Terenul trebuie pregătit din toamnă pentru însămânțările de primăvară
Primăverile tot mai secetoase, cu vânturi uscate, ne obligă ca în primăvară să acționăm cât mai puțin asupra solului sau deloc. Fiecare intervenție provoacă răscolirea solului cu pierderi de apă prin evaporare. Prin determinări riguroase a rezultat că o simplă trecere cu grapa cu colți a determinat pierderi de 2,5-3%, o trecere cu combinatorul 5,5-6%, iar dacă s-a folosit grapa cu discuri care răscolește și vântură solul pe adâncimi de 8-10-12 cm, pierderile ajung la 28-29%. De aceea, grapa cu discuri nu trebuie folosită în niciun caz primăvara. Compania Corteva menționează pierderi la folosirea grapei cu discuri de 55-60 l/m2 și de 15-20 l/m2 când se folosește combinatorul, jumătate din pierderi având loc în prima zi, iar restul în patru zile.
Asemenea motive ne determină ca totul să fie pregătit din toamnă. Asta presupune ca solul să aibă un bun grad de afânare cu porozitatea totală de 48-60%, din care, porozitatea capilară 30-36%, iar porozitatea necapilară (de aerație) să fie 18-24%. Să aibă densitatea aparentă (Da) 1,25-1,45 g/m3 și permeabilitatea de 7-10 cm/oră pentru a asigura o ușoară infiltrare a apei pe adâncimea sistemului radicular. Totodată, să fie desființate straturile impermeabile pe această adâncime.
În mod practic se apreciază că dacă după o ploaie, în 24 de ore, umiditatea ajunge la un metru adâncime, solul are o bună permeabilitate, sau dacă se usucă în mai puțin de cinci zile, este afânat, iar dacă pentru uscare necesită mai mult de opt zile, solul respectiv este tasat-compactat.
Afânarea solului nu trebuie să fie pe adâncime mai mare deoarece apa, împreună cu nutrienții, se deplasează în pânza freatică, pe care o poluează.
La o afânare crescută se intensifică circulația aerului care accelerează mineralizarea humusului cu formare de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul se pierde prin levigare, prin volatilizare și prin eroziune.
Prin urmare, solul trebuie să se prezinte ca un burete care poate înmagazina cât mai multă apă din precipitații și să limiteze orice pierderi de apă atât în adâncime, cât și prin evaporare la suprafața solului.
Solul poate avea aceste caracteristici favorabile în gestionarea apei dacă are o structură glomerulară cu o hidrostabilitate de 20-40%.
Capacitatea solului de înmagazinare a apei este de 50% când este afânat, de 46% când este așezat și de 38% când este tasat-compact.
Se apreciază că atunci când solul, pe stratul 0-100 cm, a acumulat 150 mm apă poate rezista 1-2 luni la secetă. Pentru aceasta, solul trebuie să conțină materia organică pentru a acumula cu 20% mai multă apă, iar humusul, rezultat din descompunerea materiei organice, are capacitatea de a înmagazina de 4-6 ori mai multă apă, putând întârzia cu două săptămâni efectele secetei.
Capacitatea de apă utilă a solului pe stratul 0-100 cm este socotită insuficientă când este sub 600 m3/ha, mică la 1.100-1.400m3/ha și mare la 1.700-2.000 m3/ha.
Solul afânat, mărunțit și nivelat la intrarea în iarnă se realizează atunci când este lucrat la umiditatea optimă care este 7-21 (28)% pe solul nisipos, 12-22% pe solul lutos și 19-21% pe solul argilos.
Lucrat când este uscat se scot bolovani, iar când este umed se scot brazde sub formă de curele care când se usucă se întăresc beton. În ambele situații sunt necesare lucrări repetate de mărunțire cu utilaje grele care zdrobesc, sfărâmă, macină, agregatele structurale fiind transformate în praf care astupă porii solului, împiedică infiltrarea apei care se scurge, produce eroziunea, băltește, se evaporă, se pierde.
Prin urmare, la intrarea în iarnă solul trebuie să fie arat sau scarificat, sau discuit, în funcție de condițiile din fiecare fermă.
Dacă toamna este secetoasă și solul este uscat, nu este indicată arătura cu scoaterea de bolovani care trebuie mărunțiți. Dacă totuși s-a făcut greșeala și s-a arat în asemenea condiții, este indicat ca în ferestrele iernii, după câteva reprize de îngheț-dezgheț, să se treacă cu grapa cu discuri, când solul se mărunțește ușor.
Așadar, orice intervenție asupra solului care nu a putut fi făcută până la intrarea în iarnă trebuie să se execute în ferestrele iernii și să nu rămână nimic pentru executat în primăvară. Numai în aceste condiții solul la desprimăvărare se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțărilor din urgența întâi.
Aprecierea cantității de apă acumulată în sol la desprimăvărare este indicat să se realizeze prin analize de laborator și nu după cantitatea precipitațiilor căzute.
Pentru aceasta se folosește formula: U=UgxDaxH, unde Ug reprezintă umiditatea determinată în laborator; Da - densitatea aparentă, iar H - adâncimea analizată. Spre exemplu, 18% x 1,30 x 100 = 2.340 m3/ha.
Pentru edificare, prezentăm o experiență realizată la ICCPT Fundulea în acest scop.
Prin anii ’50, când eram student la Agronomie în București, se spunea și era scris în diferite tratate de specialitate că arătura de toamnă pentru culturile de primăvară se lasă în brazdă crudă, nu se grăpează, în scopul ca denivelările și coamele brazdelor să asigure o mai bună reținerea a zăpezii. Din observațiile noastre în teren am constatat că această recomandare nu se confirmă. Eu lucram cu un grup de specialiști în domeniul cercetării lucrărilor mecanizate în agricultură și am avut șansa să colaborez în anii ’80 cu doi dintre cei mai mari specialiști pe care îi avea România în perioada respectivă. Este vorba de dr. ing. Ion Picu - specialist în Agrotehnica culturilor irigate și de dr. ing. Gh. Sin - specialist în Agrotehnica culturilor neirigate. Am discutat cu dumnealor problema respectivă și mi-au propus să organizez o cercetare în acest scop.
O parcelă care a fost cultivată cu grâu de toamnă am împărțit-o în două și o parte am arat-o, grăpat-o și nivelat-o, iar pe cealaltă am lăsat-o în brazdă crudă, cu denivelări, coamele brazdelor ieșite în relief, ceva bolovani etc.
După prima zăpadă din luna decembrie (strat de 12 cm), i-am invitat pe cei doi specialiști în câmp și am constatat că în parcela mărunțită și nivelată zăpada era în strat uniform, iar în cealaltă parcelă zăpada era mai mult între coamele brazdelor, vârful coamelor se întrevedeau, aveau un strat de 2-3 cm.
După primele zile cu soare, vârful coamelor era dezgolit și solul având culoarea închisă atrăgea razele solare, se încălzea și pierdea apa prin evaporare. Solul astfel uscat se scurge între coame, se dezvelește alt strat umed care urmează aceeași direcție.
Am urmărit după fiecare ninsoare și fenomenul se repetă.
La desprimăvărare, în prima parcelă zăpada s-a topit uniform și apa s-a infiltrat în sol, iar în a doua parcelă coamele erau uscate și între ele încă era zăpadă.
Prima parcelă s-a zvântat repede și uniform, am pregătit patul germinativ și am semănat mazăre în epoca optimă.
A doua parcelă s-a zvântat cu opt zile mai târziu și am semănat tot mazăre, același soi, cu aceeași tehnologie.
Probele de umiditate recoltate pentru analiză au arătat că:
- solul uscat din vârful coamelor a avut 7,7% umiditate (la coeficientul de ofilire);
- solul pe stratul 0-10 cm, după pregătirea patului germinativ, avea 17% umiditate în parcela lăsată în brazdă crudă și 23,43% umiditate în parcela mărunțită și nivelată din toamnă.
În prima parcelă mazărea a răsărit uniform, cu plante viguroase, iar în a doua parcelă răsărirea a fost eșalonată, cu multe plante debile (cele răsărite din zona coamelor uscate).
Pe întreaga perioadă de vegetație, diferențele au fost evidente, iar la recoltare producția a fost de 3.200 kg/ha în prima parcelă și de 2.050 kg/ha în a doua parcelă. De menționat că anul a fost cam sărac în precipitații și recolta s-a bazat pe apa acumulată în sol în perioada de iarnă.
Diferența de circa o tonă pe hectar se datorează întârzierii semănatului cu 8 zile, la urgența I fiind importantă fiecare zi de întârziere; rezervei de umiditate din sol: 17% față de 23%; neuniformității umidității în stratul arabil la parcela a doua.
Pe baza acestor rezultate și a situației evidente din teren, împreună cu cei doi colegi specialiști am stabilit ca toate arăturile să fie nivelate, cu excepția celor de pe terenurile în pantă.
Colectivul de cercetare în domeniul mecanizării lucrărilor agricole a beneficiat și de recomandările unor mari specialiști pentru lucrări speciale, ca: acad. Cristian Hera - pentru lucrările de fertilizare; dr. ing. Nicolae Șarpe - pentru lucrările de erbicidare; dr. ing. Al. Bărbulescu - pentru lucrările de protecția plantelor; dr. ing. Gh. Ștefanic - pentru biologia și sănătatea solului.
Recomandările respective au făcut parte din tematica de cercetare a laboratorului de mecanizare, care s-a străduit să pregătească și să regleze mașinile agricole pentru a satisface cerințele respective.
Printr-o permanentă colaborare cu Institutul de Cercetări pentru Mecanizarea Agriculturii, când unele mașini nu răspundeau acestor cerințe, se notifica și se aduceau la cunoștința celor circa 30 de fabrici de mașini agricole care existau în România și care operau modificările respective la mașinile aflate în fabricație.
Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Asolamentul, structura și rotația culturilor
Afânarea adâncă și fertilitatea solului
Bunăstarea animalelor: APIA primește cererile de plată pentru campania 2026
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește, până la data de 3 februarie 2026, cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.
Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic, de către solicitant, prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro, secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor autorizate sanitar-veterinar, deţinute de solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
UE - MERCOSUR: Un acord negociat pentru o Europă care nu mai există
Negocierile pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările MERCOSUR au început în 1999, într-un moment de maxim optimism european. Era anul adoptării euro (inițial ca moneda contabilă), iar ambiția declarată a UE era să devină cea mai importantă economie a lumii.
La acel moment, Uniunea Europeană negocia dintr-o poziție de forță. PIB-ul său reprezenta aproximativ 70% din cel al Statele Unite ale Americii și era de aproape șase ori mai mare decât cel al Chinei. Diferența de putere economică era evidentă, iar acordurile comerciale erau gândite ca instrumente de consolidare a dominației industriale europene.
Negocierile UE - MERCOSUR s-au blocat însă rapid, din cauza diferențelor majore de viziune economică și comercială. Cu toate acestea, până în jurul anului 2010, UE încă își permitea ambiții mari. PIB-ul european ajunsese la paritate cu cel al SUA, iar cele două blocuri reprezentau fiecare aproximativ 23% din PIB-ul global. China urcase la circa 10%, dar era percepută mai degrabă ca un concurent aflat în recuperare.
Astăzi, în 2025, contextul este complet diferit.
După mai bine de un deceniu marcat de pierderea competitivității industriale, creșterea costurilor energetice, politici climatice implementate fără un pilon industrial coerent și șocuri geopolitice majore, poziția relativă a Uniunii Europene în economia globală s-a erodat semnificativ. În același timp, SUA și-au consolidat avantajul competitiv, iar China a ajuns la un PIB comparabil cu cel al UE.
Această schimbare este una structurală, nu conjuncturală. Și are un impact direct asupra modului în care UE negociază acorduri comerciale strategice.
În ultimii 15 ani, poziția de negociere a Uniunii Europene a slăbit constant. Cu toate acestea, acordul UE - MERCOSUR a continuat să fie promovat pe baza unor ipoteze care nu mai reflectă realitatea economică actuală.
Inițial, susținerea politică a acordului a venit în special din partea marilor economii industriale europene, în frunte cu Germania. Strategia era clară: UE accepta pierderi în agricultură și industria alimentară, considerate gestionabile, în schimbul unor câștiguri net superioare din exporturile industriale și de tehnologie către America de Sud.
Acest pariu putea avea sens într-o Europă dominantă industrial. Problema este că acea Europă nu mai există.
În 2025, industria europeană nu mai este competitivă pe piața sud-americană în raport cu produsele din SUA sau China: nu la preț, nu la energie, nu la volum și nu la viteză de execuție. În acest context, efectele acordului UE - MERCOSUR sunt ușor de anticipat: pierderi certe în agricultură și industria alimentară, sectoare cu impact social major și câștiguri limitate sau inexistente în industrie și tehnologie.
Cu alte cuvinte, UE riscă să cedeze exact acele sectoare în care mai are ancore economice locale și sociale, fără a obține în schimb avantaje strategice reale.
Acordul UE - MERCOSUR pare astfel rezultatul unei strategii construite pe date și realități economice de acum 20 de ani, aplicată într-o lume care s-a schimbat fundamental.
Fără o resetare profundă a politicilor industriale, energetice și comerciale, Uniunea Europeană riscă să transforme acest acord într-un nou pas spre ieșirea treptată din competiția economică globală reală cu SUA și China. Iar costul final nu va fi unul abstract sau politic, ci unul economic și social, suportat de fermieri, producători și consumatori europeni.
Context economic global (PIB nominal, USD)
Produsul Intern Brut (nominal, 2024/2025):
-
SUA: 28,8 trilioane USD (2024) - cea mai mare economie globală;
-
Uniunea Europeană: 19,5 trilioane USD (2024);
-
China: 18,7 trilioane USD (2024).
Proiecții FMI/analize externe: SUA rămâne semnificativ peste China în 2025, cu o diferență de peste 10 trilioane USD pe bază nominală.
Partaje în PIB-ul mondial:
-
Economia mondială a depășit 111 trilioane USD în 2024.
-
China și UE, în jur de 17-18% din PIB global fiecare; SUA peste 25%.
Autor: HORIA CARDOȘ, fondator și CEO Agroland Group
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 13 ianuarie 2026, BASF dă startul simpozioanelor de iarnă
Anul 2026 începe cu o nouă serie de simpozioane de iarnă BASF, organizate în opt orașe din principalele zone agricole, așa încât să aibă posibilitatea de a participa fermieri din întreaga țară. Evenimentele, al căror start se dă pe 13 ianuarie, aduc împreună agricultori, distribuitori și experți din domeniu, pentru a descoperi cele mai noi tehnologii și soluții pentru protecția plantelor.
De-a lungul anilor, simpozioanele de iarnă organizate de compania BASF au devenit un reper pentru comunitatea agricolă din România. În fiecare început de an, aceste evenimente reunesc fermieri, specialiști și parteneri din întreaga țară, oferind un cadru dedicat schimbului de experiență, prezentării celor mai noi tehnologii și consolidării relațiilor profesionale. „Pe scurt, inovație, performanță și parteneriat pentru agricultura viitorului. Simpozioanele BASF au contribuit la dezvoltarea unei agriculturi moderne și performante, fiind așteptate cu interes de toți cei implicați în domeniu”, transmite compania.
În cadrul întâlnirilor va fi lansat noul program de beneficii GO BASF, despre care fermierii din toată țara vor afla informații amănunțite.
Totodată, specialiștii companiei vor prezenta în detaliu atât produse deja cunoscute de fermieri (Pictor® Revy, Architect®), cât și noutăți din portofoliul BASF (Osiris® Pro, Revyflex®, Biathlon® Flex, Fastico® Plus).
Calendarul simpozioanelor de iarnă BASF 2026
-
Constanța – 13 ianuarie, Hotel Iaki
-
Brăila – 16 ianuarie, Regal Events
-
Alexandria – 20 ianuarie, Hotel Edma
-
Călărași – 23 ianuarie, Centrul Cultural Județean
-
Craiova – 27 ianuarie, Meliss Events
-
Iași – 30 ianuarie, La Castel
-
Timișoara – 3 februarie, Venue Events
-
Oradea – 6 februarie, Opera Events
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Mucegaiul roz de zăpadă, o amenințare pentru cerealele de toamnă
Fungii Microdochium nivale și Microdochium majus sunt agenții etiologici ai bolii „mucegaiul roz de zăpadă”, care poate produce pagube importante culturilor de cereale în anii cu condiții climatice favorabile dezvoltării. Condițiile climatice actuale favorizează infecțiile, știut fiind că acești fungi iubesc frigul, putând realiza infecții sub zăpadă (prag minim de dezvoltare minus 50C). După topirea zăpezilor, verificați culturile și interveniți dacă este necesar și temperaturile permit. Informațiile puse la dispoziția dumneavoastră vă pot ajuta să preveniți infecțiile prin monitorizarea atentă a culturilor și aplicarea tratamentelor la momentul optim (la debutul bolii).
Mucegaiurile de zăpadă sunt produse în general de fungi care sunt clasificați ca fiind cryophilici sau psychrophilici (rezistă și se dezvoltă la temperaturi scăzute). Acești fungi iubesc vremea răcoroasă și atacă plantele sub stratul de zăpadă. Microdochium nivale sensu lato este mai puțin dependent de temperaturile scăzute și de stratul de zăpadă, comparativ cu alți fungi care produc aceleași simptome (Typhula sp.; Sclerotinia borealis). Fungul este capabil să infecteze toate organele plantei atunci când se întrunesc condiții optime de dezvoltare (vreme rece și umedă toamna și primăvara) - Murray et al., 2009. Aceste aspecte sunt susținute și de alți autori, care arată că Microdochium nivale nu se limitează doar la regiunile reci, unde zăpada persistă o perioadă lungă de timp (Gagkaeva et al., 2017; Gorshkov et al., 2020), ci este răspândit până în zonele temperate (Tronsmo et al., 2001).
La cerealele de toamnă întâlnim mai multe mucegaiuri de zăpadă cauzate de fungi diferiți: Microdochium nivale și M. majus (mucegaiul roz de zăpadă), Typhula idahoensis, Typhula ishikariensis și Typhula incarnata (mucegaiul gri de zăpadă), Sclerotinia borealis (mucegaiul Sclerotinia), Pythium iwayami, Pythium okanoganense (putregaiul de zăpadă) - Murray et al., 1999. Pe lângă cereale, fungii amintiți infectează și gramineele din gazoane, terenuri de golf, fotbal etc.
Deoarece în anul 2023 am avut situații grave în Timiș la orz din cauza mucegaiului de zăpadă, în cele ce urmează aduc în atenția dumneavoastră informații utile cu privire la recunoașterea, biologia și gestionarea corectă a fungilor Microdochium nivale și Microdochium majus.
O perioadă lungă de timp, cei doi fungi au fost clasificați ca fiind varietăți ale speciei Microdochium nivale. În consecință, erau numiți M. nivale var. nivale și M. nivale var. majus (Wollenweber, 1931; Gerlach et al., 1982). În 2005, Glynn et al., pe baza unor analize genetice, demonstrează că sunt specii diferite. În ciuda reclasificării, în prezent ele sunt numite la comun Microdochium nivale sensu lato. Când speciile sunt separate (în cercetare mai ales) atunci ele sunt denumite astfel: Microdochium nivale sensu stricto și Microdochium majus (Matsumoto＆Hsiang,2016).
Microdochium nivale la orz (Timiș, martie 2023)
La orzul analizat în anul 2023 (soiul Jup) am identificat fungul Microdochium nivale sensu stricto aș putea spune, deoarece forma conidiilor, culoarea sporodochiilor, simptomele, erau specifice. Acesta nu era singur, alături de el fiind și o specie de Typhula pe care nu am identificat-o, dar cred că era T. incarnata. Încă mai analizez. Simptomele au apărut în luna martie 2023 și au fost grave, extinse în toată sola (mai mult de 70%). Fermierul a decis să distrugă cultura. În acea perioadă nu a fost strat de zăpadă, însă a fost vreme rece și umedă.
Recunoașterea simptomelor
Atacul produs de Microdochium nivale sensu lato la cereale se manifestă de obicei în anii cu multă zăpadă și pe terenurile joase. Cerealele și mai ales grâul sunt infectate la desprimăvărare când zăpada începe să se topească. Inițial, fungul infectează frunzele care sunt în contact cu solul, după care pătrunde prin stomate în plantă. Dacă hifele infectează coroana radiculară și fasciculele vasculare, fungul se răspândește sistemic în plante (Zur et al., 2011). În lan apar vetre cu plăntuțe bolnave, îngălbenite, acoperite cu miceliul ciupercii, care la început este alb, pentru ca mai târziu să formeze aglomerări (pernițe miceliene sau sporodochii) de culoare rozalie sau portocalie. Astfel de plante sunt sortite pierii, iar în cultură vor apărea goluri (Popescu, 2005). La început, vetrele sunt mici și au formă aproximativ circulară. Pe măsură ce boala evoluează, vetrele se unesc, devenind tot mai mari. În situații grave fungii pot distruge întreaga cultură.
Simptome cauzate de Microdochium nivale la orz.Hifele au cuprins frunzele moarte, necrozate, formând o țesătură compactă, specifică. Acest simptom nu este tipic pentru îngheț. Nu faceți confuzii!
Un aspect important în diagnoză (pentru a elimina confuziile cu daunele produse de înghețuri) este prezența miceliului la suprafața plantelor bolnave. Hifele cresc printre și deasupra frunzelor moarte, formând un strat pâslos (Booth, 1971) sau comprimat și asemănător cu hârtia (Årsvoll, 1975). În opinia mea, întrețeserea de hife și frunze uscate arată ca o țesătură compactă sau nu, funcție de densitatea miceliului, care are culoare albicioasă la început, apoi rozalie sau portocalie (sporodochii prezente). Sporodochiile de culoare roz deschis pot fi prezente în miceliu, cât și pe partea inferioară a frunzelor, dispuse în șiruri paralele de-a lungul nervurilor. După Hsiang (2009), infecția cauzată de Microdochium nivale sensu lato se manifestă prin uscarea în vetre a plantelor coroborată cu creșterea extensivă a miceliilor albe sau roz (țesuturi foliare încâlcite de culoare portocalie sau maronie). Plăntuțele de la marginea vetrelor continuă să vegeteze mai slab. La sfârșitul perioadei de vegetație spicele sau paniculele acestor plante vor fi sterile (Popescu, 2005).
Când poate infecta Microdochium nivale cerealele?
Infecții pot apărea în toamnele reci și umede la cereale în timpul germinării și după răsărire. Aceste infecții apar din cauză că semințele sunt infectate. Prezența fungului în semințe afectează germinația ducând la daune severe în pre și postemergență (reducerea germinării cu 50% și necrozarea tinerelor plăntuțe) – Hudec&Muchova, 2010. În această fază este important de știut că simptomele nu sunt tipice fungului Microdochium nivale, ci sunt asemănătoare cu cele produse de Fusarium spp. În situațiile grave, când semințele sunt infectate în procent mare, pierderile pot fi semnificative (Humphreys et al., 1995), încât reînsămânțarea este necesară (Jamalainen, 1959).
Când primăvara este rece și umedă, fungul poate infecta frunzele, tulpinile în zona bazală (putregai bazal) și spicele (albire similară cu cea produsă de speciile de Fusarium) - Popescu, 2005; Gagkaeva et al., 2017.
Supraviețuiește în resturile vegetale infectate anterior, în sol și semințe infectate (Popescu, 2005; Nielsen et al., 2013). Având o capacitate saprofită bună, Microdochium nivale poate crește în sol și la suprafață, mai ales atunci când temperatura solului este scăzută (Domsch et al., 1980). Sursa de inocul este constituită din micelii, conidii și ascospori (Pronczuk＆Messyasz, 1991).
Condiții climatice necesare infecțiilor
Datorită unor mecanisme adaptative speciale, Microdochium nivale se poate dezvolta chiar la temperaturi de minus 50C (Istokovics et al., 1998) și minus 60C (Årsvoll, 1975; Trosmo et al., 2001). În literatura de specialitate din România se menționează că infecțiile se pot produce la temperaturi de 2 - 60C și condiții de umiditate ridicată [Comes et al., 1982; Hatman et al., 1989; Popescu, 2005].
În 1975, Årsvoll arăta că acest fung oportunist și iubitor de răcoare se poate dezvolta în intervalul minus 6 până la 280C, cu un optim cuprins între 18 - 210C. Okuyama et al. (1998) raportează ca optim de dezvoltare temperatura de 150C. În prezent se cunoaște că, la temperaturi mai mari de 250C, creșterea este inhibată (Gagkaeva et al., 2020).
După Smith (1986), temperatura minimă de creștere pentru Microdochium nivale este mai mare de minus 50C, optimă 10 - 200C și maximă 300C.
Mucegaiul roz de zăpadă apare doar în anii cu ninsori bogate sau în primăverile cu multe ploi și temperaturi scăzute. Se recomandă evitarea înființării culturilor de cereale pe terenuri joase unde apa poate bălti, favorizând infecțiile. În cazul în care apa băltește, trebuie drenată și scoasă din culturi.
Mucegaiul de zăpadă, deși frecvent înregistrat, rar produce pagube mari. Pagube considerabile pot apărea în zonele unde zăpada cade în cantități mari și persistă mai mult timp.
Când coroana radiculară este infectată, planta moare (infecție sistemică)
Managementul integrat
Măsuri culturale
-
Rotația culturilor. Se recomandă rotația cu leguminoase sau cereale de primăvară. Această rotație favorizează descompunerea resturilor vegetale infectate.
-
Cultivarea de soiuri tolerante.
-
Controlul buruienilor este foarte important, în special al gramineelor care sunt gazde pentru Microdochium nivale.
-
Data semănatului. Pentru a preveni pagubele, cerealele ar trebui semănate în epoca optimă sau chiar mai devreme, pentru a intra bine dezvoltate în iarnă. S-a constatat că plantele mai dezvoltate tolerează mai bine infecțiile decât cele mai mici (semănat mai târziu) - Murray et al., 2009.
-
Îngroparea resturilor vegetale infectate (Comes et al., 1982; Popescu, 2005).
-
Gestionarea corectă a reziduurilor vegetale infectate în fermele care practică lucrări minimale, în așa fel încât să fie favorizată descompunerea rapidă pentru a evita infecții ulterioare (Murray et al., 2009).
Conidii Microdochium nivale
Măsuri chimice
Tratarea semințelor asigură protecție pentru infecțiile din timpul răsăririi. Fungicidele pe bază de fludioxonil, protioconazol, tebuconazol, fluxapyroxad, sedaxan protejează împotriva inoculului transmis prin semințe și sol (Glynn et al., 2008; Jorgensen et al., 2011).
În timpul primăverii pot fi aplicate tratamente (în urma monitorizării câmpurilor cu cereale) de la debutul bolii până la înflorit (prevenirea infecțiilor la spic în primăverile reci și umede).
Sporodochii de culoare roz - portocaliu pe frunzele uscate
Fungicide omologate în România:
-
Pentru tratarea semințelor: Fludioxonil + teflutrin; Fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol; Protioconazol; Protioconazol + tebuconazol; Fludioxonil + fluxapyroxad + triticonazol; Fluxapyroxad; Difenoconazol + flodioxonil + sedaxan.
-
Pentru tratamente în vegetație: Azoxystrobin; Benzovindiflupir - se aplică preventiv sau la debutul bolii, de la apariția primului internod până la sfârșitul înfloritului (BBCH 31 - 69); Protioconazol - se aplică de la sfârșitul înspicatului până la sfârșitul înfloritului (BBCH 59 - 69). Evitați aplicarea tratamentelor în timpul înfloritului. Ele sunt necesare doar când vremea umedă și răcoroasă persistă o perioadă lungă de timp și există risc major de infecții secundare (Aplicația Pesticide 2.25.12.1, 2026).
Microdochium nivale nu produce micotoxine (Gagkaeva et al., 2017) așa cum s-a crezut mult timp.
Vetre mici cu plante bolnave, îngălbenite, moarte
BibliografieÅrsvoll K., 1975. Fungi causing winter damage on cultivated grasses in Norway. Meld. Norg. LandbrHøgsk. 54 (9) 49 pp.Booth C.. 1971. The genus Fusarium. CMI, Kew. 237 pp.Comes I., Lazăr Al., Bobeș I., Hatman M., Aneta Elena Drăcea, 1982. Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică București, 455 p.Domsch K. H., Gams W., Anderson T. H. 1980. Compendium of soil fungi. Academic Press (London) ISBN 0-12-220401-8.Gagkaeva T. Y., Gavrilova O. P., Orina A. S., 2017. The good news is that Microdochium fungi do not produce mycotoxins! Prot. Quar. Plants, 5, 9 – 13.Gagkaeva T. Y., Orina A. S., Gavrilova O. P., Gogina N. N., 2020. Evidence of Microdochium fungi associated with cereal grains in Russia, Microorganisms, 8, 340, doi:10.3390/microorganisms8030340.Gerlach, W. and Nirenberg, H. 1982. The genus Fusarium, a pictorial atlas. Mitteilungen aus der Biologischen Bundesanstalt für Land- und Forstwirtshaft, Berlin-Dahlem 209. 406 pp.Glynn N. C., Hare M. C., Parry D. W., Edwards S. G., 2005. Phylogenetic analysis of EF-1 alpha gene sequences from isolates of Microdochium nivale leads to elevation of varieties majus and nivale to species status. Mycol. Res., 109, 872 – 880.Glynn N. C., Hare M. C., Edwards S. G., 2008. Fungicide seed treatment efficacy against Microdochium nivale and M. majus in vitro and in vivo. Pest Manage. Sci. 64: 793 - 799.Gorshkov V., Osipova E., Ponomareva M., Ponomarev S., Gogoleva N., Petrova O., Gogoleva O., Meshcherov A., Balkin A., Vetchinkina E., Potapov K., Gogolev J., Korzun V., 2020. Rye Snow Mold - Associated Microdochium nivale strains inhabiting a common area: Variability in Genetics, Morphotype, Extracellular enzymatic activities and virulence, Journal of Fungi, 6, 335, doi:10.3390/jof6040335.Hatman M., Bobeș I., Lazăr Al., Gheorghieș C., Glodeanu C., Severin V., Tușa C., Popescu I., Vonica I., 1989 - Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 468 p.Hsiang T., 2009. All you ever wanted to know about Fusarium patch/Microdochium patch/pink snow mold or whatever that disease is called. Green Master, 44, 13 – 16.Hudec, K.; Muchová, D. Influence of temperature and species origin on Fusarium spp. and Microdochium nivale pathogenicity to wheat seedlings. Plant Prot. Sci. 2010, 46, 59–65.Humphreys, J., B.M. Cooke and T. Storey. 1998. Effects of seed-borne Microdochium nivale on establishment and population density at harvest of winter-sown oats. Plant Var. & Seeds, 11: 83-90.Istokovics A., Morita N., Izumi K., Hoshino T., Yumoto I., Sawada M. T., Ishizaki K., Okuyama H., 1998. Neutral lipids, phospholipids, and a betaine lipid of the snow mold fungus, Microdochium nivale. Can J Microbiol, 44: 1051 - 1059.Jamalainen E. A., 1959. Overwintering af Gramineae plants and parasitic fungi III. Isolations of Fusarium nivale from gramineous plante in Finland. The Journal of Scientific Agricultural Society of Finland, 31: 282 - 284.Jorgensen L. N., Nielsen L. K., Nielsen B. J., 2011. Control of seedling blight inwinterwheat by seed treatments - Impact on emergence, crop stand, yield and deoxynivalenol. Acta Agric. Scand. Sect. B, Plant Soil Sci., 62, 1 – 10.Matsumoto N., Hsiang T., 2016. Snow Mold: The battle under Snow between Fungal Pathogens and Their Plant Hosts, 1st ed. Springer: Singapore, p. 136.Murray T. D., Jones S., Adams E., 1999. Snow Mold Diseases of Winter Wheat in Washington; Washington State University: Pullman, WA, USA; pp. 1 – 8.Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 - Diseases of small grain cereal crops, Manson Publishing Ltd, 142 p.Nielsen L. K., Justensen A. F., Jensen J. D., Jørgensen L. N., 2013. Microdochium nivale and Microdochium majus in seed samples of Danish small grain cereals. Crop Prot., 43, 192 – 200.Okuyama H., Ono T., Schweiger-Hufnagel U., Istokovics A., Morita N., Izumi K., Hoshino T., Yumoto I., Ohgiya S., Sawada M. T., 1998. Effects of growth temperature on lipid and fatty acid compositions of the snow mold fungus, Microdochium nivale. In Advances in Plant Lipid Research. J. Sanchez, E. Cerda-Olmedo and E Martiine-Force, eds. Universided de Sevilla. Secretariado de publicaceiones. Sevilla. Spain. In press.Popescu G., 2005, Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.Pronczuk, M. and Messyasz, M. 1991. Infection ability of mycelium and spores of Microdochium nivale (Fr.) Samuels & Hallett to Lolium perenne L. Mycotoxin Research 7A:136-139.Smith J. D. (1986). Winter-hardiness and overwintering diseases of amenity turf grasses with special reference to the Canadian Prairies. Research Branch Agriculture Canada, Saskatoon.Tronsmo A. M., Hsiang T., Okuyama H., Nakajima T., (2001). Low temperature diseases caused by Microdochium nivale. In: Iriki N, Gaudet DA, Tronsmo AM, Matsumoto N, Yoshida M, Nishimune A (eds) Low temperature plant microbe interactions under snow. Hokkaido National Agricultural Experimental Station, Sapporo, pp 75–86Zur I., Dubas E., Pociecha E., Dubert F., Kolasinska I., Płazek A., 2011. Cytological analysis of infection process and the first defence responses induced in winter rye (Secale cereale L.) seedlings inoculated with Microdochium nivale. Physiol. Mol. Plant Pathol., 76, 189 – 196.Wollenweber, H. W. 1931. Fusarium - Monographie. Julius Springer, Berlin. 516 pp.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Din 19 ianuarie 2026, bani europeni pentru investiții în sectorul legume și cartofi
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează sesiunea de depunere on-line a proiectelor pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).
Astfel, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 19 ianuarie – 20 martie 2026. Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 151.383.529 euro, împărțită astfel: 70.383.529 euro pentru sectorul legume (ferme individuale), 51.000.000 euro pentru sectorul cultura cartofului și 30.000.000 euro pentru sectorul forme asociative – sector legume.
Valoarea sprijinului public este de maximum 3 milioane de euro/proiect pentru formele asociative din sectorul legume, respectiv, 2.000.000 euro/proiect, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, pentru alte culturi decât cea a cartofului, respectiv de maximum 700.000 euro/proiect în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.
Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile, dintre care amintim: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.
Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de cheltuieli eligibile prin intervenția DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.
Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (19 ianuarie – 18 februarie 2026) este de 68 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative, iar pentru componenta „cartof” pragul este 50 de puncte. Ulterior, pragul de calitate lunar scade până la pragul minim de 40 de puncte aferent ultimei etape lunare (19 februarie – 20 martie 2026) pentru ferme individuale și forme asociative și până la 30 de puncte pentru componenta „cartof”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Consultare publică pentru finanțarea investițiilor în struguri de masă
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-17 Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă – componenta struguri de masă din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).
Valoarea maximă a finanțării per proiect este de 1.000.000 de euro, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, iar intensitatea sprijinului este de până la 65% nerambursabil, raportat la cheltuielile eligibile.
Dintre investițiile care se finanțează în cadrul DR-17 amintim: înființarea și/sau replantarea culturilor de struguri de masă, dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole inclusiv remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice strugurilor de masă, atât pentru culturile în câmp, cât și pentru culturile în spații protejate, după caz, echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile precum și alte echipamente de diminuare a efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile, ca și componentă secundară.
De asemenea, sunt eligibile cheltuielile cu înființarea, extinderea şi/sau modernizarea, unităților de condiționare și/sau depozitare la nivel de fermă, inclusiv dotările aferente pentru culturile de struguri de masă, înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare de la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente, doar ca o componentă secundară în cadrul proiectului de investiții (din punct de vedere financiar), precum și înființarea şi/sau modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului.
Beneficiarii eligibili în cadrul intervenției DR-17 sunt fermierii, cu excepția persoanelor fizice, cooperativele agricole și societățile cooperative care reprezintă interesele membrilor fermieri și grupurile și organizațiile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare şi recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) care deservesc interesele membrilor.
„Intervenția DR-17 pune la dispoziția fermierilor din sectorul strugurilor de masă un instrument de finanțare dedicat modernizării și creșterii competitivității. Prin acest sprijin, susținem investițiile necesare pentru dezvoltarea exploatațiilor, îmbunătățirea calității producției și o mai bună valorificare pe piață. AFIR urmărește ca finanțările acordate prin DR-17 să genereze rezultate concrete în teren și să contribuie la consolidarea unui sector cu potențial real de dezvoltare”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.
Toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dan Hurduc, fermier din județul Vaslui, preia mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români
Dan Hurduc, director general al Evel‑H Company, preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2026. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă rămâne atașat principiului reprezentativității și al echilibrului, prin mecanismul președinției rotative, introdus pentru prima dată la nivelul organizațiilor profesionale din România.
Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H Company, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semi-integrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor. Experiența sa în managementul fermei și în tehnologii avansate constituie un atu important pentru poziția de președinte al Clubului Fermierilor Români. În prezent, Dan Hurduc lucrează 2.200 de hectare în județul Vaslui.
„În fața provocărilor climatice, a presiunii concurenței neloiale internaționale, a politicilor publice pe termen scurt, a gradului major de îndatorare a fermierilor, precum și a lipsei de finanțare adecvată a sectorului - o criză fără precedent în accesul la finanțare al fermierilor - vom pune fermierii români în centrul deciziilor, promovând accesul la tehnologie, piețe echitabile și produse de creditare avantajoase pe termen mediu și lung. Clubul Fermierilor Români a demonstrat că poate fi o voce puternică și profesionistă, vom continua să construim pe această temelie, pentru o agricultură românească competitivă, digitală și durabilă”, a declarat Dan Hurduc.
Noi obiective, dar și continuitate în proiectele Clubului
Anul 2025 a fost marcat de proiecte strategice majore ale Clubului Fermierilor Români, respectiv formarea tinerilor lideri și a antreprenorilor în agricultură, lansarea programului național AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 și demararea celor patru proiecte‑pilon – (1) reducerea deficitului balanței comerciale pentru produse agroalimentare, (2) noi mecanisme de finanțare a agriculturii, (3) sistemul național de gestionare a riscurilor climatice și de piață și (4) digitalizarea agriculturii.
Clubul a organizat opt Forumuri Regionale, reunind peste 1.500 de participanți, în urma cărora a construit o strategie integrată pentru agricultură performantă, într-un orizont 2035. De asemenea, conferința națională AGRI4FUTURE din luna octombrie a adus împreună peste 700 de fermieri, reprezentanți guvernamentali și europeni și comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pentru a dezbate actuala și viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).
În actualul mandat, Dan Hurduc va continua acțiunile inițiate și urmărite de Consiliul Național de Coordonare al Clubului, dar își propune să atingă și următoarele obiective specifice zonei agricole în care activează:
-
Promovarea unei viziuni strategice, integrate, pe termen lung, pentru dezvoltarea agriculturii românești, în cadrul procesului AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, care cuprinde acțiuni și proiecte vizând integrarea lanțului valoric agroalimentar, finanțarea, digitalizarea și managementul riscului, cu scopul de a construi o agricultură performantă, sustenabilă și investibilă;
-
Desfășurarea campaniei naționale de consultare multi-partenerială a tuturor actorilor din sectorul agroalimentar, pentru o poziție coerentă, asumată și favorabilă a României în ce privește viitoarea Reformă PAC post-2027;
-
Promovarea și sprijinirea identificării și lansării unor noi instrumente de finanțare și facilitare a accesului la finanțare, pentru gestionarea actualei crize de finanțare a capitalului de lucru și pentru investiții în agricultură (MADR, FGCR, BID);
-
Promovarea unui mecanism național de gestiune integrată a riscurilor climatice care afectează agricultura, care să includă la rubrica de riscuri majore seceta și arșița;
-
Promovarea la nivel național a unor modele testate de utilizare a noilor tehnologii digitale și AI pentru integrarea proceselor în fermă în luare deciziilor, gestiunea cheltuielilor, managementul culturilor, realizarea de investiții;
-
Extinderea masivă a informării beneficiilor agriculturii conservative în zonele secetoase.
Proiectele Clubului care vor continua în timpul mandatului lui Dan Hurduc sunt următoarele:
-
Reprezentarea activă și constantă a intereselor fermierilor, prin dialog instituțional, întâlniri oficiale, poziții publice, scrisori, consultări și utilizarea tuturor instrumentelor legale necesare pentru apărarea competitivității și predictibilității sectorului agricol;
-
Formarea noii generații de lideri și antreprenori în agricultură, prin programele de educație dedicate Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, care susțin profesionalizarea fermelor, reînnoirea generațională și dezvoltarea competențelor de management, leadership și reprezentare;
-
Organizarea și continuarea seriei de conferințe regionale pentru Viitorul Agriculturii, desfășurate în toate regiunile strategice ale României, ca platforme de dialog și consultare pentru viitorul agriculturii românești. Evenimentele reunesc fermieri, autorități, instituții financiare, mediul academic și parteneri din agribusiness, abordând teme-cheie precum politici agricole, finanțare, managementul riscului, digitalizare, energie, irigații și dezvoltarea lanțului agroalimentar. Evenimentele își propun să creeze un parteneriat multi-sectorial pentru integrarea lanțului agroalimentar românesc în context european;
-
Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor strategice cu instituții naționale și europene, mediul academic, parteneri comerciali și agenții publice, în vederea susținerii investițiilor, inovării și transferului de know-how către fermieri.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fără fermieri puternici nu există viitor
Agricultura României trebuie să rămână coloana vertebrală a economiei naționale și a stabilității sociale, în ciuda contextului dificil care continuă și la început de an 2026, marcat de presiuni economice, schimbări climatice, instabilitate geopolitică și politici europene adesea insuficient adaptate realităților din teren.
Anul care s-a încheiat, 2025, a fost unul al rezistenței și al responsabilității. Fermierii din țara noastră au continuat să producă hrană pentru populație, să mențină viața economică a satului românesc și să susțină securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene, chiar și atunci când costurile au crescut, iar predictibilitatea a scăzut.
Agricultura nu este doar un sector economic, ci este un bun strategic național, o expresie a suveranității, a muncii și a continuității acestei țări. Fără fermieri puternici, nu poate exista nici dezvoltare durabilă, nici echilibru social, nici viitor pentru mediul rural.
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a susținut și va susține în continuare tratamentul echitabil al fermierilor în cadrul politicilor europene; recunoașterea rolului strategic al agriculturii în economie și securitate alimentară; investițiile în producție, procesare și depozitare, pentru a adăuga valoare în România; dialogul real cu autoritățile, bazat pe date, studii de impact și soluții aplicabile.
LAPAR solicită autorităților:
-
Recunoașterea agriculturii ca sector strategic de interes național;
-
Fundamentarea deciziilor publice pe studii de impact economico-social;
-
Inițierea unui dialog instituțional structurat între Guvernul României și organizațiile profesionale reprezentative ale fermierilor.
Anul 2026 trebuie privit cu responsabilitate, dar și cu determinare. Avem nevoie de politici coerente, de stabilitate legislativă, de finanțare predictibilă și de o viziune națională care să pună agricultura în centrul dezvoltării României.
Transmit respectul și recunoștința mea tuturor fermierilor, celor care muncesc pământul indiferent de condiții, care investesc, care cred în viitorul agriculturii românești și care duc mai departe tradiția, performanța și responsabilitatea față de această țară. Vă doresc sănătate, unitate, recolte bune și prețuri pe măsura muncii, profituri maxime, decizii înțelepte!
Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Produse Moldovenești, un ambasador al băuturilor din Republica Moldova în România
Consumatorii din țara noastră sunt tot timpul în căutarea gusturilor surprinzătoare, motiv pentru care piața vinurilor și a divinurilor premium devine tot mai competitivă. Totodată, consumatorul român își dorește produse autentice, cu origine clară și constanță în calitate. În acest context, Produse Moldovenești, cu aproape 20 de ani de experiență, joacă un rol important în aducerea și promovarea băuturilor de excepție din Republica Moldova, atât în retail, cât și în HoReCa.
Produse Moldovenești reprezintă un veritabil ambasador al vinurilor din Republica Moldova pe piața românească, contribuind decisiv la creșterea vizibilității și recunoașterii acestora.
Vinurile moldovenești, tot mai căutate
„Vinul bun pleacă din vie” este o expresie care face referire la calitatea vinului care este influențată de calitatea strugurilor, care la rândul lor depind de sănătatea și îngrijirea viței-de-vie. „Profilul aromatic distinct, tehnologiile moderne de vinificare, dar și recunoașterea internațională atrag tot mai mult atenția asupra vinurilor moldovenești. Deschiderea consumatorilor români către terroir-ul moldovenesc se reflectă în cererea crescută pentru vinuri autentice, vinuri cu poveste și stil propriu”, arată Alin Dinu, director național de vânzări în cadrul Produse Moldovenești.
Pentru consumatorii din România, produse-moldovenesti.ro este locul ideal unde pot descoperi vinuri și divinuri autentice, ediții limitate și oferte speciale. Pe site, pot fi descoperite în permanență produse noi, promoții și campanii dedicate iubitorilor de băuturi premium. În același timp, consumatorul licorilor bahice de peste Prut găsește pe pagina de internet a companiei Produse Moldovenești recomandări și sugestii menite să transforme fiecare moment într-o experiență memorabilă.
Un instrument pentru parteneriate de încredere, platforma B2B
Compania Produse Moldovenești pune la dispoziția partenerilor o platformă B2B modernă, creată pentru a înlesni accesul la portofoliul complet de vinuri și divinuri - https://comenzi.produse-moldovenesti.ro. Prin intermediul acesteia, colaboratorii beneficiază de prețuri en-gros competitive, informații actualizate despre stocuri și livrare rapidă, adaptată nevoilor din diverse sectoare – HoReCa, retail, distribuție sau magazine specializate.
„Platforma oferă un mod eficient și transparent de gestionare a comenzilor, permițând acces în orice moment la produse cu gust autentic și calitate garantată. Această soluție digitală susține dezvoltarea unor parteneriate stabile, bazate pe încredere și profesionalism, contribuind la consolidarea colaborărilor pe termen lung”, subliniază Alin Dinu.
Produsele moldovenești, nelipsite de la târguri de specialitate, festivaluri și degustări
Produse Moldovenești își promovează portofoliul și interacționează direct cu profesioniștii și iubitorii de vinuri și divinuri prin implicarea activă în evenimente dedicate industriei:
-
târguri de specialitate dedicate vinului, retailului și FMCG;
-
festivaluri ale vinului în întreaga țară, unde compania promovează cramele din Moldova și portofoliul său premium;
-
training-uri și degustări tematice, precum și evenimente private în restaurante, hoteluri sau locații specializate;
-
evenimente corporate, unde sunt oferite degustări personalizate pentru companii și parteneri.
Aceste activități permit companiei să construiască relații directe cu consumatorii, distribuitorii și profesioniștii din domeniu, contribuind la educarea pieței și la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești.
Glamour Reserva, o gamă cu etichetă termosensibilă
Produse Moldovenești este o companie care nu doar își propune, dar și aduce mereu produse diferite și inovatoare pe piața românească. „Portofoliul include, printre altele, Glamour Reserva, o selecție de vinuri rafinate, care reflectă inovație stilistică și diversitate în arome”, spune Alin Dinu.
Pe lângă varietatea cromatică, gama Glamour Reserva se remarcă prin designul inovator, cu etichetă termosensibilă care își schimbă culoarea în funcție de temperatura vinului, oferind un element vizual surprinzător la servire.
„Această combinație între stil modern (vinificație contemporană), diversitate de culori și experiență vizuală, transformă Glamour Reserva într-un vin memorabil. Gama se evidențiază prin originalitate și design, captând atenția consumatorilor și profesioniștilor din HoReCa”, punctează Alin Dinu.
Gama Glamour Reserva cuprinde trei variante distincte, fiecare cu o personalitate clară și un stil modern:
-
Glamour Reserva Alb: un vin demisec, cu aromă proaspătă și rafinată. Gustul său fin și armonios îl recomandă pentru serile de vară sau aperitive elegante.
-
Glamour Reserva Rose: un vin demidulce, obținut din Merlot și Pinot Noir, delicat, cu aromă fină și sofisticată, note florale și fructate, potrivit pentru momente romantice sau petreceri lejere.
-
Glamour Reserva Roșu: demisec, catifelat, cu arome fructate de coacăze, prune și cireșe, cu gust amplu și elegant, ideal pentru cine și evenimente speciale.
„Orientarea către produse moderne, inovatoare și surprinzătoare, precum și căutarea permanentă a unor produse noi, confirmă nu doar capacitatea companiei de a anticipa tendințele pieței, ci și pasiunea pentru excelență și rafinament, consolidând prestigiul vinurilor moldovenești în România”, conchide Alin Dinu, directorul național de vânzări al companiei Produse Moldovenești.
Foto: Produse Moldovenești
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
O nouă eră a confortului, performanței și conectivității, cu Seria 8 TTV de tractoare Deutz-Fahr
Deutz-Fahr a dezvăluit la Agritechnica 2025, noile modele de tractoare Deutz-Fahr Seria 8 TTV, o gamă inovatoare care combină tehnologia de ultimă generație, confortul premium și inteligența digitală avansată într-un design complet nou și remarcabil. În România, compania NHR Agropartners este unic distribuitor al mărcii Deutz-Fahr.
Proiectată și construită în fabrica din Lauingen, Germania, noua Seria 8 își marchează debutul cu două modele de înaltă performanță care dezvoltă 313 și 340 CP, reflectând angajamentul neclintit al brandului de a oferi excelență, valoare și fiabilitate.
Noua Seria 8 de tractoare Deutz-Fahr a fost concepută pentru clienții care își doresc un tractor care să fie mai mult decât o simplă mașină de lucru - un centru tehnologic confortabil, mereu conectat, care plasează șoferul în centru și toate datele la îndemână, făcând ca performanța ridicată să fie fără efort.
Caracteristica remarcabilă a noii Serii 8 de tractoare Deutz-Fahr este SigmaVision, o cabină cu patru stâlpi complet reproiectată, care oferă vizibilitate panoramică, ergonomie superioară și un interior spațios, dar primitor. Noua cabină este complet izolată și susținută de un sistem inovator de suspensie pneumatică, asigurând o silențiozitate de neegalat și zero vibrații. Pentru a crea cel mai confortabil mediu de lucru, sistemul de climatizare automată cu trei zone ComfortPro de nouă generație oferă operatorului control complet asupra climatizării.
Noua cotieră iControl integrează comenzi intuitive, codificate prin culori, MMI și două joystick-uri ergonomice multifuncționale: joystick-ul iMotion, cu mai multe butoane ce pot fi configurate liber pentru un control extins, și joystick-ul CrossLever cu o nouă gestionare a straturilor pentru operațiuni precise, intuitive și personalizabile. Două afișaje digitale de înaltă rezoluție - un iCluster de 15 inci, lider pe piață, pe montantul A și un iMonitor 5 de 12,8 inci lângă cotiera iControl - creează o experiență complet digitală pentru operator, combinând datele mașinii, funcțiile de ghidare și setările de confort într-o singură interfață intuitivă.
Noua arhitectură electronică permite integrarea perfectă a soluțiilor SDF Smart Farming, inclusiv Auto Guidance, ISOBUS, XTEND și Telematics. Sistemul acceptă integrarea camerelor digitale și este preconfigurat pentru Deutz-Fahr TAGS – Sistem de ghidare asistată la tractoare, care a primit o medalie de argint la Premiile pentru Inovație Agritechnica 2025.
Cu noua aplicație MyDEUTZ-FAHR, Seria 8 aduce tehnologia digitală alături de fermier, simplificând și eficientizând gestionarea tractorului. Fermierii, tractoarele și datele lucrează acum împreună pentru a obține un randament maxim cu un efort minim.
Printre caracteristicile premium se numără funcția de masaj a scaunului cu tetieră DualMotion, geamuri cu strat Low-E, sticlă securizată laminată și suporturi pentru picioare pentru un confort sporit în timpul orelor lungi de lucru, toate evidențiate de un sistem de iluminare avansat și puternic, complet cu LED-uri, care stabilește un nou standard în ceea ce privește vizibilitatea și stilul.
Pentru a spori și mai mult confortul, suspensia punții față nou dezvoltată, cu un braț oscilant extra-lung și frâne cu disc uscate, oferă stabilitate, confort și siguranță remarcabile, chiar și la viteze de până la 60 km/h. Noua Seria 8 este echipată cu cel mai recent motor N67 cu eVGT și sistem Hi-eSCR de înaltă eficiență, care oferă un cuplu de până la 1398 Nm. Configurat în colaborare cu FPT, se integrează perfect cu sistemele Deutz-Fahr și este combinat cu o capotă sculptată care oferă cea mai bună vizibilitate și manevrabilitate din clasa sa. Un motor puternic, conceput special pentru sectorul agricol, care oferă un cuplu ridicat și asigură o reacție rapidă și o eficiență a consumului de combustibil. Motorul este compatibil HVO și dispune de un interval de schimb de ulei la 1000 de ore, asigurând costuri de întreținere reduse și un timp de funcționare maxim. Un sistem robust de răcire din aluminiu garantează o eficiență termică optimă chiar și în cele mai dificile condiții.
Transmisia TTV oferă o putere continuă și lină de la 0 la 60 km/h, oferind o tracțiune, o accelerație și un control remarcabile pe toate tipurile de teren la o turație redusă a motorului, menținând în același timp un consum de combustibil remarcabil de scăzut.
Performanța hidraulică a fost optimizată în continuare, cu o capacitate a pompei Load-Sensing de până la 220 l/min, dotată cu un rezervor CleanOil separat, distribuitoare electronice cu 10 căi, o supapă dedicată de debit redus pentru tirantul superior hidraulic și pârghii de eliberare a presiunii pentru cuplare și decuplare ușoară. Împreună, aceste caracteristici oferă o putere hidraulică maximă cu o eficiență excepțională a consumului de combustibil și niveluri de zgomot impresionant de reduse.
Ridicătorul spate oferă o capacitate de 12.000 kg, în timp ce ridicătorul față oferă 5.450 kg cu Load Relief Control, asigurând o manipulare eficientă a implementelor în orice condiții.
„Pentru noi, acesta reprezintă un pas crucial înainte. Am crezut cu tărie și am investit într-un proiect care pune fermierii și nevoile acestora în centru. Rezultatul este un tractor puternic, inovator și, datorită noii cabine SigmaVision, întotdeauna conectat cu cel mai înalt confort. Operatorul este în centrul mașinii, conectat la o lume a agriculturii digitale. Un tractor care nu doar îndeplinește așteptările, ci le depășește”, declară Alessandro Maritano, SDF (Grupul Same Deutz Fahr).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Acordul comercial UE – Mercosur, risc major pentru agricultură și spațiul rural românesc
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) își exprimă îngrijorarea profundă și opoziția fermă față de susținerea acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, în condițiile în care nu există un studiu de impact economico-social specific pentru România, cu atât mai puțin pentru sectorul agricol și mediul rural românesc.
România este una dintre cele mai vulnerabile economii din Uniunea Europeană în raport cu acest acord, având în vedere structura sa economică și socială:
-
Agricultura reprezintă un sector strategic pentru economia națională, avem peste 33% din numărul de ferme la nivelul UE cu cea mai mică rentabilitate la nivelul UE;
-
Peste 46% din populația României locuiește și își desfășoară activitatea în mediul rural;
-
Milioane de gospodării și ferme depind direct de producția agricolă, zootehnică și de lanțurile agroalimentare interne.
În acest context, consider că România va fi una dintre țările cele mai impactate negativ din Europa de aplicarea acordului UE–Mercosur, prin:
-
Creșterea importurilor de produse agricole și agroalimentare provenite din state terțe, realizate în condiții de cost, standarde de mediu și reguli fitosanitare diferite;
-
Presiuni majore asupra prețurilor interne și asupra veniturilor fermierilor români;
-
Risc de dezechilibrare economică și socială în mediul rural, cu efecte directe asupra ocupării forței de muncă și a stabilității sociale.
Subliniez că susținerea publică a acordului de către președintele României, domnul Nicușor Dan, în lipsa unui studiu de impact economico-social riguros, transparent și dedicat României, reprezintă o abordare nefundamentată din punct de vedere economic și social și potențial dăunătoare intereselor naționale.
Este inacceptabil ca un sector strategic precum agricultura; mediul rural, care asigură securitatea alimentară a României; precum și milioane de cetățeni români să fie expuși unor riscuri majore fără o evaluare clară, cuantificată și asumată a impactului.
Solicit în mod public și oficial:
-
Realizarea de urgență a unui studiu de impact economico-social privind efectele acordului UE - Mercosur asupra României, cu capitol distinct dedicat agriculturii și mediului rural;
-
Consultarea reală și instituționalizată a organizațiilor profesionale agricole;
-
Suspendarea oricărei poziții de susținere a acordului, până la prezentarea și dezbaterea publică a concluziilor acestui studiu.
Agricultura românească nu poate fi moneda de schimb a unor decizii luate fără fundamentare națională. Securitatea alimentară, stabilitatea socială și dezvoltarea economică a României trebuie să primeze.
Autor: dr.ing. NICU VASILE, președinte LAPAR
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Schema de ajutor de stat la motorina utilizată în agricultură, actualizată
Guvernul a aprobat, în ședința din 18 decembrie 2025, Hotărârea pentru modificarea HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.
Actul normativ introduce modificări ale art. 2, 6 și 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014, cu scopul de a actualiza reglementările privind funcționarea schemei de ajutor de stat, în concordanță cu noile prevederi fiscale și cu necesitățile operaționale semnalate de către APIA.
Principalele modificări vizează:
- Stabilirea nivelului subvenției la motorină care se plătește până la 31 iulie 2025, respectiv începând cu 1 august 2025, în acord cu legislația fiscală în vigoare;
- Reglementarea termenelor de depunere a cererilor pentru acordul prealabil de finanțare, eliminând premisele unor situații discriminatorii între beneficiarii schemei;
- Suplimentarea alocării bugetare totale pentru anul 2025, necesară acoperirii plăților aferente perioadei aprilie – iunie 2025.
Astfel, în anul 2025, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse aplicabile motorinei utilizate în agricultură este de:
-
2,213 lei/litru, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, inclusiv;
-
2,444 lei/litru, în perioada 1 august – 31 decembrie 2025, inclusiv.
Această diferență se acordă beneficiarilor ca ajutor de stat sub formă de rambursare.
Pentru anul 2025, valoarea totală a schemei de ajutor de stat este de 815.258.000 lei, fiind necesară o suplimentare de 212.258.000 lei față de alocarea inițială de 603.000.000 lei. Suplimentarea provine din economiile identificate în execuția bugetară și din alocările aprobate prin OUG nr. 64/2025 privind rectificarea bugetului de stat.
Măsurile adoptate sunt fundamentate de:
- Intrarea în vigoare, la 28 iulie 2025, a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care stabilește noi niveluri ale accizei standard pentru motorină începând cu 1 august 2025;
- Necesitatea clarificării unor aspecte procedurale privind depunerea cererilor pentru acordul prealabil de finanțare, pentru a preveni tratamente inechitabile între beneficiari;
- Nivelul ridicat al solicitărilor de plată pentru trimestrul II al anului 2025, care depășește disponibilul rămas din alocarea stabilită prin HG nr. 61/2025.
„Prin aceste modificări se urmărește sprijinirea fermierilor printr-un mecanism predictibil, echitabil și adaptat noilor condiții economice și fiscale”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
S-a suplimentat valoarea totală a ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița
Ajutorul de minimis pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangaliţa a fost suplimentat. Astfel, valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis a crescut de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița.
În Ședința de Guvern din 18 decembrie 2025 a fost aprobată Hotărârea ce modifică HG nr. 401/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025. Modificarea a fost necesară deoarece după încheierea perioadei de depunere a cererilor de plată s-a constatat că efectivul de scroafe eligibile este de 805 capete.
Prin urmare, aplicând cuantumul de 2.300 lei/cap scroafă, rezultă un necesar de 1.851.500 lei. Așadar, a fost suplimentată valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița.
Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis, de 1.852.000 lei, credite de angajament și credite bugetare se va asigura din bugetul aprobat MADR pe anul 2025.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
