SIMA 2013 – Tehnologia viitorului
Mai mult de 1.700 de companii, reprezentând 40 de ţări au fost prezente la SIMA (Salonul Internaţional al Mecanizării Agrculturii), salonul care a fost organizat la Paris-Nord Villepinte,între 24-28 februarie 2013, în cadrul Salonului Internaţional al Agriculturii (SIA). Pe cele 24 de hectare ale salonului, a fost expus echipament agricol de performanţă. 248.800 de vizitatori din 145 de ţări au venit să vadă cele mai noi maşini produse şi expuse de marile firme din toată lumea. La eveniment au participat 30 de delegaţii oficiale internaţionale şi peste 330 de delegaţii oficiale. Toată lumea a venit să vadă ultimele inovaţii pentru agricultura viitorului.
Criteriile de premiere
În cadrul salonului a avut loc competiţia SIMA Innovation Awards, la care s-au acordat 19 premii, dintre care 3 medalii de aur, 4 medalii de argint şi 12 menţiuni speciale.
Comisia care acordă aceste premii a avut în vedere trei mari direcţii.
Prima este integrarea din ce în ce mai sofisticată a tehnologiilor de informare şi comunicare (ICT) în maşinile agricole. Utilajele complexe sunt uşor de folosit datorită internetului, a telefoanelor mobile şi a tabletelor.
A doua direcţie este inovaţia în eficienţa tehnică, economică şi de mediu a acestor utilaje, dar şi uşurinţa cu care pot fi folosite. Eficienţa este uşor de văzut în modul cum se pot împrăştia fertilizatorii şi produsele fitosanitare, dar şi în funcţiunile interne ale maşinii, de la performanţele de energie până la motoare, sisteme de transmisie, atitudinea prietenoasă cu solul sau la presiunea din roţi.
Al treilea criteriu de evaluare se referă la siguranţa pe care o oferă utilajul în explotare.
Toate aceste criterii au fost respectate în acordarea premiilor pentru inovaţie.
Premiile pentru inovație
Câştigătorul cel mai medaliat a fost în acest an Claas, care a luat două Medalii de Aur şi una de Argint. O alta Medalie de Aur a primit tractorul Clean multi-fuel de la John Deere, iar la Medaliile de Argint, pe lângă Claas, au mai fost premiaţi Jeantil, pentru un sistem de răcire la semănători, John Deere, pentru un terminal virtual care oferă informaţii, şi New Holland Agriculture pentru BigBalers.
Claas a impresionat cu sistemul de control automat pentru combine, care a luat Medalia de Aur.
Pentru prima dată în istoria acestor utilaje, sistemul Cemos Automatic, adaptat la Lexion, preia comanda şi face singur setările şi corecţiile. Numeroşi senzori preiau sarcina omului care conduce utilajul şi comandă ei setările: câte boabe, cu ce viteză, la ce adâncime. Sistemul face ajustări în permanenţă, în funcţie de parcelă şi de specificul solului.
O altă Medalie de Aur a primit Claas pentru aplicaţia Universal Isobus Terminal pentru tablete-terminal (IPad sau tabletă Android), care este în plin proces de dezvoltare. Tableta devine operator unic, interfaţa între om şi maşină. Această nouă tehnologie poate fi folosită şi pentru transfer de date şi realizarea de hărţi ale terenurilor.
În sfârşit, John Deere a luat cea de-a treia Medalie de Aur cu tractorul “curat”, care poate folosi carburanţi de diferite feluri, inclusiv bio, separat sau în amestec. Diferiţi senzori măsoară vâscozitatea, densitatea, temperatura carburantului. În funcţie de datele pe care le transmit senzorii, unitatea de control a motorului decide ce setări trebuie să facă, astfel încât să respecte normele de poluare.
În afară de cele două Medalii de Aur, Claas a primit şi o Medalie de Argint pentru sistemul de răcire al combinelor. Sistemul “Dynamic Cooling” pentru combine are o poziţie optimă. Aerul este absorbit prin acoperiş, trecut prin radiator, înainte să ajungă în motor, şi evacuat prin grătare laterale. Acest design generează un efect de cortină, adică previne ridicarea prafului şi pătrunderea lui în radiator, ceea ce aduce un plus de putere motorului cu un consum mai mic de combustibil, iar utilajul face mai puţin zgomot.
New Holland a câştigat o Medalie de Argint cu “BigBalers”, o maşină de balotat cu un design inovator, care asigură mai multă securitate, fără ajutorul altor unelte. BigBalers este singura de pe piaţă care are un sistem atât de simplu, incât nu are nevoie de unelte pentru a avea acces la părţile mobile.
Tot o Medalie de Argint a primit şi Terminalul Virtual prezentat de John Deere.
Cu ajutorul unui display, (Remote Display Access -RDA), un fermier cu experienţă poate să folosească o conexiune de internet pentru a primi informaţii pe un terminal (Isobus Terminal), montat pe un tractor sau pe o maşină, în timpul lucrului.
JEANTIL a prezentat un robot pentru hrănirea animalelor cu care a câştigat o Medalie de Argint. Acesta pregăteşte hrana, face mixurile şi calculează raţia pentru fiecare animal şi are un braţ robotic care distribuie hrana în dreptul animalului.
Reforma PAC presupune strategie naţională
Agricultura românească, absorbţie de 90% în 2013
În România, reforma PAC a fost îndelung discutată la toate reuniunile fermierilor, la toate nivelele de decizie, pentru că fiecare domeniu va avea un program naţional de dezvoltare. Unul dintre factorii de decizie şi execuţie este Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - APDRP, care trebuie să gestioneze sumele alocate pentru perioada 2014-2020. Chiar dacă e printre agenţiile cu rezultate bune, APDRP are şi probleme de rezolvat în propria funcţionare.
„Am plătit efectiv 56% din fondurile alocate de Uniunea Europeană în perioada 2007-2013, am contractat 75% din suma alocată de 8,1 miliarde euro. La finalizarea sesiunilor pe care le avem în curs, sperăm să ajungem, până la sfârşitul anului 2013, la absorbţie de peste 90%”, a declarat Nicolae Popa, director general adjunct APDRP.
E adevărat că problemele nu au fost doar de organizare şi birocraţie, ci şi din cauza rezilierilor şi abandonului beneficiarilor, inclusiv la proiectele primăriilor.
De ce ar renunţa cineva la un proiect benefic pentru firmă sau pentru comunitate? Vechea problemă – banii, partea de cofinanțare.
La APDRP au fost depuse 140.000 de proiecte şi bani sunt pentru 70.000
Dacă ai un proiect câştigător, dar nu găseşti o bancă sau un fond de investiţii care să te ajute la cofinanţare, eşti obligat să abandonezi. Foarte mult timp, băncile din România nu au avut interes să împrumute agricultorii, iar fondurile de investiţii s-au orientat, cu precădere, către activităţi comerciale. Din cauza recesiunii, când comerţul merge prost, iar oamenii nu mai iau credite cu orice dobândă, băncile s-au orientat către agricultori, păstrând dobânzile la un nivel ridicat, ca pentru creditele de consum. Nicio facilitate pentru fermieri! Problema e veche şi îndelung discutată, cu rezultate modeste.
Directorul Nicolae Popa de la APDRP are şi o altă explicaţie pentru rezultatele din perioada 2007-2013, şi anume o mare lipsă de personal, în urma restructurărilor din ultimii ani.
În afară de asta, suma alocată pentru APDRP a fost mai mică decât jumătatea sumei solicitate prin proiecte. „S-au depus 140.000 de proiecte pentru 2007-2013, cu o valoare de 18 miliarde euro, iar noi am avut la dispoziţie numai 8 miliarde de euro, pentru 70.000 de beneficiari.”
Banii necheltuiţi se realocă
Banii europeni necheltuiţi se vor realoca sectoarelor unde sunt solicitări mai mari, mai ales către proiectele de infrastructură. „Ministrul Daniel Constantin a constatat că în România nu se produce carnea de vacă şi trebuie să o importăm, că nu avem depozite pentru legume-fructe şi din cauza aceasta sunt importuri mari, există în piețe marile mafii care nu lasă producătorii să intre și să-și valorifice mărfurile. Atunci s-a venit cu două măsuri: Măsura 121, pentru construcţia de ferme pentru vaci de carne şi Măsura 123, pentru construirea de depozite pentru legume şi fructe, cu afilierea tuturor producătorilor, în aşa fel încât ei să aibă unde să depoziteze producţia, să ambaleze în condiţii normale şi apoi să o comercializeze”, spune Nicolae Popa, director general adjunct APDRP.
O problemă care ar trebui urgent rezolvată este actualizarea cursului valutar. Când s-a făcut bugetul pentru 2007-2013, cursul euro era de 3,8, iar acum este de 4,4 lei. Ordinul pentru reglementarea acestei probleme este încă la Ministerul de Finanţe. „Se discută despre subvenţionare sau vom considera cheltuielile eligibile, ne spune Popa. Dorim să schimbăm mentalitatea şi modul de abordare în relaţiile dintre beneficiar şi agenţia noastră.”
O strategie mai bună în alocarea resurselor
Nicolae Popa, director general adjunct APDRP face parte din comisia care va negocia cu echipa ce va câştiga realizarea Strategiei Programului de Dezvoltare Rurală 2014-2020. „Vom controla periodic, ministerul va face la fel, vom face grupuri de lucru, vom discuta cu sindicatele, cu patronatele, cu asociaţiile profesionale, de la care trebuie să vină propuneri, sesizări şi sugestii, în aşa fel încât să creionăm un program de dezvoltare naţională rurală cât mai aplicabil, mai real şi pliabil pe realităţile existente în agricultura noastră”, a precizat Nicolae Popa.
Din experienţa perioadei anterioare, MADR şi APDRP au o concluzie - nu trebuie acoperite toate cele 26 de măsuri de finanţare, pentru că nu sunt toate suficient de atractive pentru agricultori. „Dorim să finanţăm numai acele măsuri viabile, cu bani mai mulţi, rezolvând problema dezvoltării exploataţiilor agricole, instalarea tinerilor fermieri, să dezvoltăm şi să îmbunătăţim procesarea produselor agricole, infrastructura în mediul rural.”
Legislația pune bețe-n roatele agriculturii
Fermierii ştiu cel mai bine care sunt problemele, dar, de multe ori, nimeni nu i-a întrebat ce părere au. Deciziile au fost luate de politicieni sau funcţionari, care nu au contact direct cu agricultura. Constantin Anghel a fost primar şi este fermier în comuna Independenţa, judeţul Călăraşi, aşa că are o imagine mai bună asupra problemelor.
„Se pune acum un accent deosebit pe investiţiile din ferme şi cred că de aici trebuia început. Dacă acum șase ani începeam în acest fel, puteam, în a doua etapă, să trecem la procesarea producţiei agricole vegetale sau a producţiei animale”, ne spune Constantin Anghel, președinte Agrozootehnica Independența (Călărași).
Când permiţi o dezvoltare haotică, fără direcţii logice pentru evoluţia unui domeniu, nu poţi să te aştepţi la rezultate prea bune.
Apar mereu disfuncţionalităţi, probleme nereglementate şi amânate, cum ar fi punctajele pentru accesarea fondurilor europene. „Agrozootehnica Independența e înfiinţată pe Legea 36, printre puţinele care au mai rezistat. Avem o experienţă de 22 de ani, cu profit şi contribuţii la bugetul statului. Ne aşteptăm la câteva reglementări. De exemplu, în criteriile de accesare a fondurilor europene, societatea agricolă primeşte mai puţin, doar 35-40%, dacă preşedintele are peste 50 de ani. Nu se ia în discuţie faptul că avem trei ingineri tineri angajaţi, de 24 şi 28 de ani, care vor prelua conducerea societăţii agricole”, povestește Constantin Anghel.
În societate sunt 1000 de membri, cu suprafeţe între 0,5 și 3 hectare. Ce legătură are vârsta conducerii societăţii cu activitatea agricolă sau cu profitul?
„Eu, ca stat, aş avea un interes - să am locuri de muncă, să-mi producă cât mai mult şi să-mi facă profit cât mai mare, pentru ca să mi se întoarcă la buget sume cât mai mari”, spune fermierul, destul de supărat. Anghel face mereu calcule, ca manager. „Un membru al societăţii noastre, care are 5 hectare de teren, a primit 1000 de kilograme după recoltat, ceea ce ar însemna 4.500 lei. Ştiţi că este mai mult decât o pensie a unui fost cooperator, pe un an de zile? Atunci când societatea va produce mai mult, atunci vom da şi mai mult la bugetul de stat.”
Profitul societăţii Agrozootehnica Independența se distribuie conform deciziei adunării generale. Constantin Anghel are însă un model în ceea ce priveşte organizarea societăţii. „Am învăţat şi eu de la Dimitrie Muscă, șeful Combinatului Agroindustrial Curtici din Arad, să reinvestim profitul, ca să ne putem dota cu utilaje și echipamente performante, să ne facem propriile unităţi de procesare, magazine de desfacere.”
Infrastructura rurală este esențială
Constantin Anghel are experienţa perioadei în care a fost primar, aşa că aşteaptă o mai mare putere de acţiune şi viteză de reacţie din partea autorităţilor locale.
„Mă aşteptam ca aici, la dezbaterea reformei PAC, să fie şi autorităţi publice locale, pentru a se pune accentul mai mare pe Măsura 322, unde a fost o problemă a proiectelor complexe. Proiectele ar trebui să aibă 1-2 acţiuni, nu 5-6, astfel încât să se poată vedea rezultate. Una este să bag apă şi canalizare sau să fac numai asfaltări de drumuri și cămin cultural în fiecare localitate, şi alta este, cum s-a făcut până acum, să se lucreze la 5-6 acţiuni. Comunităţile mici nu au reuşit să susţină acest mod de lucru.”
Este nevoie de infrastructură în localităţile rurale, inclusiv irigaţii.
Constantin Anghel este încrezător şi optimist în privinţa agriculturii româneşti, a dezvoltării rurale, şi are mândria omului care construieşte. „Am fost în Bulgaria şi am rămas surprins, pentru că se spunea că ei ne-au luat-o mult înainte. Nu este aşa! Sunt sătul de dezinformări. Pe drumul de la Ruse către Bansko, aproape 450 km, nu am văzut case noi, modernizate, nu am văzut garduri. Dacă mergi prin România, vei vedea toate aceste lucruri. În plus, aici sunt unităţi agricole închegate, care oricând pot rivaliza cu orice unitate agricolă din Bulgaria şi din Uniunea Europeană”, ne spune el răspicat.
Constantin Anghel este gospodar respectat şi este conştient de puterea exemplului pe care îl oferă. „Eu am accesat fonduri şi o voi mai face, pentru că este păcat să vină cineva şi să spună că noi, românii, nu suntem în stare să atragem fonduri pentru dezvoltarea fermelor. Ne pregătim într-un mod foarte serios în acest sens. Ne pregătim încă de pe acum, pentru a nu avea probleme în folosirea fondurilor şi punerea lucrurilor la punct în modernizare.”
Măsurile anunţate de Ministerul Agriculturii şi de Ministerul Fondurilor Europene vizează, în primul rând, eliminarea birocraţiei şi a ineficienţei, pentru că experienţa deja acumulată în perioada 2007-2013 a evidenţiat unde sunt problemele, unde trebuie făcute reformele.
Paharul cu... visuri
Se vorbeşte bine, Slavă Domnului, în sfârşit, despre vinul românesc. Dezvoltarea cantitativă a sectorului, a trecut la faza calitativă. De acum incepe reinventarea. Cătălin Păduraru
Am putea lua în calcul că Europa, în criză, ne va trimite acasă mulţi dintre connaţionalii care lucrează în diferite colţuri ale ei.
Mulţi dintre ei se vor întoarce către oraşele româneşti, în căutarea unui salariu mai apropiat de cel pe care îl primeau în străinatate, mai apoi, într-un mers firesc, unii se vor întoarce către satele de obârşie.
Putem fi martorii apariţiei unor meserii noi, a unor noi tipuri de relaţii de muncă, sau lucrative. Nu cred că ar fi o surpriză ca mulţi tineri să devină viticultori, fără să facă şi vinificaţie, mai ales că investiţiile deja făcute în crame par să nu mai încurajeze concurenţa venită dinspre micii investitori. Ar putea să apară organizări de tip ,,colectiv”, ,,cooperativă”.
Modelul este prezent în diferite ţări ale UE, foarte multe în ţările în care românii au lucrat şi s-au putut familiariza cu avantajele acestui tip de organizare şi la fel de important, s-au confruntat şi cu neajunsurile de funcţiune, putând adapta astfel, formula cea mai potrivită.
Zonele viticole, mi se par în acest moment, cele mai ofertante pentru activităţi în zona rurală, cu potenţial de câstig similar cu zona urbană.
Este o chestiune de timp si de declic de atitudine, până când regiunile viticole ale României vor începe să-şi manifeste forţa de atracţie.
Revoluţia culturală pe care o pomenesc ca fiind singura cale de ieşire din criză, este complexă şi cuprinde şi aceste segmente. Învatarea este un proces pe care tinerii care au muncit ,,afară” nu-l resping, iar ,,reinventarea” o acceptă, pentru că au practicat-o oricum, atunci când au plecat.
Particip la un program de Specializare Antre / Intraprenoriat şi Inovare, un produs didactic şi de formare din fonduri europene, realizat în baza competenţelor profesionale ale celor de la ASE, respectiv FEAM (Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului). www.aac.ase.ro
Multiplicarea unor astfel de programe, mărirea bazei de cursanţi, ar conduce către îmbunătaţirea calităţii vieţii in România.
Să ne imaginăm, şi daţi-mi voie să anticipez, că măcar parţial aceste proiecţii vor deveni realitate, ce ar însemna o asumare antreprenorială modernă, avangardistă, pentru tinerii întorşi din Occident.
Exerciţiul jonglează cu ipoteze reale, combinate cu rezultate ideale.
Specializarea în oenoturism şi crearea unui canal de comunicare cu poţentialii doritori, astfel încât o familie să poata gestiona, în nume propriu, grupuri de vizitatori, pe care să-i însoţeasca la crame. Un fel de ghid extern pentru cramă, dar agreat şi cu o înţelegere comercială legală. Într-o zonă în care oenoturismul s-ar dezvolta şi cei care nu au abilitatea de a prezenta crama / vinurile sau care nu ar mai ,,avea loc” pentru acest serviciu, ar putea acoperi secvenţe din întregul scenariu.
Unii ar putea găti, oferind un fel de catering pentru locurile şi evenimentele unde se “întamplă” acestea, alţii pot organiza vizitarea fermelor de animale, alţii pot produce şi vinde produse locale dupa rigorile sanitare ale timpului nostru.
Ceea ce parea să nu mai producă ,,audienţă” dar, iată se ,,vinde” din nou foarte bine: folclorul. Dansuri, muzică, obiceiuri.
Poate ca ,,instituţia” micului fermier nu va rezista în forma actuală. Apar însă noi provocări şi noi oportunităţi. Totul este să se producă schimbarea de mentalitate.
Deşeurile de la un porc, de la doi, trei, şase, sunt o problemă. La o crescătorie cu 100 de porci, poţi deyvolta ideea cogenerării energiei. Biogaz, în cazul de faţă. Ajungem la un alt palier de asumare – ecologia. Vor fi alocate sume din ce în ce mai mari pentru curăţarea solului, a apei, a mediului în general. Cine va fi implicat în aceste activităţi?
Vedeţi, criza este dureroasă. Cred însă, că dacă suntem atenţi, putem să transformăm în avantajul acestei ţări această turbulenţă economică majoră a lumii, una care, prin zdruncinătura zdravană, ar putea reaşeza nişte lucruri care, oricum, nu prea stăteau bine.
Pentru viitor, vinuri şi gânduri bune!
Scrisoarea lu’ Gheorghe (Martie 2013)
ACESTA ESTE UN PAMFLET șI TREBUIE TRATAT CA ATARE Caricatură: A. F. Badiu
Hai să trăiești șefu' pintru că scăpași cu bine în primăvară. De unde știu? Dete colțu' ierbii și începură a se înnunti maidanezii, de-o să avem o producție dă miei pă piața internă, de-o să-i podidească pizma pe uiști cum ne-a crește pibul, dacă apucă Dom'Victoraș să-i fișcalizeze pă furnizori. Pă ei îi roase pizma și când cu vrăbioara de harmasar, că de aia băgă ăla, (cum îl chemă? Abrahamovici), doar gloabe, să ne batgiucurească steluța (nărăvașă rău, da' rău de tot !), ca'cum ne batjiucuriră cu bifstecul dă talan, dar'ar tignafesu'n ei să dea. Acu, dacă numai pe un meci își trase dom Jiji ca la un meleon de parai, vin io și te întreb, n-ar fi bine să ne tragem de-o afacere pă privat? Dacă am arenja cu doftoru' ăla de neguța oo necocoșite, să facă răsad de la alde Rusescu, Bouceanu, Popa și Tătărușanu? Le-am vinde pe parale bune (valută forte, nu euroi în cădere liberă!), la toți ăia de n-are sânje-n instalație. Vezi mata ce și cum și bate fieru' cât îi cald. Nu crez să nu se existeze amatori, mai ales dacă pune ietichete meseriașe, cum ne cere ue. Vezi că intră in afacere și A'Mică cu fina, nevasta lu' primarele, pă partea dă recoltare. Da' nu de asta ț'am iepistolat! Ț'am spus că nu se meritează ca poștarii să se greveze, că o să le mărească lefili, făr' de grevă? Ț-am spus! Io-te că le ridică. Le dublă. Așa că pă medie dete o mărirea, cam cat reduse dom'Iemil. Ce faci ni znai? Socoate! Lefa lu' directoru', plus leafa lu' toți poștarii la un loc, dată pe din două, dă că pe medie leafa în poștie crecu' cu o litră. Nădăjduiesc că o s-o facă pintru toți bujetarii. Dacă tremete la păscut (dete colțu ierbii!), doi din zece bujetari, că nu poa' să trimeță o juma' de om, decât dacă-i cuplat cu juma' dă șoșoi șchiop și ridică leafa la șefi, derivă că pă medie se poate învârtoșa lefili. Și de unde se învârtoșează lefili, se învârtoșează și cotizația la penzii, de o să crească și penziile, și de unde crește penziile crește și daru' la poștar, la doftori, la profesori, la fișcal, ce mai, la toată partea dă macroieconomie care'le se nutrește den lefi și penzii. Devine că ne scoatem din criză. Le am, ț'am mai zis io!
Mai am de-o manțocărie! Zic să te enteresezi pe sus, pe unde ai trecere și să vezi ce le pohtește rânza la ăia de nu ne dă voie să ne băgăm picioarele'n șenghenu' lor. Facem ca' cum am făcut cu baroneasa aia de murea de grija gorobeților, ca cânele de drum lung. Îl convoc pă Rechinu' (ăl mai brava branconier!) și "speriem" nește baboi mășcați dintr-o privată, de-o am io pe aici. Bașca o oca dă netimbrată și un damijon cu zaibăr. Am băgat noi tărișoara în nato și ue cu carașii (ăl mai dulce pește de sub undergrundu' apii!), d'apoi acu' când neamțu'i în campanie și-i crapă măsaua dupe o saramurică pintru ilector. Dacă o fi să mai întinză pelteaua am și soluția: tremetem coietnicii din supurbană, să le entoxice piața cu papiroase netimbrate și legume mahometane, carele ie la fel de ecolizate ca ale lor și jaba analize dă drumuire. O să șază pă tron și s-or uita la pib ca curca'n lemne și n'o să le vie să crează că intrară în criză, pă parte dă acciză. Ce tot cată noduri în papură, că n-avem control pă vămili cardinale dă la noi. Să vie ici'șa'n Obor să-i vază pă bodigarzi, care știe tot: ce fel de, când, cum, de unde, unde, de la cine, la cine, cât, mai ales cât! Legalizam și parandărătul, ce mare scofală? La șase sute de legiuitori și nu crez să zică f'unul pas, că de unde-și trage micii, pixele, sacoșili și fasolea cu ciolan? Să-mi zici când ai pus calimera pe roate, să le ajungă ciortanii cu urechili roșii, fără mișcători (ca codu' lor!), să nu zică la urmă că baboiu-i cal, calu-i vaca, vaca-i nebună și măgarul fără frână.
A lu' mata, Gheorghe
Cronica unui prost cu studii superioare (Martie 2013)
Castanele fierbinţi din războiul pentru agrodolar
Un început de an cu sunete de alarmă, iar mai apoi cu fanfare tot de război”, având drept obiectiv agricultură şi alimentele. Nu trebuie să fii expert, poţi fi chiar prost cu studii superioare pentru a-ţi da seama că este în plină desfăşurare războiul alimentelor, pentru noua monedă forte, numită agrodolarul. Se spune că în război şi în dragoste totul este permis şi astfel, numai în ultimul timp, au ieşit la lumina “muniţiile” folosite în confruntările globale şi locale. În acest război fiecare combatant îşi experimentează propria arma pe teritoriul “vrăşmaşului” Cel mai mediatizat “armament” a fost şi este carnea de cal. O bombă cu efect neaşteptat chiar şi de britanicii care au lansat-o – sau poate DA. Englezii, francezii şi până şi cei cunoscuţi în istorie cu “fereşte-te de darul grecilor” ne-au găsit pe noi românii vinovaţi. Nimeni nu şi-a cerut scuze pentru gravele acuzaţii iar despre consecinţe... Iată, aşa dar cum s-a experimentat un “armament” cu efect devastator pe termen lung. Fac o mică paranteză, pentru primul efect şi citez folclorul electronic: „Întrebare: Cum este carnea de cal cu gust de carne de vacă? Răspuns: Aşa cum este carnea de miel cu gust de carne de câine!” Că este “războiul” alimentelor stau dovadă numeroase ştiri din presă Agricolă internaţională: S-a ajuns la o amplă dezbatere despre scandalul cărnii de cal în Parlamentul European. Oare de ce? Acesta este doar un mic episod. Aflu că zeci de tone de caşcaval contrafăcut au fost retrase de la consum de către autorităţile din Ungaria, zeci de tone de caşcaval de origine poloneză, deoarece produsele conţineau un procent important de grăsime vegetală?!.
Rusia va scoate anumite companii germane din lista furnizorilor ţării din cauza îngrijorării privind posibilul conţinut de aflatoxina B1 existentă în produsele acestora.
Tot Rusia interzice importul de carne cu ractopamina din SUA şi din acest episod profită Brazilia
Cererea crescândă de biocombustibil a lăsat agricultorii din mai multe ţări fără obiectul muncii, adică teren agricol, arată un raport întocmit de fundaţia nonprofit GRAIN din Spania.
Focare de război şi pe PLAIURILE MIORITICE.
Fructe cu pesticide şi macrou cu paraziţi care au ajuns în depozitele şi magazinele din şapte judeţe din ţară. Peştele, pescuit în Insulele Feroe, a trecut prin Olanda înainte de a ajunge în România. Pere şi ardei capia din Turcia, contaminate cu pesticide. Din câte ştiu, sanitariştii veterinari au descoperit “apă caldă” şi de fapt au băgat gunoiul sub preş. Încă din anul 1997 am semnalat, cu probe de laborator, că tomatele din Turcia aveau cantităţi foarte mari de nitrate şi nitriţi. Ce s-a întâmplat? “A rămas ca în tren” şi au fost consumate şi de copii care ulterior au fost depistaţi cu afecţiuni la ficat. Nu credeţi? Întrebaţi specialiştii cărora de multe ori li s-a pus botniţă.
Şi dacă este război, de ce să nu ne dăm şi noi mari. ANSVSA a băgat pe ţeavă aflatoxina din lapte. Ce a ieşit? O dezbatere ne profesionala susţinută chiar de cei care cunosc adevărul nu de ieri, ci din totdeauna. Dacă exist, unde este??? După răspunsuri romanul traduce că este în toată ţara. Mi-a rămas în memori răspunsul şefului cel mare de la ANSVSA că nu-i poate sancţiona pe cei vinovaţi cu caii din Delta. Întrebare: dar de compensat îi poate? Răspuns: îi poate cu vârf şi îndesat. Aşa este pe la noi, unii au doar drepturi şi chiar consistente, alţii... Repet, am încredere în cea mai tânără echipă de conducere a Ministerului Agriculturii şi sper să nu dezamăgească. Felicitări secretarului de stat Achim Irimescu, cel care a spus “Vom condiţiona achiziţionarea terenurilor agricole de către străini”. Credeţi că este suficient? Cine întreabă? EU şi ceilalţi "proşti” cu studii superioare!!!
PS Vinovatul de serviciu ROMÂNIA a exportat carne de curcan cu reziduuri de antibiotice!!! N-a ținut cu calul, poate ține cu curcanul. Atenţie la comunicatele din ţară făcute ori din prostie ori cu multă, multă reavoinţă. Prea mulţi se pricep, ca înainte, la agricultură și la fotbal. Tânăra conducere a Mnisterului Agriculturii trebuie să facă o amplă dezinfecţie sanitar-veterinară în organismele plătite din... două locuri pentru a veghea la sănătatea animalelor și implicit a oamenilor.
Piaţa de cereale în martie
MADR publică preţurile cerealelor pe principalele pieţe din România. La grâul de panificaţie, în martie, preţul este de 1077,48 lei/tonă în Banat, faţă de 1045,36 în ianuarie. În Muntenia, preţul mediu este de 971,89 lei, faţă de ianuarie, când era 1272,98 lei, iar în Oltenia preţul este acum de 1096,08, faţă de ianuarie, când era 1162,12.
Preţurile sunt fără TVA, de la depozite. În timp ce în Banat preţul a crescut, iar în Oltenia a avut o uşoară scădere, în Muntenia preţul a scăzut foarte mult faţă de ianuarie.
La grâul furaj, în Banat nu mai e nimic de vânzare, iar în Muntenia preţul este de 1067 lei per tonă. În Oltenia, preţul a scăzut de la 946 lei în ianuarie la 840 lei în martie.
În Banat se mai vinde încă orz pentru bere, cu 1000 lei per tonă, în Oltenia s-a terminat orz pentru furaj. Nunai în Muntenia se mai vinde orz furaj, la 930 lei tona.
În ceea ce priveşte porumbul, preţul a avut fluctuaţii. În Banat a scăzut la 907 lei tona, în Oltenia a scăzut de la 1020 lei în ianuarie la 997 în martie, iar în Muntenia a crescut de la 841 lei per tonă la 996 lei în martie.
Convorbiri cu ștreangul de gât
M. M. Mihail
Dr. ing. D. M.: Alo! Domnule reporter, când ne dă banii, că au trecut prea multe zile şi avem nevoie acum, nu mâine?
Reporter: Este o întrebare rostită de mai multe ori pe an de dr. ing. Dimitrie Muscă şi de câte ori o aud simt o mare jenă că nu-i pot da un răspuns favorabil şi-i dau unul precis: NU ŞTIU! Chiar de data aceasta eram derutat şi de sistemul „naţional” de dezinformare care în ziua când era pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern se consemna pe internet că subiectul a fost amânat. În sfârşit, banii au fost aprobaţi şi trimeşi la judeţe. Imediat am şi primit un telefon.
Dr. ing. D. M.: Am fost anunţat de la APIA că au venit banii.
Reporter: Iată o veste bună.
Dr. ing. D. M.: Da, dar au venit jumătate şi eu şi ceilalţi agricultori avem nevoie de toţi banii. Planta cere acum si nu altădată.
Reporter: La urma urmei APIA a dat, nu a luat şi-i cam greu cu banii în acest an. Banii pentru agricultură îi distribuie Ministerul Finanţelor Publice...
Dr. ing. D. M.: ... Care se comportă ca un contabil-şef de pe vremuri.
Reporter: Cum adică?
Dr. ing. D. M.: Spune că nu are bani. Bani există, dar trebuie să fie investiţi cu profit şi profitul cel mare vine din agricultură că industria a fost declarată „un maldăr de fier vechi”. Un finanţist care vede țara în perspectivă trebuie să investească mult în agricultură. Vinzi mâncare, cumperi maşini.
Reporter: Ce aţi face dacă aţi fi Ministrul Agriculturii?
Dr. ing. D. M.: Eu fac performanță aici la Curtici şi la Olari, îi invit şi pe cei de sus să facă şi ei performanţă!
Reporter: Şi totuşi...
Dr. ing. D. M.: Am aflat că şi prin trecutul nu prea îndepărtat, miniştrii agriculturii făceau anticameră la câte un director de la Finanţe. Nu ştiu cum este acum, dar este inadmisibil să aştepte cu mâna întinsă la bunăvoinţa unui directoraş. Dacă aş fi eu într-o asemenea situaţie, mi-aş da demisia. Fără bani nu se poate face agricultură performantă. Restul intră la categoria poveşti.
Reporter: O întrebare la zi: Cum arată grâul?
Dr. ing. D. M.: La superlativ, atât ca densitate cât şi la înălţime. Ne răsplăteşte efortul. Este şi rezultatul tehnologiilor aplicate dar şi a faptului că i-am dat hrană necesară. Dar revin la bani, dacă nu vin atunci când ai nevoie nu se poate obţine mult dorita performanţă.
Reporter: Nu l-am întrebat despre aflatoxină, pentru că îi ştiam opinia şi nu o aştern pe hârtie.
Odiseea laptelui cu…?!!!
Peripețiile prin care trece laptele românesc sunt mai mult decât hilare sau cel puțin bizare. Oare aflatoxina care se găsește în lapte poate provoca dezastrul cu care unii au dorit doar rating? Un dezastru este cert. Cel al crescătorilor de vaci. Vânzări scăzute cu 70%, produse retrase de la raft, pierderi care se întind pe o perioadă încă nedeterminată.
Pe scurt, vă propun să descifrăm ce-i cu aflatoxina și „dezastrul” asupra sănătății noastre.
Aflatoxina este o micotoxină produsă de ciuperci din genul Aspergillus, adică mucegaiuri.
Aspergillus flavus se dezvoltă pe furaje după o perioadă de umezeală îndelungată și în anumite condiții de temperatură. Din dezvoltarea ei pot rezulta următoarele aflatoxine: B1 (cea mai toxică), G1, și M.
După ce vacile consumă furaje în care se găsește aflatoxină, are loc transformarea automată a aflatoxinei B1 într-o formă hidroxilată numită aflatoxina M1sau M2. În lapte se găsesc doar aflatoxina M1 sau M2, care are o toxicitate mai mică.
Consumul de furaje mucegăite cu Aspergillus nu înseamnă obligatoriu că acesta ar conține aflatoxină.
Ce spune legislația europeană în privința limitelor maxime de aflatoxină din lapte? Regulamentul 165/2010 al Comisiei Europene stabilește o limită de 0,05 μg/kg de aflatoxină M1 pentru laptele brut, lapte tratat termic și lapte destinat fabricării de lactate și 0,025 μg/kg în preparate de lapte praf pentru sugarii mici și preparate de lapte praf pentru sugarii mari, incluzând lapte pentru sugarii mici și lapte pentru sugarii mari.
Dacă am compara cu limita maximă stabilită pentru B1 (cea mai toxică pentru ficat, fiind un precarcinogen) și pentru aflatoxinele totale (aflatoxine B 1 + G 1 + B 2 + G 2 ) de 2 μg/kg respectiv 4 μg/kg pentru alunele de pământ (arahide) și alte semințe și fructe oleaginoase și produse prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare, observăm că sunt mai mari cu 40 până la 80 de ori decât M1 din lapte.
Și diferențele cresc, se dublează și chiar triplează, dacă arahidele, fisticul și toate celelalte oleaginoase sunt tratate termic înainte de a fi date în consumul uman.
Mă întreb și vă întreb, de ce această tevatură atît de mediatizată? La ce folos această fugă după laptele contaminat, după carnea de cal, după puii cu hormoni ori urme de antibiotic? Credeți că acum am inventat roata?
Normele stabilite de Comisia Europeană se aplică doar în cazul aflatoxinei, dar în cel al antibioticelor și hormonilor nu? Cine are interesul ca întreg lanțul din industria alimentară a României să fie compromis pe baza unor „suspiciuni”?
Știam că întâi se verifică, se confirmă sau infirmă și apoi se face public. Dar, cui îi pasă!? Fermierilor și consumatorilor, cu siguranță!
ȘTEFAN RANCU
UCPR: Producătorii români de carne de pasăre şi ouă respectă standardele europene pentru siguranţa alimentară
În scopul corectei informări a opiniei publice, venim în întâmpinarea consumatorilor români cu date privind siguranţa consumului de carne de pasăre şi ouă. Acestea vizează producătorii din România care lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice în conformitate cu legislaţia europeană, oferind produse de calitate superioară şi sigure pentru o alimentaţie sănătoasă.
Creşterea păsărilor în fermele autorizate sanitar veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sanitară veterinară a păsărilor şi a reziduurilor din produsele avicole se face permanent prin programe de autocontrol şi control oficial în baza legislaţiei specifice.
Directiva 96/22, transpusă în legislaţia noastră prin Ordinul 199/2006 interzice comercializarea şi utilizarea hormonilor în creşterea pasărilor, astfel niciun crescător de păsări din România nu încalcă aceasta lege.
Depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanţelor farmacologic active şi a altor reziduuri se face în baza Regulamentului 37/2010 şi a Ordinului 95/2007. Facem precizarea că antibioticele sunt permise în creşterea pasărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea şi sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de aşteptare înainte de sacrificarea păsărilor. Drept urmare, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creşterea pasărilor, ci ocazional, ca formă de tratament.
Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de către Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcţie de numărul de păsări din ţară. Tot Comisia Europeană recomandă şi verifică anual metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduurri.
In baza datelor menţionate mai sus, vă aducem la cunoştinţă faptul că produsele comercializate din lanţul de producţie avicola sunt sănătoase şi sigure pentru consumul uman.
Sursa UCPR
APIA mai are de dat 1,93 miliarde lei
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că vineri, 22.03.2013, a început plata Schemei de plată unică regulară pe suprafaţă (S.A.P.S.) din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (F.E.G.A.). S-a efectuat plata SAPS pentru un număr de 226.884 fermieri, în valoare totală de 502,8 milioane lei (110,8 milioane euro).
Menţionăm faptul că plata SAPS se va efectua şi în săptămâna 25 – 29.03.2013, pentru un număr de 839.196 fermieri şi o valoare totală de 1,93 miliarde lei (425.03 milioane euro).
Pentru anul 2012, cuantumul alocat SAPS este de 119,66 euro/ha, la care se aplică coeficientul de reducere liniară, iar plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană, în data de 28 septembrie 2012, şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/01 din 29 septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei pentru un euro.
Reamintim că în perioada octombrie-decembrie 2012, APIA a efectuat plăţi
reprezentând avansul aferent Schemei de plată unică regulară pe suprafaţă în valoare totală de 2,25 miliarde lei (496,23 milioane euro) pentru un număr de 1.043.172 fermieri.
Citeşte mai mult ...
Aplicarea SAPS până în 2020
În intervalul 18 - 19 martie a.c. a avut loc, la Bruxelles, cea de-a 3232-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene pe teme de Agricultură şi Pescuit. Delegaţia României a fost condusă de Achim Irimescu, secretar de stat în MADR. Scopul întâlnirii l-a constituit adoptarea mandatului Consiliului privind Pachetul legislativ pentru reforma PAC, în vederea demarării trialogului cu Parlamentul European şi Comisia Europeană în 11 aprilie. Consiliul a supus atenţiei miniştrilor acele elemente cu caracter politic, esenţiale în vederea atingerii unui acord între statele membre UE: sistemul de plată pe suprafaţă, flexibilitatea între piloni, schema de înverzire, schema pentru sprijin cuplat, cotele de zahăr.
Pentru România, au fost de maxim interes următoarele puncte: posibilitatea menţinerii SAPS ca plată tranzitorie premergător trecerii la SPS, o alocare mai importantă pentru sprijinul cuplat, posibilitatea revizuirii deciziei de transfer de fonduri între piloni, flexibilizarea şi o mai bună adaptare a cerinţelor de înverzire la specificul naţional, prelungirea regimului de cote la zahăr, mărirea sprijinului pentru infrastructura zonelor forestiere.
România a reuşit să obţină o prelungire a aplicării SAPS până în anul 2020, care se va acorda împreună cu celelalte scheme de plată propuse de noua reformă: înverzirea, tinerii fermieri, fermele micii şi sprijinul cuplat de producţie, de genul celui acordat în prezent la ovine.
Deşi negocierile s-au concretizat cu o creştere a sprijinului cuplat de la 10% la 12% din anvelopa financiară naţionala pentru plăţile directe, România va continua să-şi susţină poziţia iniţială, de extindere a procentului până la 15%, procent propus şi de către Parlamentul European.
O flexibilitate mai mare de revizuire a deciziei statului membru în ceea ce priveşte transferul dintre piloni reprezintă, de asemenea, un mare câştig al negocierilor.
La plata pentru înverzire - subiect cu pronunţat caracter politic, s-a reuşit reducerea procentului destinat zonelor de interes ecologic de la 7% la 5% şi, creşterea acestuia până la 7% abia în anul 2018, doar în urma unei evaluări a Comisiei, care să ia în considerare impactul asupra mediului, veniturile fermierilor şi producţia agricolă.
Poziţiile ferme ale statelor membre au determinat reducerea procentului sancţiunii pentru înverzire de la peste 100%, cum a fost propus iniţial de către Comisia Europeană, la 25% din plata efectuată. Prin excluderea criteriilor de înverzire din cerinţele de bază aferente unor măsuri de dezvoltare rurală cu plata pe suprafaţă, la calculul pierderii de venit nu se va deduce plata pentru înverzire.
Sistemul cotelor de zahăr a fost prelungit până în anul 2017.
Pentru infrastructura zonelor forestiere, s-a obţinut o creştere a intensităţii sprijinului de 25 puncte procentuale, de la 75% la 100%.
Cel mai important punct obţinut de către România îl reprezintă introducerea unei noi prevederi care să permită compensarea diferenţei nivelului de plăţi directe, în comparaţie cu statele membre aflate peste media UE. Propunerea aparţine României şi reprezintă o soluţie agreată de Consiliu şi de Comisie referitor atât la asigurarea unei convergenţe externe mai echitabile între statele membre UE, cât şi în vederea sprijinirii financiare a fermierilor, în mod proporţional condiţiilor noii reforme
ANSVSA, probleme sistemice şi conjuncturale
În ultima vreme, au apărut foarte des probleme legate de alimente şi de siguranţa alimentară. “Nu e o pură coincidenţă, sunt mai multe lucruri adunate”, a afirmat prim-ministrul Victor Ponta. “În primul rând, a fost o problemă veche, a controlului. Mult timp, controlul se făcea doar formal, eventual pe prietenie, sau pe şpagă, evident. Al doilea lucru, a fost o atmosferă europeană. Totul a pornit de la scandalul cărnii de cal, în care produsele româneşti încep să facă competiţie pe piaţa internă, a importurilor”, a continuat el.
A fost şi propagandă externă. “Chiar a fost, nu ceva organizat, eu nu cad în teoria conspiraţiei, cum că guvernul britanic nu ştiu ce a vrut, sau guvernul francez, dar se creează aceste interese. Şi, în al treilea rând, şi acum, în ultimele zile, cu energie, ministrul Agriculturii şi noua conducere a ANSVSA încep să descopere că a fost şi o chestie care s-a mai practicat în România. Ţineţi minte problema cu gripa aviară? Inventăm o problemă, ca să vindem teste, să o rezolvăm,” a mai afirmat Victor Ponta.
Este evident că sunt probleme legate şi de modul în care se face controlul de către ANSVSA, care trebuie să fie mai eficient.
“E o problemă de competiţie, pentru că nimeni nu vrea ca producătorii români să fie prezenţi, în primul rând, pe piaţa internă. Sunt mari interese ale celor care importă alimente şi, după aceea, trebuie să fie competitivi pe piaţa europeană”, a concluzionat prim-ministrul Victor Ponta.
sursa: guv.ro
ATENŢIONARE METEOROLOGICĂ 25-26.03
COD GALBEN: În Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi zona Munţilor Banatului şi a Carpaţilor Meridionali vor fi precipitaţii, predominant sub formã de ninsoare, ce vor cumula local 20 l/mp.
Vântul va avea intensificări de peste 55-60 km/h, viscolind ninsoarea.
În jumătatea de sud a ţării va ninge, iar vântul va avea intensificări, viscolind ninsoarea. În Lunca Dunării vor fi precipitaţii mixte şi se va forma polei.
COD PORTOCALIU: În intervalul menţionat, în judeţele Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Ilfov – inclusiv municipiul Bucureşti - precum şi în nordul judeţelor Olt, Teleorman şi Giurgiu, va ninge local abundent, viteza vântului va depăşi la rafalã 70 km/h, iar zăpada va fi puternic viscolită şi troienită.
În nordul şi centrul Moldovei, precum şi în Maramureş, va ninge liniştit, dar se va depune strat nou de zãpadã.
sursa: meteoromania.ro
Parteneriat cu producătorii: TVA de 9% la pâine, de la 1iulie 2013
Prim-ministrul Victor Ponta a afirmat că discuţiile despre reducerea TVA-ului la produsele alimentare a avansat la soluţia rambursării a 15% din cei 24%, pentru ca producătorii să folosească banii pentru dezvoltare.
Reducerea TVA se va face pe tot lanţul de producţie a pâinii, ceea ce va însemna reducerea evaziunii fiscale.
“TVA-ul la produsele agricole rămâne 24%, dar dacă producătorul - de ce e el, de cereale, de lapte, de ouă - emite factură, lucru pe care acum nu-l fac 85% dintre producători, pentru că nu rezistă cu 24% pe piaţă... Vin cei cu importuri şi îi scot din supermarketuri. Dacă producătorul emite factură, eu 15% îi rambursez producătorului, ca să-i folosească mai departe la dezvoltare”, a afirmat Victor Ponta.
Discuţiile cu FMI, care trebuie să fie de accord cu acest plan, au ajuns la stadiul de analizare a impactului financiar al măsurii. Guvernul României susţine că fiscalizarea pieţii negre va compensa pierderile prin scăderea TVA.
“Ne-am gândit, cu ministrul Agriculturii, la pâine, să facem acea reducere a TVA pe tot lanţul, pentru că nu avem voie să facem doar într-o parte a lanţului, ar fi considerat ajutor de stat, ci pe tot lanţul. Să vedem dacă, în cele şase luni, iulie-decembrie, teoria noastră că de fapt o să avem încasări mai mari cu un TVA mai scăzut, sau teoria FMI că o să avem o nouă gaură la buget, este cea reală. De aceea eu i-am cerut lui Daniel Constantin să facă un parteneriat cu producătorii, să le explice că, dacă avem success, trecem de la pâine şi la alte produse,” a spus prim-ministrul.
Valoarea financiară a acestei măsuri este de 250 milioane de lei, impact bugetar brut.
Sursa- www.guv.ro
Publicitate
Revista
