În 2025, De Colțești (Torockoi) estimează o cifră de afaceri de 30 milioane de lei, cu aproximativ 12% mai mare față de 2024. Începutul lui 2026 vine cu o direcție optimistă și o confirmare a calității, Brânza frământată De Colțești se află pe poziția 80 în Top 100 „Best Cheeses in the World”, în clasamentul TasteAtlas 2026.
Brânzeturile comercializate sub brandul De Colțești sunt produse și maturate local, în județul Alba, laptele fiind colectat de la fermierii din zonă.
„În 2026, rămânem pragmatici, investim prudent și ne dorim o consolidare a relațiilor cu băcăniile, magazinele premium și restaurantele care valorifică brânzeturile locale în meniuri. În ultimii ani, am investit aproximativ 3,5 milioane de euro în fabrica din Colțești. Astfel de investiții au fost necesare și strategice, cu un focus clar pe un depozit de maturare modern, care permite maturarea a 300 de tone de brânză. În cei peste 30 de ani de activitate, am evoluat încet, dar constant: de la o fabrică de familie care își dorea valorificarea laptelui proaspăt local, la o fabrică în care atenția la detalii, dorința de a păstra gustul și inovația au fost reperele noastre. În tot acest timp, am crescut sănătos, fără să facem salturi care să ne destabilizeze. Am greșit, am fost dezamăgiți, dar am învățat mult și am schimbat lucrurile, fără să facem rabat de la gustul adevărat al brânzeturilor. Direcția sustenabilă a fabricii este păstrată și datorită echipei noastre. Am investit mult în definirea echipei de specialiști cu care lucrăm. În prezent, avem aproape 70 de angajați, însă colaborăm și cu specialiști externi”, arată Robert Szakacs, administratorul De Colțești (Torockoi).

Afacere de familie cu peste 30 de ani de activitate
Fondată în anul 1994, în satul Colțești (comuna Rîmetea) din județul Alba, afacerea De Colțești este astăzi la a doua generație. A evoluat de la o mică afacere de familie la o fabrică reper pentru piața românească de brânzeturi maturate. În fabrica din Munții Apuseni se procesează zilnic aproximativ 25.000–30.000 de litri de lapte, echivalentul a 60–80 de tone de produse pe lună.
În ultimii ani, compania a investit aproximativ 3,5 milioane de euro, bani proveniți din creditare și profit reinvestit, într-o cameră de maturare de aproximativ 300 tone și în soluții de îngrijire și monitorizare permanentă, toate inspirate din practicile fabricilor de brânzeturi elvețiene.
De Colțești s-a dezvoltat ca o unitate modernă de procesare a laptelui care îmbină tradițiile locale de prelucrare cu standarde tehnologice contemporane, bazându-se pe lapte provenit de la fermele din proximitatea fabricii.
Brandul este cunoscut mai ales pentru brânzeturile maturate și îndelung maturate, în special brânzeturi tari cu gust pronunțat, plin, comercializate frecvent sub brandul De Colțești. Portofoliul include atât stiluri tradiționale românești, cât și produse inspirate din tradiții europene de cheesemaking, adaptate preferințelor consumatorului modern.
Filosofia de producție pune accent pe controlul calității, consistența gustului și procese de maturare atent gestionate, păstrând totodată o identitate regională puternică.
De Colțești este considerat unul dintre reprezentanții relevanți ai scenei moderne a brânzeturilor din România, reușind să conecteze tradiția transilvăneană cu rigoarea industrială și o abordare orientată spre piață. În ediția 2026 a clasamentului TasteAtlas „Best Cheeses in the World”, Brânza frământată De Colțești a fost inclusă în Top 100, pe locul 80.
Produsele De Colțești sunt prezente în comerțul tradițional, în magazine specializate și în băcănii, precum și în rețele precum Carrefour național și regional în Kaufland, Mega Image, Freshful și Sezamo. Brandul operează, de asemenea, un magazin online B2C și un punct ambulant de vânzare la Conacul Secuiesc, din județul Alba, de la Colțești.

Obiective pentru noul an
Pentru 2026, compania anunță întărirea canalului direct-to-consumer, cu accent pe comenzi recurente, pachete pentru familii și, acolo unde logistica permite, formule de abonament, gândite pentru consumatori care urmăresc predictibilitatea și consistența produselor din coș.
De Colțești, cifrele anului 2025:
2% vânzări online din totalul vânzărilor fabricii;
vânzări online: 600.000 lei/an
valoare medie coș: 200 lei
număr magazine/listări: 800
județe cu acoperire logistică: Cluj, Alba, Sibiu, Mureș, Brașov, Bistrița, Ilfov
În HoReCa, gustul rămâne esențial, însă consistența este criteriul care susține utilizarea unui produs în meniuri, zi de zi. De Colțești lucrează cu bucătari care urmăresc standarde, trasabilitate clară și comportament previzibil la utilizare atât la rece, cât și la cald.
În 2026, compania își propune un dialog mai aplicat cu profesioniștii din industrie, centrat pe nevoi reale, disponibilitate, loturi și ritmuri de livrare, cu accent pe asumarea promisiunilor operaționale. În 2025, numărul partenerilor activi din HoReCa a fost de 177, distribuție directă.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 20 ianuarie 2026, Clubul Fermierilor Români a găzduit o masă rotundă cu delegația Băncii Mondiale responsabilă pentru agricultură în Europa și Asia Centrală. Întâlnirea face parte din procesul de elaborare a unui program național de agricultură inteligentă climatic, complementar Politicii Agricole Comune.
Un program național de agricultură inteligentă climatic are menirea de a transforma practicile agricole și infrastructura prin tehnologii avansate, digitalizare și soluții inovatoare, de a crea locuri de muncă incluzive și de a consolida reziliența sectorului agroalimentar în fața schimbărilor climatice, crizelor financiare și de securitate.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Băncii Mondiale s-a subliniat necesitatea de a integra efectele schimbărilor climatice în orice strategie viitoare, de a asigura securitatea alimentară, de a moderniza lanțurile valorice și de a gestiona eficient riscurile din teren.

Clubul Fermierilor Români, inițiatorul discuțiilor cu Banca Mondială, și-a expus încă de la înființare dorința de a contribui la transformarea agriculturii românești. „Creșterea competitivităţii este legată de maniera inteligentă de a valorifica resursele disponibile și a exploata noi modele economice și tehnologice, adaptate schimbărilor climatice, crizelor financiare și de securitate”, a arătat Dan Hurduc, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.

Prin propunerile de politici și strategii promovate prin progamele și acțiunile desfășurate în ultimii șapte ani, Clubul Fermierilor Români urmărește să asigure o platformă multi-partenerială pentru întregul sector agroalimentar. „Ne dorim o transformare care să conducă la o agricultură inteligentă, competitivă și rezilientă la crizele climatice, financiare și de securitate, adaptată tehnologic și integrată digital. Este necesară integrarea lanțurilor valorice și creșterea valorii adăugate prin procesare, investițiile în agricultură având o mare nevoie de finanțare. Clubul Fermierilor Români vrea și poate transforma agricultura românească”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.

La masa rotundă de la Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români au participat reprezentanții Băncii Mondiale (Sameh Naguib Wahba - director Departamentul Planetă, Holger Kray - manager regional pentru Agricultură și Alimentație, Irina Schuman - economist șef pentru Agricultură, Adina Păsărel -specialist senior în Agricultură și Evelyn Smith - oițer de investiții, IFC) alături de membrii Consiliului Național de Coordonare al Clubului, parlamentari români, reprezentanți ai AFIR, ANSVSA, ANM, ai Autorității pentru Digitalizarea României și mediul academic.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027 în anul 2026.
Perioada estimată pentru lansare, precum și alocarea publică, în tabelul de mai jos.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Miercuri, 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a decis să solicite Curții Europene de Justiție să evalueze dacă acordul UE - Mercosur este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Asta în timp ce fermierii europeni protestează încă la Strasbourg, în fața clădirii în care-și desfășoară activitatea eurodeputații.
Cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită un aviz juridic din partea Curții Europene de Justiție (ECJ) cu privire la acordul UE – Mercosur.
Astfel, temeiul juridic al acordului de parteneriat UE - Mercosur (EMPA) și al acordului comercial interimar (ITA) va fi revizuit de ECJ, ceea ce înseamnă o blocare temporară a acordului.
Totodată, Parlamentul European va continua examinarea textelor, în așteptarea avizului Curții Europene de Justiție. Abia apoi eurodeputații vor putea vota aprobarea ori respingerea acordului UE – Mercosur.
Reamintim că, marți - 20 ianuarie 2026, mii de agricultori europeni au protestat la Strasbourg, iar o mie de tractoare au mărșăluit pe străzile orașului francez până în fața Parlamentului European. Prezentă la protest a fost și o delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, solicitând politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control. Aici mai multe detalii.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Munca permanentă a albinelor în perioada de cules, mai ales în condiții adverse de mediu, cu vânt puternic, furtuni, secetă etc, duce la epuizarea albinelor lucrătoare, dar și a celor din stup, care trebuie să asigure hrănirea albinelor tinere și menținerea condițiilor de mediu și securitate: ventilație cu ajutorul aripilor, pază la urdiniș etc.
În această perioadă, apicultorul trebuie să facă inspecții periodice în timpul cărora el examinează starea familiei de albine și, în funcție de ce constată, ia măsuri precum unificarea familiilor de albine slabe, oferirea de mătci la familiile orfane etc și administrarea de suplimente de hrană energetică, precum sirop și turte de zahăr, nectar, rame cu miere etc și biostimulatori, cum este și Apivirol Forte.
Necesitatea aplicării biostimulatorului
Apivirol Forte se aplică imediat ca biostimulator, în stupinele în care se observă un declin al stării generale a familiilor de albine sau când se suspectează anumite semne de boală apărute în sezonul de cules active, de exemplu apariția de malformații ale aripilor la albinele tinere, apariția semnelor nervoase la albinele culegătoare, paralizia aripilor și instalarea fenomenului de depopulare a familiilor de albine, fără prezența vizibilă a simptomelor specifice vreunei boli.
Apivirol Forte se administrează și în perioadele în care culesul este slab sau în perioadele în care flora meliferă nu asigură un cules satisfăcător, fapt care stresează puternic albinele ce devin mult mai sensibile la boli.
Administrarea biostimulatorului se face la toate familiile de albine din stupină, inclusiv la cele aparent sănătoase.
Producții de miere mai mari cu 35% - 40%
În stupinele în care se face sistematic tratamentul biostimulator cu Apivirol Forte, chiar și în anii cu condiții mai puțin prielnice pentru apicultură, se obțin producții de miere mai mari cu circa 35% - 40% față de stupinele netratate. Unificarea sau transferul familiilor de albine (roi nou) se va face în stupi igienizați, curățați și dezinfectați, și care, în final, vor fi aspersați cu Apivirol Forte. Acesta facilitează obișnuirea rapidă a familiilor de albine cu noul stup, dar și creșterea coeziunii între indivizii din familiile de albine.
Perioada de cules
În perioada de cules, ramele noi care se introduc în stup vor fi aspersate cu Apivirol Forte. Aspersarea este cea mai sigură metodă de administrare a acestui biostimulator, întrucât produsul este consumat de albine prin declanșarea reflexului puternic de autocurățire. Se recomandă 2-3 administrări de Apivirol Forte la interval de 3 zile. Cantitatea folosită pentru o singură administrare este de 150-250 ml pentru o familie de albine.

Efect antiviral, antibacterian și biostimulator
Datorită componentelor active pe care le conține, produsul Apivirol Forte are un puternic efect antiviral, antibacterian și biostimulator pentru albinele adulte, puiet și mătci care dobândesc și o rezistență mare față de varoa, întrucât bolile virale și bacteriene evoluează de multe ori fără simptome tipice de boală.
Pregătirea pentru perioada de iernat
Administrarea biostimulatorului Apivirol Forte trebuie făcută și după încheierea sezonului de cules, în vederea pregătirii familiilor de albine pentru iernat. Se face tratamentul biostimulator de toamnă, administrând, în zilele călduroase, tot 150-250 ml de Apivirol Forte, prin aspersare pe corpul albinelor și puietului. La familiile la care s-a făcut tratamentul biostimulator de toamnă, se constată o mortalitate redusă în perioada de iernat și stimularea ouatului timpuriu, la mătci. Pentru perioada de iernat, turtele de zahăr sau șerbet se prepară cu un adaos de circa 150-250 ml de Apivirol Forte, pentru o familie de albine.
De reținut că produsul Apivirol Forte nu are efecte negative asupra albinelor, mătcilor și puietului și nu produce reziduuri în miere, polen, păstură și propolis, permițând obținerea de produse apicole de cea mai înaltă calitate.
Articol de: dr. ION IACOB, Laboratorul de Diagnostic Romvac Company SA
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2025Abonamente, AICI!Marți, 20 ianuarie 2026, mii de agricultori europeni au protestat la Strasbourg, iar o mie de tractoare au mărșăluit pe străzile orașului francez până în fața Parlamentului European. Prezentă la protest a fost și o delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, solicitând politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control.
Această mobilizare se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, care a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația de la Strasbourg din 20 ianuarie și a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, precum și o simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri.
„Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM și respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menținerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care face parte din Copa-Cogeca.
În ceea ce privește acordul UE-MERCOSUR, fermierii solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol. „Clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcționează. Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între instituții. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.”
De asemenea, agricultorii Uniunii Europene solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele MERCOSUR, ca instrument de control al volumelor, trasabilității și conformității. Totodată, fermierii cer interzicerea revânzării materiei prime din state terțe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru. „Este necesară o etichetare corectă și vizibilă pentru consumatori, prin menționarea clară a originii reale a produselor și a statului terț de proveniență, pe baza unor reguli uniforme și a unor controale efective pe întreg lanțul de comercializare. În acest sens, se impune modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor provenite din state terțe, pentru a preveni concurența neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale și de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
AAC subliniază că este nevoie de crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. „Se impune recunoașterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcționează în practică. Analiza bazată pe Access2Market și Eurostat arată că: pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021–2024. România nu dispune de raportări cantitative pe produs și autoritățile au competențe de control fragmentate între: vamă (Ministerul Finanțelor), comerț (Ministerul Economiei), agricultură (MADR), INS – care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină ineficiența clauzelor de salvgardare. Comerțul liber fără date, fără control și fără standarde egale nu este comerț liber, ci dumping mascat!”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Crescătorii de ovine și caprine au din acest an o nouă organizație națională creată pentru a-i reprezenta, promova și a le apăra interesele, Uniunea Oierilor. Cunoscutul fermier Maniu Vonica este președintele Uniunii Oierilor.
Pe 18 ianuarie 2025, la Poiana Sibiului, a luat ființă Uniunea Oierilor. „Recentul eveniment de înființare a organizației naționale a avut loc ca urmare a unor demersuri începute anterior, concretizate în două întâlniri ale fermierilor spre finalul anului trecut. Prima s-a desfășurat pe 30 octombrie 2025 la București, unde peste 50 de forme asociative au dat curs invitației. Apoi, pe 5 decembrie 2025, la Sibiu au participat peste 120 de crescători de ovine și reprezentanți ai asociațiilor de profil din întreaga țară. Așa s-au pus bazele acestei organizații, stabilind direcțiile de acțiune, obiectivele și structura de conducere”, ne-a povestit fermierul Maniu Vonica, ales să conducă Uniunea Oierilor.
Noua organizație profesională a fost constituită de persoane fizice și persoane juridice, alături de asociații ale crescătorilor de ovine din întreaga țară, având calitatea de membri fondatori. „Aceștia provin strategic din mai multe regiuni ale României, printre care Arad, Timiș, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sibiu, Satu Mare, Vâlcea, Gorj, Constanța și Vaslui, fapt care confirmă caracterul reprezentativ și acoperirea națională a organizației încă de la momentul constituirii”, subliniază Maniu Vonica.
Conducerea Uniunii Oierilor este asigurată de un Consiliu Director format din 11 membri, „structură care garantează o organizare funcțională și o capacitate operațională adecvată obiectivelor asumate”.

Maniu Vonica, ales în funcția de președinte al Uniunii Oierilor, este originar din Poiana Sibiului, fermier din tată în fiu, fiind cunoscut pentru atașamentul față de animale și pentru implicarea constantă în susținerea intereselor crescătorilor de ovine.
De asemenea, Maniu Vonica este membru în Consiliul Director al Clubul Fermierilor Români și a deținut funcția de președinte al Clubului în perioada ianuarie – iunie 2024, mandat exercitat prin rotație, pentru o durată de șase luni.
Experiența sa practică, acumulată direct în activitatea din teren, precum și implicarea în structuri asociative la nivel național, oferă Uniunii Oierilor o conducere solidă, conectată la realitățile sectorului ovin.
Uniunea Oierilor își propune să devină cea mai mare și reprezentativă organizație din domeniul ovin și caprin la nivel național. „În acest sens, în perioada imediat următoare, toți crescătorii de ovine și caprine care se regăsesc în obiectivele, scopul și valorile Uniunii sunt invitați să se alăture organizației și să devină membri activi. Prin coagularea tuturor crescătorilor din sector și unirea forțelor oierilor din România, Uniunea Oierilor urmărește să asigure o reprezentare unitară și o voce comună, capabilă să exprime clar și ferm interesele reale ale fermierilor, atât la nivel național, cât și în relația cu partenerii externi”, a precizat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.
Obiectivele Uniunii Oierilor
Reprezentarea și apărarea intereselor crescătorilor de ovine și caprine în relația cu autoritățile publice, instituțiile statului, precum și cu organismele naționale și internaționale de profil.
Consolidarea sectorului ovin și caprin din România ca domeniu strategic al agriculturii naționale, prin politici coerente, dialog instituțional și cooperare între fermieri.
Creșterea competitivității fermierilor prin facilitarea accesului la finanțare, programe de dezvoltare, investiții și promovarea bunelor practici agricole.
Promovarea produselor românești din sectorul ovin și caprin pe piața internă și pe piețele externe, inclusiv prin protejarea denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a produselor tradiționale.
Susținerea dezvoltării durabile a exploatațiilor agricole, prin încurajarea practicilor responsabile față de mediu, respectarea bunăstării animalelor și utilizarea eficientă a resurselor.
Implicarea activă în elaborarea politicilor agricole și a cadrului legislativ care vizează sectorul ovin și caprin, în interesul direct al crescătorilor.
Promovarea formării profesionale și a transferului de cunoștințe către fermieri, în scopul creșterii nivelului de calificare și al adaptării la cerințele actuale ale pieței.
Valorificarea superioară a produselor și subproduselor rezultate din sectorul ovin prin susținerea procesării locale, creșterea valorii adăugate și dezvoltarea unor lanțuri scurte de comercializare.
Asigurarea și dezvoltarea piețelor de desfacere pentru produsele și subprodusele din sectorul ovin și caprin, prin crearea de parteneriate comerciale stabile și mecanisme funcționale de valorificare.
Uniunea Oierilor va acționa pentru susținerea exportului de animale vii și produse procesate, precum și pentru prevenirea și deblocarea situațiilor care pot afecta accesul fermierilor la piețele interne și externe, în vederea asigurării continuității activității economice în sector.
„O voce a celor care nu au voce, a celor care, de-a lungul timpului, au fost răsplătiți din belșug cu nedreptate și ignoranță.”
La evenimentul de înființare a Uniunii Oierilor a participat și primarul comunei Poiana Sibiului, Adrian Pavel Iovi, care a salutat și a susținut inițiativa crescătorilor de ovine, exprimându-și sprijinul concret prin punerea la dispoziție a unui spațiu destinat sediului și activităților de birou ale noii organizații profesionale.
Edilul a amintit, totodată, de importanța istorică a momentului, punctând că un eveniment similar a avut loc în anul 1925, tot la Poiana Sibiului, când s-a format Reuniunea economiilor de oi și a Economiilor în genere din Poiana, iar la 21 noiembrie 1935, la inițiativa învățătorului Nicolaie Munteanu din Poiana Sibiului, s-a desfășurat la Sibiu primul Congres al Oierilor din România unde s-a înființat o organizație similară, numită atunci Uniunea oierilor din toată țara.



În intervenția sa, primarul a evidențiat importanța acestei inițiative pentru dezvoltarea economică locală și regională și și-a exprimat dorința ca Uniunea Oierilor, înființată la Poiana Sibiului, să devină „o voce a celor care nu au voce, a celor care, de-a lungul timpului, au fost răsplătiți din belșug cu nedreptate și ignoranță”.
Președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica, a conchis: „Evenimentul de la Poiana Sibiului marchează un moment de referință pentru oieritul românesc și pentru continuitatea unei tradiții transmisă din generație în generație, prin asumarea unei reprezentări ferme, unitare și responsabile la nivel național”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Oprirea sistemului național antigrindină este cea mai mare greșeală a autorităților din țara noastră. Astăzi, nu mai există protecție nici pentru fermieri, dar nici pentru sate, orașe, oameni.
Personal, zece ani am făcut demersuri pentru investiții în puncte de lansare a rachetelor antigrindină în județul Iași. Ceea ce s-a dezvoltat aici ar fi putut proteja întregul areal, culturile agricole, satele, gospodăriile. Erau pregătite investiții pentru încă trei puncte de lansare a rachetelor, la Plugari, la Andrieșeni-Șoldana și la Stejarii-Țigănași, care acopereau o suprafață de aproape 50.000 de hectare. Și aceste investiții s-au oprit, așa cum s-au oprit toate punctele de tragere. Ce s-a obținut? Ploaie n-a venit, în schimb grindina a distrus nu numai culturile agricole, ci și sate întregi, gospodării întregi.
În anul 2024 am participat aproape la toate întâlnirile dedicate sistemului antigrindină și de stimulare a precipitațiilor. La una dintre aceste întâlniri a fost prezentat primul avion, din cele șase achiziționate, care poate stimula cu 5, cu 10 litri o ploaie în desfășurare prin dispersia de iodură de argint, să crească astfel nivelul precipitațiilor. Spre exemplu, prin folosirea avioanelor, la o ploaie de 20 de litri natural să mai vină 10 litri suplimentar.
Sunt țări care din 1960 folosesc sistemul antigrindină și sistemul de însămânțare a norilor pentru stimularea precipitațiilor.
La ce ne putem gândi când vedem că grindina ne distruge culturile, că pierdem producții și bani, iar noi să stăm cu mâinile-n sân având investiții făcute, specialiști, totul blocat? Probabil că oprirea sistemului antigrindină este o acțiune concertată, să nu facem producție, să ne distrugă grindina și puținul de producție pe care îl facem.
Specialiștii spun ceea ce am învățat și noi la școală, nu zgomotul provocat de pocnetul unei rachete îndepărtează ploaia. Acel pocnet nu face altceva decât să disperseze norul, să nu mai cadă grindină.
S-au investit mulți bani în radar, în instalații speciale. Chiar la noi trebuia adus un radar de mare putere care să monitorizeze partea de nord-est a Moldovei. S-a stopat totul. Noi am rămas doar cu solicitarea și cu mila Domnului. În 2025 ne-a lovit grindina pe un colț de vie, boabele nu erau formate, era imediat după înflorire, astfel că nu avem pierderi substanțiale. Dar aici în zonă, în ultimii ani, când vine o grindină, vine pe o mie, pe două mii, pe trei mii de hectare. Mă afectează și pe mine, și pe toți vecinii mei de jur împrejur. Sunt pierderi consistente.
În concluzie, este o mare greșeală oprirea sistemului antigrindină, iar guvernanții trebuie să-l reactiveze. Și nu doar că trebuie reactivate toate punctele de lansare, ci trebuie duse la bun sfârșit și investițiile în avioane pentru stimularea precipitațiilor.
Iar pe acei fermieri care susțin că sistemul antigrindină aduce seceta, cu părere de rău pentru ei și pentru cunoștințele lor, trebuie să-i contrazic, rachetele antigrindină nu alungă ploaia, ci alungă grindina, doar grindina.
Articol de: ing. VASILE LUNGU, fermier jud. Iași
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2025Abonamente, AICI!Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) și Agricover Credit IFN au semnat un nou acord de finanțare în valoare de 12 milioane de euro pentru a sprijini în continuare dezvoltarea sectorului agricol din România. Astfel, Agricover Credit va oferi fermierilor din întreaga țară finanțare accesibilă, permițându-le să-și îmbunătățească productivitatea, să genereze valoare adăugată și să creeze noi locuri de muncă într-un moment critic pentru sector.
Acordul marchează o nouă etapă în relația dintre Black Sea Trade and Development Bank și Agricover, o cooperare care a început în 2013 și a contribuit de atunci la consolidarea financiară a fermierilor și IMM-urilor din România.

„Suntem mândri să continuăm parteneriatul nostru cu Agricover, una dintre cele mai de încredere instituții agribusiness din România. Acest nou acord reflectă încrederea noastră în activitatea valoroasă desfășurată de Agricover și în reziliența fermierilor români. Prin extinderea accesului la finanțare, nu doar consolidăm o relație construită de-a lungul a peste un deceniu, ci îi și sprijinim pe fermieri să investească, să crească și să continue să dezvolte unul dintre cele mai importante sectoare economice ale României”, a declarat dr. Serhat Köksal, președintele BSTDB.
Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre este o instituție financiară internațională înființată de Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Sediul central al BSTDB este la Salonic, Grecia. BSTDB sprijină dezvoltarea economică și cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, participații și garanții pentru proiecte și finanțarea comerțului în sectoarele public și privat din țările membre. Capitalul autorizat al Băncii este de 3,45 miliarde euro.
Această nouă finanțare a Agricover Credit IFN întărește angajamentul BSTDB de a promova dezvoltarea economică durabilă în regiunea Mării Negre și de a consolida competitivitatea unor industrii cheie precum agricultura.
Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN, a subliniat: „Fermierii mici și mijlocii reprezintă nucleul agriculturii românești, în timp ce se confruntă cu costuri în creștere, garanții limitate, volatilitate climatică și acces dificil la creditele bancare tradiționale. Ca principal finanțator specializat în agricultură din România, misiunea noastră este să creăm produse care se potrivesc cu adevărat modului în care operează fermierii, finanțare aliniată ciclurilor agricole, structuri flexibile de capital de lucru și soluții pe termen lung care sprijină modernizarea. Prin acest nou acord cu BSTDB, putem extinde finanțarea accesibilă și dedicată exact acolo unde este cea mai mare nevoie”.
Agricover, un grup românesc de agribusiness și agri-finanțare, are o experiență de 25 de ani în sprijinirea fermierilor și IMM-urilor. Grupul operează un model integrat de servicii, având ca pilon Agricover Credit IFN SA, una dintre cele mai mari instituții financiare nebancare din România dedicate finanțării agricole. Veniturile consolidate ale Agricover au ajuns la aproximativ 360,3 milioane euro la finalul anului 2024 și la 217,6 milioane euro în primul semestru al anului 2025, subliniind prezența sa puternică pe piață.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cea de-a XI-a ediție a Congresului Anual „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc pe 12 februarie 2026, la Hotel Novotel din București, începând cu ora 13:00. Evenimentul este organizat de Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).
Ediția 2026 marchează un nou format al Congresului, axat pe dezbateri privind politicile agricole europene și schimbările majore care vor impacta sectorul agricol, alături de decernarea trofeelor „Porumbul de Aur” și decernarea premiilor pentru noul concurs care premiază excelența în producția de grâu - „Spicul de Aur”.
„Congresul anual al Forumului APPR reprezintă un spațiu de dialog care reunește fermieri, decidenți politici și actori relevanți din sectorul agricol, poziționat în acest an ca Punctul Zero al Dialogului Agricol European”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului României și Comisiei Europene suspendarea aplicării mecanismului european care taxează suplimentar importurile de îngrășăminte și generează o nouă criză a prețurilor pentru agricultori. Fermierii din România sunt prinși între război, criză climatică, secetă și acordul Mercosur.
În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost lovit de crize suprapuse. Anul 2024 a adus fenomene climatice extreme – temperaturi record, secetă pedologică prelungită și inundații – care au afectat direct veniturile fermierilor și economia națională. În același timp, creșterea prețului combustibililor și al inputurilor și afluxul masiv de produse agricole ucrainene pe o infrastructură insuficientă au influențat negativ piața agricolă și alimentară din România. Repetarea secetei, efectele războiului din Ucraina, derogările acordate produselor agricole ucrainene și presiunea prețurilor au determinat proteste în mai multe județe și au accentuat dificultățile fermierilor.
Pe lângă aceste provocări, negocierile acordului comercial UE–Mercosur au ridicat semne de întrebare. Analiștii atrag atenția că efectele acordului vor genera pierderi certe în agricultură și industria alimentară. Astfel de acorduri comerciale sunt negociate într-un context economic global care s-a schimbat radical, iar costurile ar putea fi suportate de fermierii, producătorii și consumatorii europeni.
În timp ce fermierii încearcă să facă față acestor crize, la nivel european se aplică de la 1 ianuarie 2026 Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). CBAM este instrumentul UE pentru a pune un preț echitabil carbonului emis în timpul producției de bunuri cu consum intens de carbon și pentru a încuraja o producție mai curată în țările din afara UE. Noul mecanism este reglementat de Regulamentul (UE) 2023/956 și este aliniat cu eliminarea treptată a alocării de cote gratuite din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
CBAM urmărește să prevină relocarea emisiilor de carbon. În prezent, companiile ar putea transfera producția în țări cu politici climatice mai puțin stricte sau importurile ar putea înlocui produse europene cu un consum mai mare de carbon. Prin confirmarea faptului că pentru bunurile importate se plătește un preț al carbonului, CBAM se asigură că importurile suportă un cost echivalent cu cel al producției interne și că obiectivele UE de reducere a emisiilor nu sunt subminate.
Ce include CBAM
Mecanismul vizează importurile de produse considerate poluante – ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen și amoniac. Importatorii vor fi obligați să cumpere certificate CBAM și să se înregistreze la autoritățile naționale. Faza de tranziție a început la 1 octombrie 2023, iar primele raportări au avut loc în ianuarie și aprilie 2024. În această perioadă, importatorii trebuie să raporteze doar emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în bunurile lor, fără plăți financiare. Mecanismul devine pe deplin operațional la 1 ianuarie 2026, când importatorii vor declara anual cantitatea de mărfuri importată și emisiile încorporate și vor preda numărul corespunzător de certificate CBAM, al căror preț va reflecta prețul certificatelor EU ETS.
Clubul Fermierilor Români solicită suspendarea temporară a CBAM pentru îngrășăminte
Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, Comisarul pentru Comerț și Securitate Economică Maroš Šefčovič și Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Documentul subliniază că agricultura românească se confruntă cu probleme structurale și financiare după trei ani extrem de dificili, marcați de volatilitatea piețelor, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și reducerea veniturilor. Introducerea CBAM pentru îngrășăminte a generat incertitudine pe piață încă din noiembrie 2025, alimentând comportamente speculative și creșteri de prețuri.
În ianuarie 2026, piața distribuției de îngrășăminte a intrat în blocaj, tocmai în perioada critică pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, iar prețurile pentru uree, sulfat de amoniu și nitrat de amoniu au crescut cu 11–30%, o povară dificil de suportat pentru fermieri.
În scrisoarea Clubului Fermierilor Români se solicită Guvernului României să susțină demersul de suspendare temporară a CBAM pentru îngrășăminte și să inițieze un dialog cu Comisia Europeană pentru a preveni agravarea crizei. Clubul consideră că această suspendare este necesară pentru a restabili încrederea pe piață și pentru a proteja viabilitatea economică a fermelor în 2026.
Potrivit Clubului Fermierilor Români, tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie să țină cont de vulnerabilitatea lanțului alimentar, de nevoile fermierilor și de caracterul strategic al agriculturii. În lipsa unor măsuri echilibrate, există riscul ca supraîncărcarea costurilor cu îngrășămintele să ducă la falimente, scăderea producției și, implicit, la afectarea securității alimentare.
„Ne alăturăm eforturilor europene de reducere a emisiilor, dar nu putem accepta ca fermierii să suporte singuri costurile. În ultima perioadă, agricultura românească a fost lovită de secetă, creșteri de prețuri, războiul din Ucraina și presiunea viitoarelor importuri ieftine din Mercosur. Introducerea CBAM pentru îngrășăminte, fără o perioadă de adaptare și fără măsuri compensatorii, riscă să destabilizeze complet producția agricolă. Solicităm autorităților naționale și europene să suspende temporar aplicarea acestui mecanism la îngrășăminte și să găsească soluții care să susțină atât obiectivele climatice, cât și competitivitatea fermierilor români. Rămânem deschiși dialogului constructiv cu autoritățile și cu partenerii europeni pentru a identifica soluții care să concilieze ambițiile climatice cu sustenabilitatea economică și socială a agriculturii”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Până la 30 ianuarie 2026, inclusiv, solicitanții eco-schemelor din sectorul zootehnic, care prin cererea de plată depusă la Centrele APIA în Campania 2025 și-au asumat voluntar angajamente anuale, au obligația de a depune deconturile justificative anuale/semestriale, însoțite de documentele care atestă îndeplinirea cerințelor specifice de bunăstare a animalelor, transmite Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Dacă nu se depun deconturile justificative în termenul prevăzut, solicitanții vor fi respinși de la plată.
Eco-schemele acordate în sectorul zootehnic, pe baza cererii de plată depuse pentru Campania 2025, sunt:
PD-07 - Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte;
PD-08 - Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat;
PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.
APIA reamintește că beneficiază de o perioadă de adaptare pentru efectivele aflate în producţie în perioada 1 ianuarie 2025 până la data solicitării eco-schemei în anul de cerere 2025:
Solicitanţii noi, respectiv fermierii care nu au depus decontul justificativ pentru eco-schemele PD-07 și PD-08 în anii de angajament anteriori (2023 și 2024);
Fermierii care solicită sprijinul PD-07.4 „Asigurarea unor raţii furajere optimizate pentru creşterea bunăstării şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”;
Fermierii care solicită sprijinul PD-08.2 „Asigurarea condiţiilor de confort sporit în zona de odihnă” şi utilizează saltele.
„Nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare pentru efectivele aflate în producţie în perioada de adaptare nu se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 268/2025 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2025”, precizează APIA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români, atrage atenția asupra acordului UE – MERCOSUR, care riscă să transforme agricultura europeană într-un joc cu reguli diferite pentru fiecare jucător.
În timp ce fermierii europeni respectă standarde de mediu tot mai stricte, pentru care plătesc, își adaptează tehnologiile, își asumă costuri crescute și, de multe ori, producții mai mici, Europa își deschide piața pentru produse mai ieftine, obținute în condiții complet diferite, fără echivalență reală de standarde.
Președintele Clubului Fermierilor Români este fermier cu ștate vechi în agricultura autohtonă, activând chiar într-o regiune, Moldova, care se confruntă cu seceta de mai bine de cinci ani. Astfel, Dan Hurduc arată câteva realități care nu pot fi ocolite când se negociază un acord comercial cu țări ale căror produse agroalimentare pot ajunge pe piața UE și pot falimenta afacerile agricole din Europa. De pildă, în Uniunea Europeană, utilizarea pesticidelor este semnificativ mai redusă decât în statele MERCOSUR, peste 1.500 de substanțe active folosite în afara UE fiindeliminate din cataloagele europene. Apoi, diferențele de cost la energie, apă și inputuri sunt majore. De asemenea, condițiile climatice sunt incomparabile, în unele regiuni din America de Sud, precipitațiile fiind de până la zece ori mai mari decât în zone agricole din România.
„În ceea ce privește pesticidele, în țările MERCOSUR se consumă 12 – 13 kg substanță activă la hectar. În România, de la 0,8 până la cel mult 2,8 kg substanță activă la hectar. Astfel vor ajunge pe piața europeană produse mai ieftine care nu respectă niciun standard. Consumatorul cumpără produse ieftine, dar cu probleme de siguranță alimentară. Fermierul european este falimentar deoarece nu poate produce la prețul de cost din țările MERCOSUR, în care sunt precipitații de 2.000 litri/mp, iar la noi sunt multe zone cu 200 litri/mp și chiar sub această cifră. Totodată, energia este de două - trei ori mai ieftină”, subliniază Dan Hurduc.
Prin urmare, consecința este previzibilă. Consumatorul european este împins către prețul mic, fără garanția acelorași standarde, iar fermierul european este împins către pierdere, într-o competiție structural neloială.
„Dacă Europa își dorește o agricultură competitivă și o securitate alimentară reală, nu poate semna acorduri comerciale care contrazic propriile politici de mediu și propriile reguli de producție. Regulile trebuie să fie aceleași pentru toți. Altfel, costul îl plătim pe termen lung, în ferme închise, dependență de importuri și vulnerabilitate alimentară”, conchide președintele Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
O Europă puternică are nevoie de o agricultură viabilă, capabilă să asigure securitatea alimentară, stabilitatea zonelor rurale și credibilitatea propriilor politici. Unitatea europeană se construiește împreună cu fermierii, nu în absența lor.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) consideră că decizia privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele MERCOSUR, negociat de peste două decenii și jumătate, reprezintă unul dintre cele mai importante momente de inflexiune ale actualului ciclu politic european. Nu este vorba despre o alegere simplă între „da” sau „nu”, ci despre o decizie strategică ce va defini raportul dintre ambițiile geopolitice ale Uniunii și capacitatea sa de a-și proteja sectoarele strategice interne, în special agricultura.
„Uniunea Europeană se află într-un context global extrem de fragil, în care marile puteri transformă agricultura într-un instrument geopolitic major al secolului XXI. În acest cadru, este legitim ca UE să își consolideze parteneriatele comerciale și să își extindă influența economică. Acordul UE–MERCOSUR se înscrie, în principiu, în această logică. Problema apare însă atunci când această deschidere este realizată fără a asigura un echilibru real între obiectivele comerciale și protejarea pieței interne europene”, arată Forumul APPR.
Acordul UE–MERCOSUR este cel mai amplu acord comercial negociat vreodată de Uniunea Europeană, vizând o piață de peste 260 de milioane de consumatori. Schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și țările MERCOSUR depășesc 110 miliarde de euro anual, UE fiind unul dintre principalii parteneri comerciali ai regiunii. Pentru România, acordul poate crea oportunități în special în sectoarele industriale și de servicii, prin eliminarea tarifelor vamale pentru o gamă largă de produse exportate către Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.
„Agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent, construit în jurul unor standarde ridicate de mediu, siguranță alimentară, bunăstare a animalelor și utilizare a produselor de protecție a plantelor. Aceste standarde generează costuri suplimentare și afectează competitivitatea fermierilor europeni, în lipsa unor mecanisme care să asigure condiții echivalente de concurență. În același timp, produsele agricole importate din statele MERCOSUR pot fi obținute în condiții semnificativ diferite, cu reguli mai permisive și costuri mult mai reduse. Această asimetrie structurală creează o concurență neloială și pune sub semnul întrebării coerența politicilor europene dezvoltate în ultimele două decenii pentru reglementarea activității agricole”, precizează Forumul APPR.
Liberalizarea comerțului agroalimentar prevăzută în acord include cote tarifare preferențiale pentru produse considerate sensibile la nivel european, precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul sau etanolul. „Chiar dacă aceste volume sunt plafonate, ele pot avea efecte cumulative semnificative asupra pieței interne, în special în statele membre cu sectoare zootehnice vulnerabile sau în curs de consolidare. Instrumentele propuse pentru protejarea pieței europene – inclusiv clauzele de salvgardare și ajustarea pragurilor de intervenție – nu modifică substanțial situația de fond. Aceste mecanisme sunt, prin natura lor, reactive și se activează doar după apariția dezechilibrelor de piață. Ele nu pot preveni pierderile economice și nu oferă fermierilor garanții reale într-un context de presiune concurențială accentuată.
În absența unor clauze de reciprocitate clare, automate și verificabile privind standardele de producție, riscul ca aceste instrumente să rămână pur formale este ridicat, iar fermierii europeni rămân expuși unor șocuri de piață dificil de corectat ulterior”, subliniază FAPPR, adăugând că, deși acordul prevede respectarea standardelor europene de siguranță alimentară pentru produsele importate, aplicarea și controlul efectiv al acestora rămân esențiale, în special în contextul diferențelor structurale dintre sistemele de producție și capacitatea de monitorizare.
Totodată, Forumul APPR susține că viitorul Politicii Agricole Comune este incert, iar „dezbaterea privind acordul UE–MERCOSUR nu poate fi separată de incertitudinile majore care planează asupra viitorului Politicii Agricole Comune după 2027. Lipsa unei perspective bugetare clare și riscul apariției unor distorsiuni de concurență între statele membre amplifică vulnerabilitatea fermierilor europeni. În acest context, deschiderea suplimentară a pieței agricole către importuri realizate în condiții asimetrice ridică semne serioase de întrebare privind coerența strategică a politicilor europene și capacitatea UE de a oferi fermierilor stabilitate și predictibilitate”.
Implicații directe pentru agricultura românească
Țara noastră este unul dintre principalii producători de cereale din Uniunea Europeană, cu un rol important în securitatea alimentară regională. Importurile suplimentare pot genera presiune descendentă asupra prețurilor interne, pot accentua volatilitatea pieței și pot reduce capacitatea fermierilor de a investi în tehnologizare și sustenabilitate, într-un sector deja afectat de creșterea costurilor și de riscurile climatice.
„În sectorul zootehnic, efectele pot fi semnificative. România este un actor important în exportul de bovine vii pe piața europeană, iar deschiderea pieței UE pentru volume suplimentare de carne de vită din statele MERCOSUR poate reduce cererea pentru animalele crescute în România, afectând direct veniturile crescătorilor. În același timp, sectorul avicol românesc s-a consolidat puternic în ultimii ani, devenind unul dintre cele mai competitive segmente ale agriculturii naționale. Importurile de carne de pasăre, în special din Brazilia – cel mai mare exportator mondial – riscă să exercite o presiune majoră asupra prețurilor interne și europene, într-un context în care producătorii români au investit masiv în respectarea standardelor europene de bunăstare animală și siguranță alimentară”, precizează Forumul APPR.
Trebuie avut în vedere și efectul indirect asupra sectorului cerealier. O parte semnificativă a producției de cereale din România este destinată furajării animalelor. Reducerea capacităților interne de creștere a bovinelor și a păsărilor, ca urmare a presiunii importurilor ieftine de carne, ar putea diminua cererea internă pentru cerealele românești, amplificând efectele negative asupra veniturilor fermierilor.
Forumul APPR atrage atenția asupra necesității unei abordări mai riguroase în procesul decizional. „Lipsa unor analize solide și a unei consultări reale cu fermierii și organizațiile lor reprezentative a slăbit fundamentarea pozițiilor asumate. Corecțiile propuse ulterior sunt necesare, dar nu pot substitui o strategie construită pe date, dialog și anticiparea efectelor economice și sociale. Acordul UE–MERCOSUR reprezintă un test major de coerență pentru Uniunea Europeană. Consolidarea poziției globale a UE nu poate fi realizată prin slăbirea propriilor sectoare strategice. Agricultura europeană nu poate continua să fie sectorul care suportă costurile unor compromisuri comerciale insuficient calibrate.”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!