Apa și gestionarea riscurilor, priorități pentru viitoarea PAC
În cadrul celei de-a 9-a ediții a Global Food Forum, organizată de Farm Europe, dezbaterile au reunit aproximativ 200 de fermieri și reprezentanți ai lanțului agroalimentar european, în prezența comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen, precum și a miniștrilor agriculturii din Franța – Annie Genevard, Italia – Francesco Lollobrigida și Polonia – Stefan Krajewski, alături de mai mulți membri ai Parlamentului European.
La Global Food Forum au participat din partea Forumului APPR Alina Crețu – director executiv și Cristina Cionga – director adjunct, care au transmis mesajul organizației: „Agricultura este un pilon al autonomiei strategice a Uniunii Europene, iar viitorul său nu poate fi lăsat la discreția unor politici fragmentate sau subfinanțate”. Dincolo de bugetul „ring-fenced” de 300 miliarde euro propus pentru PAC, s-a subliniat necesitatea identificării a încă 120 miliarde euro pentru a susține investițiile structurale necesare adaptării și creșterii competitivității agriculturii europene.
În cadrul sesiunilor de lucru, Forumul APPR a subliniat că, dincolo de obiectivele generale privind decarbonizarea, digitalizarea sau bioeconomia, există două priorități absolut strategice pentru perioada 2028–2034: apa și gestionarea riscurilor.
Infrastructura de irigații și adaptarea la schimbările climatice
Forumul APPR a argumentat că fără o politică europeană coerentă și ambițioasă privind apa, autonomia alimentară și competitivitatea UE sunt puse în pericol. „Schimbările climatice au transformat episoadele de secetă și de exces hidric în realități recurente, iar investițiile în infrastructura de irigații, retenția apei, modernizarea sistemelor existente și eficiența utilizării resurselor trebuie să devină o prioritate strategică la nivel european”, a punctat Alina Crețu.
Nu este vorba doar despre adaptare climatică, ci despre securitate alimentară și stabilitate economică. Forumul APPR a susținut lansarea unei strategii europene integrate pentru apă în agricultură, finanțată atât prin PAC, cât și prin instrumente complementare (InvestEU, BEI, fonduri structurale), cu indicatori clari de performanță și criterii unitare la nivel UE.
Gestionarea riscurilor și a crizelor majore
Consolidarea mecanismelor europene de gestionare a riscurilor a fost un alt subiect abordat de Forumul APPR în cadrul Global Food Forum. „Solidaritatea europeană este mult mai eficientă și mai puțin costisitoare decât abordările fragmentate național”, a argumentat Cristina Cionga, care a adăugat că, rezerva de criză este un pas pozitiv, dar insuficient fără mecanisme clare și automate de declanșare; fără definirea responsabilităților între fermier, stat membru și UE; fără instrumente financiare robuste pentru acoperirea riscurilor climatice, geopolitice și de piață; cât și fără stabilitate bugetară pe termen lung pentru a proteja investițiile agricole.
Forumul APPR susține că lipsa predictibilității în gestionarea crizelor descurajează investițiile, afectează capitalizarea fermelor și fragilizează lanțurile agroalimentare europene.
„Este relevant faptul că atât comisarul Hansen, cât și miniștrii agriculturii invitați, din Franța, Italia și Polonia, au mers convergent către aceleași două direcții strategice: investiții în apă și consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor. Această convergență politică este un semnal important în perspectiva negocierilor pentru PAC 2028–2034. Rămâne esențial de urmărit în ce măsură aceste priorități se vor reflecta concret în: structura viitorului buget PAC; alocările dedicate investițiilor în infrastructura de irigații; arhitectura instrumentelor de gestionare a riscurilor; menținerea caracterului comun al PAC, evitând fragmentarea în 27 de strategii concurente”, spune Cristina Cionga.
Pentru Forumul APPR, miza este clară: fără investiții strategice în apă și fără un sistem european solid de gestionare a riscurilor, obiectivele privind creșterea producției, autonomia strategică și tranziția climatică rămân declarații politice, nu realități economice. PAC 2028–2034 trebuie să transforme aceste priorități în instrumente operaționale concrete.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Un pericol pentru rapiță, Ceutorhynchus napi
Pe 14 februarie 2024 a început monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță la Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.
La data la care am început monitorizarea, gărgărițele erau prezente în culturi, în zona mugurilor de creștere. Capcanele galbene cu lipici au fost montate pe 26 februarie 2026. Prima citire s-a făcut pe 3 martie 2026. La prima capcană am înregistrat 101 capturi și o medie zilnică de 17 adulți/zi, iar la cea de-a doua 55 și o medie de 9 adulți/zi.
Citim capcane. Cu dr. ing. Doru Laies, Stațiunea Didactică Timișoara - USVT
Asistăm la o apariție masivă a gărgărițelor tulpinii în prima decadă din luna martie, de aceea fermierii trebuie să fie foarte atenți în această perioadă. Dacă în alți ani aveam populații mari de Ceutorhynchus pallidactylus, acum Ceutorhynchus napi este predominant (86%). Dintre cele două specii, C. napi produce pagube mai mari [Šedivý & Kocourek, 1994]. La capcane, numărul de femele de Ceutorhynchus napi este ridicat. Am făcut câteva disecții și am găsit femele cu ouă. Asta înseamnă că adulții se împerechează masiv în această perioadă.
Așadar, este important să controlăm adulții în momentele cheie, conform datelor obținute la capcane și a pragurilor economice de dăunare (PED). Larvele pătrunse în pețioli și tulpini nu mai pot fi controlate. Pentru succes în combatere este bine să monitorizați culturile de rapiță cu ajutorul capcanelor (lipicioase sau cu apă). Indiferent de tipul de capcană, citirea trebuie făcută cu multă acuratețe la fiecare trei zile. Momentele din zi ideale pentru citirea capcanelor (recomandate de cercetători) sunt înainte de amiază sau la amurg.
Ceutorhynchus napi la 3 martie 2026
Când aplicăm tratamentele chimice
Momentul aplicării unui tratament este foarte important, deoarece eficiența este în strânsă legătură cu acesta. Toate tratamentele trebuie făcute în urma monitorizării și doar atunci când pragul economic de dăunare este atins sau depășit uneori.
Primul tratament trebuie făcut atunci când se înregistrează un număr mare de indivizi imediat după migrare. Tratamentul trebuie repetat o dată sau de două ori, la interval de 7 - 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961].
Capturi numeroase la capcana galbenă cu lipici
În Banat avem un număr mare de indivizi la capcane la începutul lunii martie. În timpul zilei, temperaturile sunt ridicate, iar gărgărițele migrează masiv. Pe lângă acest aspect, trebuie să ținem cont de pragurile economice. Pragul recomandat în general este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003] sau 10 - 20 adulți capturați timp de trei zile consecutiv. În cazul Ceutorhynchus napi, pragul recomandat și des utilizat este de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000]. La data de 3 martie 2026, acest prag este depășit în unele zone din Timiș.
Ceutorhynchus pallidactylus la 3 martie 2026
Pe lângă capcane, verificați și plantele! În România, pragul economic este de 2 adulți/plantă [Goga et al., 2020]. Cele mai bune rezultate în combatere se obțin când tratamentele se aplică în perioada de migrare și cea de hrănire, respectiv începutul depunerii pontei.
Femelă cu ouă la 3 martie 2026
Insecticidele omologate în România pentru combaterea gărgărițelor tulpinii de rapiță sunt: acetamiprid; cipermetrin; deltametrin + flupiradifuron; tau - fluvalinat [după Aplicația Pesticide 2.25.22.4., 2026].
Executați tratamentele doar la întrunirea pragului economic de dăunare, respectați dozele recomandate de producători, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpii de pauză etc.
Evitați efectuarea tratamentelor în afara avertizărilor. Este deja cunoscut că foarte mulți fermieri abuzează de combaterea chimică (care poluează solul, apa, aerul, produsele vegetale, omoară entomofauna utilă și creează dezechilibre mari în comportamentul albinelor). Tratamentele trebuie făcute în zile cu temperaturi de peste 50C, fără vânt și fără precipitații.
Capcană cu apă
BibliografieAlford, D. V., Ballanger, Y., Büchi, R., Büchs, W., Ekbom, B., Hansen, L. H., Hokkanen, H. M. T., Kromp. B., Nilsson, Christer, Ulber, B., Walters, K. F. A., Williams, I. H., Young, J. E. B., 2000, Minimizing pesticide use and environmental impact by the development and promotion of bio-control strategies for oilseed rape pests. Final Report, Project FAIR CT 96 - 1314, 119 pp.Alford V. A., Nilsson C., Ulber B., 2003, Insect pests of oilseed rape crops. In: Biocontrol of oilseed rape pests ed. by Alford V. A. Blackwell Science, Oxford, pp 9 - 41.Büchs W., 1998, Strategies to control the cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus) and the oilseed rape stem weevil (Ceutorhynchus napi) by a reduced input of insecticides. IOBC Bulletin, 21: 205–220.EPPO (2003). Guidlines for efficacy evaluation of plant protection product – insecticides & acaricides, Effi cacy evaluation of insecticides – Ceutorhynchus napi and Ceutorhynchus pallidactylus on rape. Bulletin OEPP/EPPO Bulletin 33: 65 - 69.Graham C. W., Gould H. J., 1980, Cabbage weevil on spring oilseed rape in Southern England and its control. Annals of Applied Biology, 95 (1). Colchester & London: 1 - 10.Gratwick, M., 1992, Crop pests in the UK. Chapman and Hall Kirk, W. D. J., 1992, Insects on cabbages and Oilseed rape. Richmond Publishing.Goga N., Mondici S., Ursulescu V. B., Brejea R., 2020, Manifestations of the pest Ceutorhynchus napi (Large rapeseed beetle) in the agroclimate of North - Western Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Environmental Protection, Vol. XXXIV, 61 - 66.Juran I., Gotlin Čuljak T., Grubišic D., 2011, Rape stem weevil (Ceutorhynchus napi Gyll. 1837) and cabbage stem weevil (Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. 1802) (Coleoptera: Curculionidae) – important oilseed rape pests. Agriculturae Conspectus Scientificus, 76: 93 – 100.Seidenglanz M., Poslušná J. Hrudová E., 2009, The importance of monitoring the Ceutorhynchus pallidactylus female flight activity for the timing of insecticidal treatment. Plant Protect. Sci., 45: 103 – 112.Šedivý J., Kocourek F., 1994, Flight activity of winter rape pests. Journal of Applied Entomology, 117: 400 – 407.Šedivý J., 2000, Škůdci ozimé řepky. In: Vašák J. (ed.): Řepka. Agrospoj, Praha: 199 – 220.Sekulič R., Kereši T., 1998, O masovnoj pojavi stablovog kupusnog rikša – Ceutorhynchus pallidactylus Marsh. (Coleoptera, Curculionidae). Bijni lekar, 3, 239 – 244.Winfield A., 1961, Observations on the biology and control of the cabbage stem weevil, Ceutorhynchus quadridens (Panz.) on the trowse mustard (Brassica juncea). In: Pearson O., ed. Bulletin of Entomological research, 52 (3). London: P. 589-600.
***http://www.csalomontraps.com
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Septorioza frunzelor, o boală care poate reduce producția de grâu
Întrebările către AI în domeniul fitosanitar, mituri periculoase
Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. Potrivit ANF - Autoritatea Națională Fitosanitară, AI este un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.
ANF arată câteva „întrebări tipice” puse AI-ului, care ascund în spate mituri riscante.
1. „Ce produs de protecție a plantelor îmi recomanzi ca să meargă la toate culturile?”
Realitatea este că nu există produs universal. Fiecare substanță are culturi, doze, timpi de pauză și restricții clare. „Un răspuns generic generat de AI nu ține cont de soi, stadiu de vegetație, istoric de tratamente sau rezistență locală”, explică ANF.
2. „Dacă pun puțin mai mult decât în etichetă, nu e mai sigur?”
Acesta este un mit periculos, conform ANF. Doza este calculată tocmai pentru a fi eficientă și acceptabilă pentru mediu și consumator. „AI nu vede cultura ta, nu știe exact condițiile meteo și nu îți poate asuma riscul de reziduuri peste LMA sau de fitotoxicitate.”
3. „Am găsit pe internet un produs mai ieftin, dar nu știu dacă e omologat. Pot să-l folosesc?”
Răspunsul corect, indiferent ce spune AI-ul, e că, fără omologare în România și etichetă în limba română, produsul nu are ce căuta în fermă. „Aici nu vorbim doar de tehnologie, ci de legislație, controale, sancțiuni și, mai ales, de sănătatea celor care mănâncă produsul final”, punctează ANF.
4. „Ce tratament pot aplica preventiv, ca să nu am probleme deloc?”
AI poate genera liste lungi de soluții, dar decizia reală se ia în funcție de Pragul Economic de Dăunare (PED) și de buletinele de avertizare. Tratamentele „ca să fie” înseamnă costuri inutile, risc de rezistență și încărcare inutilă a mediului.
„Instrumentele de tip AI pot fi utile pentru informare generală, dar nu cunosc ferma ta, solul tău și realitatea din parcela ta. Pentru decizii privind produsele de protecție a plantelor, baza rămâne aceeași: buletinele de avertizare ANF; eticheta produsului omologat; specialistul fitosanitar sau consultantul agronom. Fermierul modern folosește tehnologia, dar își protejează cultura și consumatorii respectând regulile și apelând la expertiză autorizată”, subliniază Autoritatea Națională Fitosanitară.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Lâna este o resursă, nu un deșeu! Copa-Cogeca cere UE să elimine barierele juridice și să stimuleze sectorul
Copa-Cogeca a publicat un document de poziție privind valorificarea lânii, prin care subliniază că lâna este tratată din ce în ce mai mult ca o povară, în ciuda oportunităților de utilizare a acesteia. Organizația fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană solicită factorilor de decizie din UE să elimine barierele de reglementare care împiedică în prezent exploatarea pe deplin a lânii ca resursă agricolă durabilă, circulară și regenerabilă.
Potrivit Copa-Cogeca, deși lâna este regenerabilă și biodegradabilă, fermierii și cooperativele din UE se confruntă cu obstacole juridice și administrative semnificative. În conformitate cu legislația UE, în special Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 privind subprodusele de origine animală, lâna brută provenită de la animale sănătoase este clasificată într-un mod care impune constrângeri disproporționate asupra manipulării, comercializării și utilizării acesteia.
Prin urmare, lanțul valoric european al lânii a slăbit considerabil, iar prețurile s-au prăbușit, adesea nereușind să acopere nici măcar costurile de bază cu tunsul. Capacitatea limitată de prelucrare a UE și închiderea principalelor piețe de export au agravat situația, ducând la stocarea în ferme și la eliminarea pe scară largă a lânii, ca deșeu. Acest lucru este nesustenabil din punct de vedere economic și contradictoriu din punct de vedere ecologic, având în vedere Strategia UE privind Bioeconomia și Economia circulară.
Recomandările Copa și Cogeca vizează deblocarea potențialului neexploatat al lânii prin încurajarea comercializării și valorificării acesteia, revizuirea clasificării sale juridice, încurajarea utilizării lânii în fermă (mulcire, fertilizare, materiale izolatoare etc) și sprijinirea inovării și dezvoltării lanțului valoric. Aceste măsuri ar transforma lâna dintr-o daună într-un coprodus valoros, contribuind la sănătatea solului, la sustenabilitatea exploatațiilor agricole și la obiectivele Pactului Verde, subliniază Copa-Cogeca în documentul său de poziție.
Prin eliminarea barierelor juridice inutile, UE poate transforma o problemă din ce în ce mai mare într-o oportunitate pentru o agricultură durabilă. În concluzie, Copa-Cogeca solicită acțiuni concrete în cadrul Strategiei UE pentru Bioeconomie și al viitoarei Strategii europene pentru sectorul zootehnic.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, organizația din România membră a Copa-Cogeca, susține demersul și solicită autorităților europene și naționale să trateze acest subiect cu prioritate.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Pe 3 martie, AFIR deschide sesiunea pentru intervenția DR-19 „Investiții neproductive la nivel de fermă”
Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru intervenția DR-19 „Investiții neproductive la nivel de fermă” se deschide pe 3 martie 2026 și se închide pe 30 aprilie 2026, sau după epuizarea fondurilor alocate, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 11,76 milioane de euro, finanțarea fiind 100% nerambursabilă și putând ajunge până la 200.000 euro per beneficiar.
De pildă, fermierii care doresc înființarea perdelelor naturale de protecție pentru culturile agricole beneficiază de 200.000 euro.
Prin intervenția DR-19 se pot finanța următoarele investiții:
-
Înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole la nivelul fermelor, inclusiv pentru plantații pomicole și viticultură, în baza costurilor standard (prevăzute în Anexa 6 la Ghidul solicitantului);
-
Completarea golurilor în anii II și III, conform costurilor standard aferente acestei operațiuni;
-
Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului.
Depunerea cererilor de finanțare se face on-line, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform precizărilor din Ghidul solicitantului, care este disponibil pe www.afir.ro.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Septorioza frunzelor, o boală care poate reduce producția de grâu
Aducem în atenția fermierilor informații despre septorioza frunzelor de grâu. În această perioadă avem deja infecții în culturile de grâu. Este necesar să verificați culturile și să interveniți la momentul optim.
Condițiile climatice actuale favorizează infecțiile cu Septoria tritici, cunoscut fiind că acest patogen are nevoie de apă pentru a se dezvolta. La 26 februarie 2026, Septoria tritici este prezentă în toate culturile de grâu, cu frecvențe și intensități diferite de atac, în funcție de soiul cultivat, tehnologia aplicată și condițiile climatice ale zonei. Luna martie se anunță și ea una cu ploi, de aceea fermierii trebuie să fie foarte atenți la evoluția acestui patogen în culturi. Recomandarea e să fie verificate săptămânal culturile de grâu. Dacă constatați că PED-ul (prag economic de dăunare) a fost depășit, puteți aplica un prim tratament.
În prezent, din cauza sistemelor agricole bazate pe monocultură, rotații scurte și lipsa diversității plantelor cultivate într-o fermă, Septoria tritici trece foarte ușor de pe samulastră în noile culturi.
În zonele galbene, apa băltește
Condițiile climatice care favorizează patogenia
Epidemiile de septorioză sunt favorizate de vremea umedă întreținută de ploi continue, de temperaturile moderate, de soiurile sensibile, tehnologiile aplicate și existența sursei de inocul [Eyal et al., 1987].
Picnosporii sunt eliberați din picnidii (mici fructificații negre care se văd la suprafața petelor) atunci când apa persistă pe frunze mai mult de 30 de minute. În momentul expulzării, picnosporii se află grupați într-o masă gelatinoasă, lipicioasă care îi protejează de uscăciune, mărindu-le viabilitatea. În condiții favorabile de temperatură ei vor germina. Picnosporii pot germina la temperaturi minime cuprinse între 2 - 30C. După Popescu (2005), germinarea sporilor și infecțiile se pot realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 - 80C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore. Temperatura optimă este cuprinsă între 20 - 250C, iar cea maximă între 33 - 370C [Hilu & Bever, 1957]. Acest patogen are capacitatea de a se dezvolta într-un interval larg de temperaturi (5 - 350C), dar este condiționat de prezența apei. Dacă nu sunt precipitații, infecțiile nu se realizează. Primele simptome apar pe frunze după 6 - 7 zile de la realizarea infecției, iar ciclul se încheie la 11 - 15 zile.
În prezența picăturilor de apă, picnidiile expulzează o masă gelatinoasă plină de conidii. În fotografie se observă masa mucilaginoasă de la suprafața petelor, semn că Septoria tritici este activă
Recunoașterea simptomelor
Este vital să cunoașteți cum se manifestă septorioza. Petele produse de Septoria tritici pe frunze pot avea diferite forme, ovale, alungite, neregulate când se unesc și cuprind porțiuni mari din frunză. Cel mai adesea, petele au formă dreptunghiulară (cu două laturi neregulate), limitate de nervurile frunzelor. La început, culoarea petelor este verzuie – galbenă, iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro. La atacuri masive întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii care în stadiu avansat devin cenușii și mor. Uneori, de jur împrejurul petelor apare un halou clorotic. Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor fructificații negre numite picnidii, care pot fi observate cu ochiul liber. Aceste fructificații sunt așezate în șiruri paralele (de regulă dar nu obligatoriu) cu nervurile frunzei. Uneori pe teci și pai pot apărea pete alungite, clorotice care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].
Picnidii negre dispuse în șiruri paralele
Managementul integrat
Septoria tritici este un patogen important al culturilor de grâu, capabil să producă pagube serioase în primăverile umede (între 30 - 50% la soiurile sensibile).
Factorii de risc sunt:
-
Utilizarea soiurilor sensibile;
-
Iernile blânde și umede, primăverile cu vânt;
-
Vremea umedă întreținută de ploi continue;
-
Semănatul timpuriu [Popescu, 2005].
Măsuri profilactice
-
Utilizarea soiurilor rezistente și a semințelor sănătoase, certificate;
-
Rotații corecte (duc la diminuarea sursei de inocul). Rotațiile de 3 - 5 ani la grâu au redus mult incidența septoriozei frunzelor [Shearer et al., 1974];
-
Distrugerea samulastrei;
-
Tehnologii de cultură care se bazează pe lucrările solului (arături), mai ales în anii cu infecții masive;
-
Îndepărtarea resturilor vegetale duce la diminuarea sursei de inocul [Popescu, 2005].
Măsuri chimice
Aceste măsuri dețin ponderea în cadrul sistemului de combatere integrată. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ.
Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe fungicide care protejează tinerele plăntuțe de atacul patogenilor specifici, între care și septoriozele. Pentru Septoria tritici este omologată substanța fluxapyroxad. Rareori, Septoria tritici poate fi găsită pe semințe. În partea de vest a României este predominantă Septoria tritici, de aceea în acest material sunt prezentate informații despre acest patogen.
În vegetație, tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005]. Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul „al doilea nod vizibil” sau când „frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987] .
Alte PED-uri (praguri economice de dăunare) de care se poate ține cont (corelate cu fenologia plantelor):
-
Înfrățire - intensitate 30 - 50% sau 1% frunze cu fructificații;
-
Alungirea tulpinii - intensitate 15 - 20% sau 1% frunze cu fructificații;
-
Înspicat - 10% intensitate la frunza steag sau 1% frunze cu picnidii.
Infecții noi. 26 februarie 2026 - Timiș
Tratamentele în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Fungicidele trebuie alese cu mare atenție mai ales când vremea este umedă și severitatea bolii ridicată. În astfel de situații se recomandă utilizarea fungicidelor compuse din mai multe substanțe active cu moduri diferite de acțiune (contact și sistemice). Combinațiile de mai multe substanțe active asigură protecție pentru o perioadă mai lungă de timp. Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale are spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni.
Într-un sezon de vegetație este foarte important să alternați substanțele active pentru a evita apariția fenomenului de rezistență. De asemenea, respectați dozele recomandate de producători (se observă o tendință a fermierilor de a supradoza). Nerespectarea dozelor recomandate de producători duce la instalarea fenomenului de rezistență. Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în zile fără vânt și cu temperaturi mai mari de 50C (atât noaptea, cât și ziua). Utilizarea echipamentelor de protecție este obligatorie (pesticidele pot produce boli grave). Respectați timpii de pauză (la unele fungicide este de 61 de zile).
Prin urmare, primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 32 (apariția frunzei 3), acest tratament asigurând control maxim pentru frunza 3 și bun pentru frunza 2. Al doilea tratament (T2) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 39, fiind foarte important și asigurând control maxim pentru frunza steag. Acesta oprește infecțiile care eventual s-au instalat pe frunza 2.
Fungicidele omologate în România pentru combaterea septoriozei la grâu (dar și pentru alți patogeni ai cerealelor) sunt: Azoxistrobin; Azoxistrobin + folpet; Azoxistrobin + protioconazol; Azoxistrobin + fluxapyroxad; Bixafen +spiroxamină + trifloxistrobin; Protioconazol + tebuconazol; Protioconazol + spiroxamină; Protioconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Bixafen + tebuconazol; Difenoconazol; Fenpropidin + protioconazol; Fenpicoxamidă + protioconazol; Fenpicoxamidă; Piraclostrobin; Fluxapyroxad; Fluxapyroxad + protioconazol; Fluxapiroxad + piraclostrobin; Fluxapyroxad + metconazol; Fluxapyroxad + mefentrifluconazol; Mefentrifluconazol + piraclostrobin; Mefentrifluconazol + metrafenonă + piraclostrobin; Mefentrifluconazol; Mefentrifluconazol + protioconazol; Metconazol; Metconazol + protioconazol; Protioconazol; Tebuconazol; Bixafen + protioconazol; Boscalid + kresoxim - metil; Difenoconazol + tebuconazol; Difenoconazol + metconazol; Difenoconazol + protioconazol; Bromuconazol + tebuconazol; Proquinazid + protioconazol; Folpet; Folpet + protioconazol; Kresoxim - metil + mefentrifluconazol; Sulf + sulfat de cupru tribazic [după aplicația PESTICIDE 2.25.12.4, 2026].
Măsuri biologice
Din decembrie 2025 a fost omologat în România un biopreparat pe bază de Pythium oligandrum M1 (1x109 oospori/l) pentru combaterea biologică a septoriozei frunzelor. Doza recomandată de producători este de 0,1 - 0,2 l/ha. Tratamentele pot fi aplicate de la începutul alungirii paiului până la sfârșitul înfloritului. Într-un sezon de vegetație se pot face maxim trei tratamente. Intervalul de pauză dintre tratamente trebuie să fie de 14 zile.
Atenție, în combaterea biologică tratamentele se fac profilactic, nu curativ. Doar atunci avem succes în combatere.
BibliografieEyal Z., Scharen A. L., Prescott J. M., van Ginkel M., 1987. The Septoria Diseases of Wheat: Concepts and methods of disease management. Mexico, D.F.: CIMMYT. 52 pp.Fournet J., 1969. Properties et role du cirrhe du Septoria nodorum Berk. Ann . Phytopathol. 1:87 - 94.Hatman M., Bobeș I., Lazăr Al., Gheorghieș C., Glodeanu C., Severin V., Tușa C., Popescu I., Vonica I., 1989. Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 468 p.Hess D. E., Shaner G., 1985. Effect of moist period duration on septoria tritici blotch of wheat. Pp. 70-73 in A.L. Scharen, ed. Septoria of Cereals. Proc. Workshop, August 2 - 4, 1983, Bozeman, MT. USDAARS Publ. No. 12. 116 pp.Hilu H. M., Bever W. M., 1957. Inoculation, oversummering and susceptpathogen relationship of Septoria tritici on Triticum species. Phytopathology 47: 474 - 480.Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009. Diseases of small grain cereal crops, Manson Publising Ltd, London, U. K., 142 pp.Ponomarenko A., Goodwin S. B., Kema G. H. J., 2011. Septoria tritici blotch (STB) of wheat. Plant Health Instructor. DOI:10.1094/PHI-I-2011-0407-01.Popescu G., 2005. Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.Shearer B. L., Zeyen R. J., Ooka U., 1974. Storage and behaviour in soil of Septoria species isolated from cereals. Phytopathology 64: 163 - 167.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Adevărata performanță începe în câmp
Pe 26 februarie, la Agri Trade Summit 2026, Corteva Agriscience a subliniat rolul strategic al geneticii Pioneer® în consolidarea agriculturii românești. Cu 100 de ani de expertiză globală în inovarea hibrizilor și cinci decenii de prezență continuă în România, Pioneer® reprezintă astăzi un reper pentru performanță, fiabilitate și parteneriat pe termen lung în agricultură.
În prezentarea sa, pe scena Agri Trade Summit 2026, Maria Cîrjă - director de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a abordat provocările tot mai mari pe care fenomenele meteo extreme le-au generat pentru producția de porumb din România în ultimii ani. Expertul Corteva a punctat că ultimele sezoane au pus la încercare sistemele agricole din întreaga țară, accentuând importanța geneticii capabile să protejeze producția în condiții de stres hidric și să asigure performanță constantă, în special în zonele neirigate. „Astfel, nevoia de hibrizi rezilienți, de înaltă performanță, capabili să ofere stabilitate în fața secetelor recurente și a volatilității climatice în creștere, a devenit esențială. În acest context, hibrizii Pioneer®, în special portofoliul Optimum® AQUAmax®, au demonstrat performanțe constante peste mediile naționale în fermele românești. Datele interne Corteva Agriscience arată că între 2020–2025 fermierii au obținut, în medie, 8–9 tone/ha în sistem neirigat și 12–15 tone/ha în fermele irigate, reflectând o stabilitate ridicată a producțiilor și o toleranță crescută la stresul hidric”, a arătat directorul de marketing.
Privind către sezonul 2026, Maria Cîrjă a subliniat că nivelul favorabil al apei din sol oferă oportunități importante pentru fermieri, însă volatilitatea vremii rămâne o provocare locală ce necesită genetică de înaltă performanță, capabilă să protejeze potențialul de producție în condiții de secetă.
Directorul de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova a prezentat cele mai importante repere ale brandului la nivel global și local și, totodată, a evidențiat angajamentul de durată al Pioneer® față de fermierii din țara noastră prin investiții locale, capacități integrate de producție și o rețea națională puternică de suport. Maria Cîrjă a menționat dezvoltarea stației de procesare semințe din Afumați, județul Ilfov, investițiile cumulate de 84 de milioane USD și capacitatea de producție de două milioane de unități, toate contribuind la o prezență solidă în agricultura românească. De asemenea, a subliniat poziția de lider a Pioneer® pe piața porumbului din România din 2020 până în prezent și sprijinul acordat unui număr de peste 20.000 de fermieri.
„În agricultură, adevărata performanță începe în câmp — cu semințe care înțeleg solurile locale, clima locală și provocările reale ale fermierilor. În România, prioritatea noastră la Corteva este să sprijinim fermierii cu puterea geneticii Pioneer, susținută de producție locală, agronomie dedicată și sfaturi practice pe tot parcursul sezonului. Debutul puternic al acestui sezon le oferă fermierilor optimism, dar reziliența rămâne esențială. Rolul nostru este să oferim hibrizi care transformă condițiile favorabile în recolte stabile și care continuă să performeze chiar și atunci când clima devine imprevizibilă”, a declarat Maria Cîrjă, adăugând că, pentru sezonul următor, hibrizii Pioneer® de la Corteva Agriscience continuă să extindă portofoliul cu soluții fiabile, adaptate diversității mediilor agricole din România, susținând fermierii în menținerea productivității, profitabilității și rezilienței pe termen lung.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Biocontrol și smart farming
Pe 27 februarie 2026 are loc o nouă conferință din seria „Eco-Advance Agritech”, organizată de Andermatt Biocontrol România în parteneriat cu Facultatea de Horticultură a USAMV București.
„Eco-Advance Agritech” este un eveniment dedicat inovației și progresului în agricultura sustenabilă. Conferința „Bicontrol & Smart Farming: Practici integrate pentru reziliență” se adresează specialiștilor și producătorilor agricoli, oferind un cadru în care inovația se îmbină cu soluțiile practice pentru o agricultură durabilă.
„Vom prezenta soluții inovatoare de biocontrol și tehnologii de smart farming, concepute pentru a crește reziliența culturilor și a oferi fermierilor instrumente practice care să îi ajute să se adapteze la cerințele pieței, la schimbările climatice și la nevoia tot mai mare de practici agricole sustenabile. Participanții au posibilitatea să descopere soluții de ultimă generație aplicabile atât în agricultura ecologică, cât și în cea convențională. În contextul unei cereri tot mai mari din partea consumatorilor pentru alimente fără reziduuri și produse în conformitate cu standarde care respectă mediul înconjurător, Andermatt susține producția de alimente sănătoase, contribuind totodată la menținerea unui mediu sănătos”, precizează Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România.
Conferința cu tema „Bicontrol & Smart Farming: Practici integrate pentru reziliență” va avea loc vineri – 27 februarie, la Facultatea de Horticultură a USAMV București, începând cu ora 9,30.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Program pentru susținerea tinerilor antreprenori din agribusiness
BCR Social Finance, în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, lansează un program dedicat susținerii tinerilor antreprenori din agricultură și domeniul agroalimentar, activi în mediul rural și în orașele mici.
Proiectul este finanțat printr-un grant de aproximativ 1,3 milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, și urmărește sprijinirea antreprenorilor cu vârsta sub 35 de ani printr-un mix de educație antreprenorială aplicată și înlesnirea accesului la finanțare.
Programul se adresează unui grup de 240 de tineri antreprenori din agribusiness, care vor beneficia de formare, mentorat și coaching. Cel puțin 80 dintre participanți vor avea, de asemenea, acces la microcredite cu dobândă subvenționată pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Impactul acestei inițiative se bazează pe crearea de locuri de muncă, susținerea economiei rurale și reducerea migrației, dar și consolidarea securității alimentare pentru comunitățile locale.
„Transferul generațional reprezintă una dintre provocările strategice majore ale agriculturii românești. În următorii 10-15 ani, peste 60% din fermierii actuali vor ieși din sistem, iar fără o pregătire adecvată a noilor generații, riscăm să pierdem atât expertiza acumulată, cât și competitivitatea sectorului. Programul YAS, dezvoltat în parteneriat cu BCR Social Finance, nu doar că înlesnește accesul tinerilor la finanțare, ci construiește un ecosistem integrat de competențe antreprenoriale adaptate realităților agricole moderne. Investim în tinerii care vor transforma agricultura românească într-un sector competitiv la nivel european”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Programul dezvoltat de BCR Social Finance și Clubul Fermierilor Români se întinde pe o perioadă de 12 luni și include:
-
Cursuri de management pentru agribusiness și educație financiară personalizată;
-
Mentorat de grup și coaching individual;
-
Vizite de studiu la ferme performante;
-
Sprijin pentru dezvoltarea și structurarea planului de afaceri.
„Pentru BCR Social Finance, obiectivul acestui program este ancorat în dezvoltarea unei noi generații de afaceri agricole competitive, conectate la piață și tehnologie. Punem la dispoziția tinerilor antreprenori din agribusiness instrumente concrete, de la educație aplicată și finanțare adaptată realităților din teren, susținându-i astfel să genereze valoare economică și încredere în comunitățile rurale din România. De asemenea, le mulțumim partenerilor de la Clubul Fermierilor Români pentru profesionalism, susținere și motivația de a crește afaceri sustenabile”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.
Proiectul va fi implementat în perioada februarie 2026 - 2028, la nivel național, prin serii regionale dedicate. Inițiativa beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene, în cadrul Fondului InvestEU și al programului FSE+.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
De ce „tace” avertizarea fitosanitară?
Iarna se așterne liniștea peste câmp. Dacă te întrebi de ce, odată cu venirea primelor înghețuri, fluxul buletinelor de avertizare fitosanitară se reduce considerabil sau se oprește, răspunsul nu ține de o pauză a specialiștilor, ci de biologia naturii.
Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) prezintă principalele motive pentru care iarna schimbă regulile jocului în protecția plantelor.
1. Somnul profund: Repausul vegetativ
Majoritatea culturilor, de la pomii fructiferi la vița-de-vie, își opresc procesele de creștere. Fără sevă circulantă și fără „organe” tinere, plantele devin mult mai puțin vulnerabile. În plus, lipsa frunzișului elimină substratul preferat de majoritatea bolilor foliare.
2. Pragul biologic și hibernarea
Dăunătorii și agenții patogeni sunt guvernați de temperatură. Pentru a se înmulți, aceștia au nevoie de un anumit prag biologic (o temperatură minimă specifică). Iarna, insectele hibernează sub formă de ouă, larve sau adulți, ascunse în sol sau sub scoarță.
Ciupercile și bacteriile intră în stadii de rezistență, așteptând căldura primăverii.
3. Bariera climatică
Înghețul, zăpada și vântul puternic nu doar că blochează mobilitatea dăunătorilor, dar fac imposibilă și aplicarea tratamentelor. Multe produse fitosanitare sunt ineficiente sau chiar contraindicate pe timp de îngheț.
4. Pragul de dăunare: De la prezență la pericol
Specialiștii de la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) emit avertizări doar atunci când dăunătorii ating un Prag Economic de Dăunare. Iarna, deși organismele dăunătoare există în culturi, numărul lor este atât de mic încât nu pot provoca pagube reale producției.
Când reîncepe monitorizarea intensă?
Potrivit ANF, avertizarea reprezintă o „știință a momentului optim”. Ea va reveni în forță odată cu reluarea vegetației, când criteriul biologic (ciclul de viață al dăunătorului) se va sincroniza din nou cu cel fenologic (stadiul plantei) și cel ecologic (vremea favorabilă). „Până atunci, tratamentele de iarnă rămân măsuri preventive, planificate în avans, care nu necesită o monitorizare dinamică zilnică”, precizează ANF.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Discuții privind reorganizarea LCCSMS și OSPA
Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală a găzduit, marți – 24 februarie 2026, o sesiune de dezbateri privind proiectul de reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În cadrul discuțiilor au fost analizate implicațiile reorganizării instituționale asupra funcționării structurilor de specialitate și impactul pe care aceste modificări îl pot avea asupra fermierilor și sectorului agroalimentar.
„Am constatat absența ministrului Agriculturii de la dezbateri, în contextul în care clarificările privind fundamentarea și implementarea reformei sunt esențiale pentru asigurarea unui proces legislativ transparent și predictibil”, a transmis Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României.
Reprezentanții mediului asociativ și profesional au susținut ferm necesitatea menținerii Oficiilor de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), subliniind rolul esențial al acestor structuri în elaborarea studiilor necesare accesării fondurilor europene și în monitorizarea calității solului, obligație europeană asumată de România. S-a evidențiat faptul că aceste oficii dețin expertiza tehnică indispensabilă aplicării normelor europene privind monitorizarea solului.
De asemenea, reprezentanții Alianței Industriei Semințelor din România (AISR) au solicitat clarificări privind procedurile de acreditare după intrarea în vigoare a noii legislații, exprimând îngrijorări legate de durata reacreditării și de continuitatea serviciilor pentru care companiile membre achită taxe. A fost subliniat riscul apariției unui blocaj procedural, în contextul în care Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS) urmează să își piardă personalitatea juridică prin reorganizarea propusă.
„Comisia pentru Agricultură din Senat își reafirmă deschiderea totală față de dialog și consultare, considerând că o reformă de asemenea amploare trebuie realizată transparent, cu implicarea tuturor actorilor afectați, pentru a proteja interesele fermierilor și ale specialiștilor din domeniu și pentru a preveni eventuale blocaje administrative sau juridice.”
La discuții au participat instituții de referință și organizații reprezentative, precum: Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS); Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA); Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Federația Națională PRO AGRO; Alianța Industriei Semințelor din România (AISR); Federația Sindicatelor din Agricultură, Administrație, Alimentație, Cercetare, Turism și Dezvoltare Rurală AGRO-STAR 2022; Confederația Sindicală Națională MERIDIAN; Federația Agro Propact; Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (SIND MADR); Sindicatul Fermierilor Patrioți (SFP); Sindicatul Liber Ameliorarea; Asociația Agricolă Țara Loviștei și Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).
CITEȘTE ȘI: Dezbaterile privind desființarea ANZ continuă
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dezbaterile privind desființarea ANZ continuă
Marți, 24 februarie 2026, Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României a găzduit o sesiune de dezbateri privind proiectul de reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
În cadrul discuțiilor au fost analizate implicațiile reorganizării instituționale asupra funcționării structurilor de specialitate și impactul pe care aceste modificări îl pot avea asupra fermierilor și sectorului agroalimentar. „Am constatat absența ministrului Agriculturii de la dezbateri, în contextul în care clarificările privind fundamentarea și implementarea reformei sunt esențiale pentru asigurarea unui proces legislativ transparent și predictibil”, transmite Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României.
Sindicatul Liber Ameliorarea a participat la ședința Comisiei din Senat, în care reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) au susținut argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea MADR.
„Un subiect central al dezbaterii l-a constituit situația ANZ, membrii Comisiei analizând impactul reorganizării asupra controlului de stat în zootehnie, asupra programelor de ameliorare și asupra fluxului subvențiilor destinate crescătorilor de animale. Am adus la cunoștința tuturor celor prezenți preocupări serioase privind menținerea coerenței instituționale și a capacității administrative într-un domeniu strategic pentru securitatea alimentară a României”, precizează Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.
Principalele argumente pentru menținerea ANZ:
-
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;
-
Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;
-
ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;
-
Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;
-
În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;
-
Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
AgriFish: Măsuri pentru protejarea fermierilor și echilibrarea pieței
Pe 23 februarie, la Bruxelles, s-a desfășurat Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), în cadrul căruia s-a discutat propunerea de reevaluare a Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a arătat că deși aplicarea Directivei 633/2019 a îmbunătățit relațiile contractuale, încă există practici care afectează veniturile fermierilor, precum refacturarea, rabaturile și remizele impuse, dar și limitarea accesului la raft și extinderea excesivă a mărcilor proprii ale marilor rețele comerciale.
În acest context, ministrul român al Agriculturii a evidențiat necesitatea instituirii unor instrumente suplimentare pentru o distribuție echitabilă a valorii adăugate pe lanțul agroalimentar, cu respectarea regulilor pieței unice și a principiului proporționalității. Totodată, accesul echitabil la piață al producătorilor locali este prioritar pentru securitatea alimentară și diversitatea economică a Uniunii.
Șeful MADR a propus patru măsuri pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale: limitarea mărcilor proprii ale retailerilor la maximum 20% din volumul realizat; stabilirea unui adaos comercial similar sau identic pentru aceeași gamă de produse; eliminarea refacturării remizelor și a rabaturilor abuzive; precum și reglementarea clară a discounturilor pentru a preveni vânzarea sub costul de producție. „Introducerea acestor măsuri este esențială pentru echilibrarea pieței și facilitarea accesului producătorilor și fermierilor noștri la rafturile marilor rețele comerciale”, a declarat Florin Barbu.
România solicită ajutoare excepționale pentru crescătorii de porci
De asemenea, ministrul Agriculturii a semnalat situația dificilă a sectorului cărnii de porc la nivel național și european, afectat de scăderi semnficative ale prețurilor la carcase și porci vii, începând din octombrie 2025. Cauzele principale sunt reprezentate de taxele impuse de China asupra importurilor din UE, restricțiile la export generate de Pesta Porcină Africană și nerecunoașterea regionalizării de către țările terțe importatoare.
În contextul costurilor ridicate de producție și al pierderilor financiare majore pentru fermieri, România a solicitat Comisiei Europene acordarea unor ajutoare excepționale pentru sprijinirea sectorului suin, conform prevederilor europene privind intervenția în caz de perturbări ale pieței.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Soluții etalon pentru tratamentul de iarnă în pomicultură
Fructele sunt daruri ale naturii ce ne țin sănătoși, ne aduc plăcerea gustului și ne înfrumusețează peisajele acolo unde pomii creează un tărâm de poveste în perioada înfloritului. Însă, aceste beneficii vin cu un efort considerabil pe care pomicultorii îl fac pentru a recolta fructe sănătoase, cu un aspect frumos.
Spre deosebire de cultura mare, unde fermierii opresc lucrările atunci când vine iarna și pornesc în câmp primăvara, când vremea permite acest lucru, pomicultorii acordă o atenție deosebită și fac tratamente inclusiv iarna, pentru controlul dăunătorilor și al bolilor.
Primul tratament din iarnă are rolul de a combate unii dăunători cum ar fi: păduchele din San Jose, afidele și păianjenul roșu, în diferite forme de dezvoltare.
Tratamentele aplicate la momentul optim, cu produse eficiente, ne ajută să menținem dăunătorii sub pragul economic de dăunare (PED), să eficientizăm costurile de producție și să recoltăm fructe de o calitate superioară.
Summit Agro vă recomandă două produse pentru tratamentul pomilor fructiferi în repaus vegetativ: Yagos și pachetul comercial Mospilan OIL.
Yagos, pomicultură fără griji
Yagos este recomandat în livezile de măr, păr, gutui, prun, cireș, cais, nectarin, piersic și în livezile de citrice. Tratamentul este cu atât mai necesar cu cât în sezonul anterior ați observat prezența dăunătorilor, iar Yagos manifestă o eficiență ridicată în combaterea dăunătorilor importanți ai plantațiilor pomicole.
Ce este Yagos și cum acționează 
Este un insecto-acaricid pe bază de ulei parafinic în concentrație de 790 g/L care acționează prin contact.
Uleiul parafinic din Yagos este un derivat din ulei provenit dintr-un proces de rafinare superioară, fabricat exclusiv pentru utilizarea în tratamentele pomicole din perioada repausului vegetativ. Este formulat cu un sistem de surfactanți ce conferă produsului un echilibru hidro-lipofil optim, caracteristică esențială ce îi permite uleiului să fie în suspensie fină, fluidă, ușoară și sigur de aplicat, care blochează dezvoltarea larvelor hibernante sau a ouălor dăunătorilor din livezile pomicole precum păduchii țestoși, acarienii sau afidele.
Produsul acționează prin contact, blocând practic procesul de respirație a insectelor, producând moartea acestora prin asfixiere.
Cum se aplică Yagos
Tratamentul cu Yagos se recomandă a fi făcut în timpul repausului vegetativ, în luna ianuarie - februarie sau început de martie, în zile însorite, fară vânt, când temperatura aerului depășește 5°C.
Pentru eficiență maximă, recomandăm efectuarea tratamentului printr-o îmbăiere completă a pomilor, după tăierile de întreținere și fructificare.
Recomandări de utilizare
Atât pentru livezile de sâmburoase (piersic, nectarin, cais, prun, cireș), cât și pentru livezile de semințoase (măr, păr, gutui, moșmon), doza recomandată este de 0,75 – 1,0 L/hL (3,75 – 15 L/ha), iar volumul de apă ce trebuie utilizat (în funcție de instalația de stropit) este de 500-1500L.
Certificat pentru livezile pomicole acreditate ecologic
Yagos este certificat pentru agricultura ecologică, fiind un produs inofensiv pentru buburuze și prădătorii naturali ai acarienilor și nu este necesar un timp de pauză după aplicarea acestuia.
Nu aplicați Yagos atunci când se așteaptă zile cu îngheț sau ploi și nu aplicați într-un termen de 40 zile de la orice tratament cu sulf.
Mospilan Oil, etalonul în pomicultură, ce este și cum acționează
Mospilan Oil este un produs tank-mix ce conține insecticidul japonez consacrat - Mospilan 20 SG (omologat în România ca tratament de iarnă) și Toil - un adjuvant pe bază de ulei de rapiță destinat combaterii păduchelui din San Jose, afidelor și acarienilor în tratamentele pre-vegetative din pomicultură.
Mospilan Oil acționează prin penetrarea scutului protector și imobilizarea dăunătorilor. De asemenea, are efect asfixiant asupra ouălor de acarieni, afide sau cotari.
Întrucât scutul protector al larvelor păduchelui din San Jose este din ceară, insecticidele simple nu îl pot penetra și nu au capacitatea de a combate insecta.
Efectul asupra dăunătorilor este de:
-
otrăvire prin ingestie sau penetrare în corpul insectei;
-
acoperire uniformă a ouălor și larvelor și distrugerea acestora prin otrăvire sau asfixiere;
-
imobilizare a formelor larvare.
Protecție de lungă durată
Prin distrugerea formelor hibernante ale insectelor dăunătoare pomilor fructiferi se evită atacul și daunele la începutul vegetației. Astfel, se creează economii în programul de tratamente cu insecticide, prin eliminarea unor tratamente ulterioare ce ar trebui făcute dacă nu s-ar combate formele hibernante prin aplicarea tratamentului cu Mospilan Oil.
Amestecul Mospilan Oil nu produce fitotoxicitate pomilor indiferent de fenofaza de aplicare și are o eficacitate de lungă durată.
Recomandări de utilizare
Produsul Mospilan Oil este recomandat pentru livezile de măr și prun, pentru combaterea păduchelui din San Jose a păianjenului roșu și a afidelor - în doză de 0,375 kg/ha Mospilan 20 SG + 0,5% Toil.
Tratamentul cu Mospilan Oil se aplică la sfârșitul repausului vegetativ - începutul dezmuguritului, în faza de urechiușe de șoarece la măr și de buton verde la prun.
Produsul se va aplica în zile cu temperaturi pozitive, peste 4,5°C, iar cantitatea de soluție pentru un hectar de livadă variază între 1000-1500 L, în funcție de talia pomilor.
Se va urmări o acoperire cât mai uniformă a ramurilor coroanei și a tulpinii, fară a produce șiroiri.
Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Pentru mai multe detalii despre Yagos sau Mospilan Oil, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.
Material furnizat de: Summit Agro România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
