualizarea riscurilor în agricultură. Fondurile mutuale au o triplă participare - agricultori, stat membru, Uniunea Europeană.

Fondurile mutuale au două obiective:

1.Responsabilizarea agricultorilor în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin contribuţia financiară a acestora

2. Mobilizarea finanţărilor comunitare pentru gestionarea riscurilor, în zona pierderilor economice.

Finanţarea fondurilor mutuale este formată din cotizaţiile agricultorilor (35%) şi a Fondului Mutual (65%) - contribuţie UE (47,75%) şi contribuţia României (16,25%).

Exista 3 tipuri de riscuri care se despăgubesc:

1. apariţia unui focar de boală la animale, cu condiţia ca aceasta să figureze pe lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar

2. apariţia unui focar de boală la plante (înscrisă pe lista organismelor dăunătoare, fixată prin Decizia din 31 iulie 2000 de stabilire a listei organismelor dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte vizate de măsurile de combatere obligatorie; doar bolile reglementate)

3. un incident de mediu, în cazul în care este vorba despre un episod specific legat de un eveniment punctual şi cu o dimensiune geografică limitată (origine nenaturală).

Sunt eligibile pentru acordarea de despăgubiri din fondurile mutuale în special următoarele cheltuieli:

- costurile sau pierderile legate de pierderea de animale sau de plante;

- costurile sau pierderile legate de pierderea activităţii pe exploataţie, în special cea inerentă scăderii performanţelor zootehnice ale animalelor sau a randamentului plantelor;

- costuri sau pierderi de ordin economic şi comercial, în special cele provenite din restricţionarea sau interzicerea circulaţiei sau schimbului, din limitarea zonelor pentru păşunat, din schimbarea destinaţiei producţiei etc.

Între pierderile economice neeligibile se regăsesc „pierderile economice”, care fac deja obiectul unei cofinanţări comunitare şi pierderile economice ale animalelor de companie.

Azi, 27 martie 2013, la sediul MADR, ministrul Daniel Constantin a avut o întâlnire de lucru cu producătorii şi procesatorii de lapte, pentru a discuta despre pierderile suferite de aceştia şi pentru identificarea de soluţii în perioada imediat următoare. La întâlnire au participat Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Asociaţia Holstein RO, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească Tip Simmental, Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate.

Acest proiect se află la ministerele avizatoare. Potrivit acestuia utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători, sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud. Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, MADR, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Autoritatea competentă monitorizează declaraţiile obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate, aşa cum este prevăzut la art.185e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului.

Ministrul Agriculturii a mai punctat că are în vedere, în elaborarea următorului program de dezvoltare rurală, 2014-2020, identificarea de soluţii pentru susţinerea producătorilor de lapte, mai ales pentru că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate, iar nivelul de competiţie al fermelor de lapte din România este mai redus.