Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Eliminarea accizei la motorina utilizată în agricultură, aplicată direct la sursă, reprezintă cea mai rapidă, eficientă și responsabilă măsură pe care Guvernul o poate adopta pentru a sprijini agricultura românească într-un moment critic, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) într-o scrisoare deschisă transmisă Executivului de la București. Această măsură fiscală este echitabilă și compatibilă cu angajamentele europene, punctează LAPAR.

Agricultura românească traversează o perioadă de presiune economică accentuată, determinată de creșterea simultană a costurilor de producție și de volatilitatea piețelor. În acest context, prețul motorinei a devenit un factor critic pentru funcționarea exploatațiilor agricole.

În prezent, fermierii din țara noastră achită motorina la prețuri care depășesc 9,60 lei/litru, în condițiile unui consum anual estimat la peste 650 de milioane de litri la nivel național. „Pentru un sector cu marje reduse și dependență structurală de inputuri energetice, acest nivel de cost nu mai poate fi absorbit fără consecințe directe asupra producției și competitivității. LAPAR nu solicită tratamente preferențiale, ci formulează această solicitare în numele fermierilor români, ca răspuns la o disfuncționalitate fiscală care afectează direct funcționarea agriculturii. Solicităm aplicarea unor măsuri fiscale pe care alte state membre ale Uniunii Europene le-au activat deja în fața aceleiași crize, pentru a-și proteja fermierii și consumatorii”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

 

Eliminarea accizei la sursă, o măsură esențială

 

Schema în vigoare obligă fermierii să avanseze aproximativ 2,80 lei pentru fiecare litru de motorină, sumă care include nu doar acciza propriu-zisă, ci și TVA aferentă acesteia, urmând ca recuperarea să se realizeze după luni de zile, prin proceduri administrative complexe. Într-un context în care costurile cu îngrășămintele, inputurile și finanțarea au crescut semnificativ față de finalul anului 2025, această povară financiară suplimentară devine nesustenabilă pentru majoritatea exploatațiilor agricole.

LAPAR apreciază că, eliminarea accizei la sursă reduce imediat presiunea asupra fluxului de numerar al fermelor și simplifică radical administrarea schemei. Totodată, nu reprezintă un cost bugetar nou, ci o schimbare de mecanism pentru o taxă care oricum este returnată ulterior.

„Menționăm că această soluție a fost susținută public atât de ministrul Agriculturii, domnul Florin Barbu, sub forma aplicării unei accize zero direct la pompă pentru motorina utilizată în agricultură, cât și în cadrul pozițiilor exprimate de Ministerul Energiei și de prim-ministru, în contextul măsurilor analizate pentru temperarea efectelor scumpirii carburanților. Susținem aceste abordări și solicităm Guvernului adoptarea urgentă a unui act normativ clar, coerent și aplicabil, care să permită eliminarea accizei la sursă pentru motorina agricolă, fără condiționări birocratice suplimentare”, arată LAPAR în scrisoarea deschisă transmisă Guvernului.

 

Rolul statului în temperarea efectelor de piață

 

În paralel cu componenta fiscală, LAPAR solcită ca statul să evalueze modul de formare a prețului final al carburanților pe lanțul de distribuție. „State membre precum Austria au decis, în contextul aceleiași crize, să intervină temporar prin reducerea taxării și prin măsuri de temperare a marjelor comerciale, asumând explicit caracterul excepțional al situației. Intervenția publică nu a fost prezentată ca o distorsionare a pieței, ci ca o măsură de protecție a economiei reale.”

România dispune de aceleași instrumente juridice, punctează Matei Titianu. „În situații excepționale, protejarea consumatorului – inclusiv a fermierului, în calitate de consumator strategic de motorină – reprezintă o responsabilitate a statului, nu o abatere de la principiile economiei de piață.”

 

Respectarea angajamentelor europene în domeniul energiei

 

În dezbaterile publice au apărut propuneri privind eliminarea componentei de biocombustibil din motorină ca soluție rapidă pentru reducerea prețului. LAPAR consideră că o astfel de abordare ridică probleme serioase de conformitate cu legislația europeană. „România are obligația de a respecta mandatul de amestec al biocombustibililor, asumat prin Directiva RED III și transpus în legislația națională. Orice eventuală derogare temporară trebuie notificată și justificată formal în fața Comisiei Europene. O decizie unilaterală, nefundamentată juridic, ar afecta credibilitatea României ca stat membru și poziția sa în negocierile viitoare privind politicile energetice și climatice. Această poziție nu este legată de interesele economice ale unui sector anume, ci de respectarea regulilor comune și a angajamentelor asumate de statul român”, explică președintele LAPAR.

În concluzie, fermierii din România înțeleg contextul economic dificil și solicită echitate, prin aplicarea acelorași instrumente utilizate de alte state membre ale Uniunii Europene. „Cerem corectitudine fiscală, prin eliminarea obligativității de a avansa taxe care sunt ulterior returnate. Cerem consecvență, prin respectarea angajamentelor europene asumate de România”, conchide Matei Titianu.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern din 19 martie 2026 a fost aprobată o hotărâre pentru completarea HG nr. 1174/2014, reglementare prin care se asigură continuitatea schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) precizează că prin actul normativ aprobat sunt asigurate resursele financiare necesare pentru susținerea lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, adaptând totodată nivelul subvenției la legislația fiscală actuală.

Astfel, se alocă suma de 620.000.000 lei din bugetul MADR pentru anul 2026. Aceste fonduri sunt destinate plăților pentru ajutorul de stat aferent perioadei iulie 2025 – decembrie 2025.

Pentru anul 2026, diferența de acciză care se va returna fermierilor sub formă de rambursare este de 2,697 lei/litru.

Rata accizei reduse a fost stabilită la 106,72 lei/1.000 litri. Această valoare reprezintă conversia în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri (calculată la cursul de schimb de 5,0821 lei pentru 1 euro, stabilit la 1 octombrie 2025).

Subvenția se acordă ca diferență între nivelul accizei standard, prevăzut de Codul Fiscal (2.804,29 lei/1.000 litri), și rata accizei reduse stabilită pentru sectorul agricol.

Plățile vor fi procesate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru România, floarea-soarelui este o cultură specială deoarece aici au fost creați, în premieră mondială, primii hibrizi care s-au răspândit în cultură cu rezultate superioare. Până în 1990, floarea-soarelui se cultiva pe 450.000 – 500.000 de hectare, iar acum a depășit un milion de hectare. În anul 2019, spre exemplu, România s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană cu 1,3 milioane de hectare și o producție totală de semințe de 3,5 milioane de tone.

Modificarea evoluției climatice în țara noastră impune măsuri de adaptare care să asigure, în noile condiții, recolte cu valoare economică ridicată.

Într-o primă fază, fermierii s-au orientat mai mult spre culturile de toamnă, reducând din suprafețele însămânțate în primăvară, în special suprafețele cu porumb și floarea-soarelui, care ocupau în trecut peste o treime din suprafața arabilă a României.

Referindu-ne la floarea-soarelui, ea poate fi cultivată și în condiții de stres hidric, având însușiri morfo-fiziologice care îi asigură o mai bună rezistență la secetă, și anume:

- Are rădăcină pivotantă puternic ramificată care ajunge la 2-2,5 m adâncime și lateral se întinde pe o rază de 0,70-1,25 m. Rădăcina crește puternic în primele faze, ajungând la 32 cm după 7 zile și la 77 cm după 21 de zile. Pe rădăcină se găsesc mulți perișori absorbanți care sunt prevăzuți cu o lamelă pectică și prin gelificarea substanțelor pectice se asigură un contact intim cu particulele de sol, ușurând absorbția apei. La aceasta contribuie și concentrația mai mare a sucului celular din vacuolele perișorilor absorbanți, crescând forța osmotică de absorbție a apei reținute cu forțe mari de sol.

- Tulpina este prevăzută cu peri scurți și aspri, reducând din procesul de transpirație al plantelor. În interior este plină cu măduvă care înmagazinează cantități mari de apă cu care menține un echilibru fiziologic în perioadele de stres hidric, când planta își poate continua activitățile metabolice.

- Frunzele sunt mari, aspre la pipăit, în număr de 25-40 pe plantă. Suprafața frunzelor este de patru ori mai mare decât suprafața de teren ocupată de floarea-soarelui, acoperind bine terenul și reducând din consumul de apă prin:

  • înăbușirea buruienilor mari consumatoare de apă;

  • se menține în lanul de floarea-soarelui o umiditate atmosferică ridicată, reducând atât evaporarea apei din sol, cât și transpirația plantelor.

Frunzele suportă bine fenomenul de ofilire temporară și își revin repede fără influență prea mare, negativă, asupra recoltei. O frunză are circa 130 de milioane de stomate (750-850/mm2) și procesul de închidere-deschidere a acestora este bine reglat și cu participarea potasiului (K) în nutriție.

La secetă, floarea-soarelui reacționează prin reducerea numărului de frunze și a suprafeței foliare cu până la 60%, la răsucirea frunzelor, și prin aceasta se reduce fenomenul de transpirație a plantelor.

Sensibilitate maximă la secetă are cu 20 de zile înainte și 20 de zile după înflorit. Este important să se reducă numărul semințelor seci din centrul calatidiului provocat de lipsa apei și arșiță și care influențează direct nivelul și calitatea recoltei. La temperaturi mai mari de 30°C este influențată vitalitatea polenului.

În condițiile când pot lipsi polenizatorii, există hibrizi autofertili. Calatidiul pendular are posibilitatea să se ascundă între frunzele superioare, prin aceasta reducând temperatura cu 3-5°C și ușurând procesele de polenizare-fecundare.

Fenomenul de secetă dereglează procesele de sinteză și fosforilare ale glucidelor și, în acest caz, un rol important îl au microelementele care contribuie la formarea compușilor fosforilați frânți de secetă.

Este important că la floarea-soarelui transpirația plantelor depășește absorbția apei din sol în prima jumătate a zilei, iar în a doua jumătate se absoarbe mai multă apă din sol decât se pierde prin transpirație, anulând deficitul și astfel menținând o activitate metabolică continuă.

În general, rezistența la secetă se datorează faptului că protoplasma celulelor suportă deshidratări avansate fără vătămări, iar pe de altă parte, amidonul, prin hidroliză, se transformă în zaharuri solubile care se acumulează în vacuole, crescând forța osmotică cu care pot extrage și apa reținută cu forțe mai mari de către sol.

 

Recomandări pentru fermieri

 

În cele de mai sus am văzut ce oferă plantele pentru a rezista la secetă. Acum să vedem ce poate oferi fermierul pentru a menține și spori rezistența la secetă.

1. În primul rând este necesar un asolament diversificat din care să nu lipsească plantele leguminoase și în care floarea-soarelui să revină pe aceeași suprafață după cel puțin patru ani. În mod normal, ea pretinde intervale de 6-7 ani, însă hibrizii mai toleranți pot reveni după patru ani fără riscuri.

2. Foarte importantă este rezerva de apă din sol acumulată în perioada de toamnă-iarnă. În această perioadă cad cantități mai mari sau mai mici de precipitații, dar ele trebuie să fie înmagazinate și conservate cât mai bine în sol. Solul trebuie menținut afânat, fără straturi impermeabile, și la intrarea în iarnă să fie mărunțit și nivelat astfel încât la desprimăvărare să se zvânte cu 7-10 zile mai devreme și să nu fie necesară nicio intervenție până la pregătirea patului germinativ.

Prezența materiei organice în sol reține cu 20% mai multă apă, iar humusul rezultat din descompunerea materiei organice reține de 4-6 ori mai multă apă, întârziind cu două săptămâni efectele secetei. Totodată, humusul și activitatea biologică intensă din sol asigură o structură hidrostabilă care generează un regim aerohidric, termic și de nutriție optim pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

3. Înainte de semănat, o singură trecere cu combinatorul special care mobilizează solul numai până la adâncimea de semănat unde se menține „patul tare” cu Da (densitate aparentă) 1,30 g/cm3 pe care se așază sămânța și unde beneficiază de aportul capilar al apei, iar deasupra este stratul afânat „plapuma moale” cu Da 1,0-1,1 g/cm3, prin care pătrund aerul și căldura și ușurează străbaterea tinerelor plante (fig. 1).

fig1

fig2

La Institutul de la Fundulea am experimentat diferite moduri de pregătire a patului germinativ și de semănat (fig. 2) cu sămânță de sfeclă de zahăr, însă este valabilă pentru toate semințele, mai ales cele cu germinație epigeică, din care rezultă:

a) Într-un teren tasat-compact este pregătit patul germinativ pe adâncime mai mare și sămânța a fost așezată pe patul tare, unde a avut apă, dar puțin aer și căldură, nefiind suficient afânat. Sămânța a putrezit.

b) Patul germinativ corect, dar prea adânc. Sămânța a fost așezată la adâncimea necesară, dar nu pe pat tare. Are aer și căldură, dar nu are apă și sămânța stă „ca în sac”. Dacă apare o ploaie bună, va germina și va răsări. Dacă ploaia este de câțiva mm, poate germina, dar nu are umiditatea suficientă și germenul se usucă (mințirea colțului). De aceea, semănătoarea nu trebuie să aibă limitatori de adâncime, limita trebuie să fie patul tare.

c) Pat germinativ tot adânc și sămânța așezată pe pat tare. Au apă, aer și căldură, germinează, crește, dar se epuizează rezerva din sol înainte de a ieși din sol pentru fotosinteză și tânăra plantă se usucă în sol.

d) Pat germinativ mai adânc decât necesită sămânța. Are condiții de germinare, răsare, dar cu rezerva din sol epuizată, plantă firavă, debilă, epuizată, greu de luptat cu buruienile.

e) Pat germinativ la adâncime corectă, dar realizat prin lucrări energice care au provocat prăfuirea solului (grapa rotativă). Sămânța are condiții de germinare, crește, dar la suprafață solul prăfuit a format crustă și nu mai este capabil să o străbată. Se usucă în sol.

f) Pat germinativ corect, germinarea și răsărirea explozivă, cu plante viguroase capabile să lupte cu buruienile. Așa trebuie pregătit un pat germinativ.

4. Trebuie ales hibridul cel mai corespunzător zonei respective (observat în câmpurile demonstrative), cu perioadă de vegetație mai scurtă și mai tolerant la stresul hidric, astfel încât procesele de polenizare-fecundare să se desfășoare înainte de apariția arșiței puternice. Aceasta, deoarece temperatura peste 30°C și atmosfera uscată provoacă sterilizarea polenului.

5. Se preferă sămânță mare (eventual aleasă la masă), deoarece germinația în câmp la sămânța cu MMB 30 g a fost 62%, iar la cea cu MMB 80 g a fost 91%.

6. Epoca de semănat, pe cât posibil, mai timpurie, prezența cojilor și conținutul ridicat de ulei necesită mai multă apă la germinare, iar înflorirea are loc mai devreme, înainte de instalarea arșiței. Urmărit atent prognozele meteo și la temperatura de 7°C se seamănă, chiar dacă după răsărire apar temperaturi de scurtă durată de minus 6°C chiar minus 8°C. Le suportă.

Nu se așteaptă luna aprilie, dr. ing. Dumitru Manole, în jud. Constanța, a semănat la sfârșit de februarie cu bune rezultate.

7. Adâncimea de semănat mai mică (5 cm) pentru a ușura încălzirea și răsărirea, cu condiția ca la adâncimea respectivă să se găsească patul tare.

8. Densitatea este indicat să fie mai mică, pornind de la ideea că va fi secetă, iar pe parcursul vegetației se va interveni cu măsuri conform evoluției climatice. Rezultatele privind densitatea se urmăresc în tabelul următor.

tabel popescu

-        Densitatea de 40.000 plante/ha, socotită optimă, are producția cea mai mare, cu indici calitativi buni;

-        Densitatea de 20.000 plante/ha are producția mai mică cu 16%, însă are semințe mari și puține seci;

-        Densitatea de 70.000 plante/ha are producția mai mică cu 24%, indici calitativi inferiori și aproape un sfert din semințe seci.

Capacitatea mare de compensare a plantelor de floarea-soarelui recuperează eventuala densitate mai mică. În măsura în care se poate reduce distanța între rânduri la 60 cm sau 50 cm, va crește distanța între plante pe rând și fiecare plantă va beneficia de un spațiu mărit.

Există semănători de mare precizie, care pot distribui fiecare sămânță la jumătatea intervalului față de rândurile vecine.

Prin urmare, cu ce oferă planta, cu ce oferă fermierul, floarea-soarelui poate asigura recolte justificate economic cu menținerea suprafețelor necesare.

 

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2026
Abonamente, AICI!

CITEȘTE ȘI: Să avem grijă de pământ, bogăția inestimabilă a României

 

Terenul trebuie pregătit din toamnă pentru însămânțările de primăvară

 

Asolamentul, structura și rotația culturilor

Având în vedere apariția la nivel național a unor incendii de vegetație uscată, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) atrage atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții pentru dezvoltare rurală, au obligaţia respectării standardului GAEC 3 – Interdicția de a incendia miriștile, cu excepția cazurilor justificate din motive fitosanitare, precum și a standardului GAEC 10 – Interdicţia de a incendia vegetaţia pajiştilor permanente, ca parte a normelor de condiţionalitate ce trebuie respectate de către fermieri.

Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic PS 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

„Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menţinerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente”, precizează APIA.

Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc).

Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național. Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.

Obiectivul principal al standardelor GAEC 3 și GAEC 10 îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) un Protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

Conform protocolului de colaborare, APIA împreună cu GNM şi IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile și de pe pajiștile permanente, și le transmit către structurile județene din subordine, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul judeţean/local al APIA la care au depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10. Documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului şi să fie valabile la data efectuării controlului.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 18 Martie 2026 16:48

De la ANSVSA, liber la antrax

Creșterea ovinelor și caprinelor este într-o situație critică și din vina autorităților. ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pe de o parte nu a luat măsuri pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România impuse din cauza pestei rumegătoarelor mici, iar pe de altă parte a luat hotărârea să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave.

Încă din luna februarie a acestui an, Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS a transmis două adrese către ANSVSA în care solicită informații cu privire la măsurile concrete întreprinse pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România. Răspunsul nu a venit nici până azi.

„Constatăm cu regret că ANSVSA nu a transmis niciun răspuns la solicitarea noastră, încălcând astfel legislația privind liberul acces la informațiile de interes public. Este o atitudine de dispreț nu doar față de crescătorii de ovine și caprine, ci și față de atribuțiile legale, de obligațiile specifice demnității publice, și o tratare cu iresponsabilitate a unei situații extrem de grave. Refuzul de a comunica măsurile luate denotă, în fapt, inexistența demersurilor specifice care ar fi trebuit inițiate de către președintele ANSVSA, în calitatea sa de conducător al instituției, pentru a răspunde solicitărilor Comisiei Europene de a transmite situația concretă epidemiologică și a acționa în vederea ridicării restricțiilor de export. Pasivitatea președintelui ANSVSA față de cerințele Comisiei Europene a condus la prelungirea nejustificată a restricțiilor la exportul ovinelor și caprinelor vii în Uniunea Europeană. Această situație generează pierderi majore în sarcina crescătorilor de animale, afectează grav siguranța lor financiară și, nu în ultimul rând, periclitează șeptelul național de ovine și caprine și siguranța alimentară a României”, arată Nicolae Cioranu, președintele Federației ROMOVIS.

ANSVSA nu a binevoit să le răspundă crescătorilor, însă a decis schimbarea politicii zootehnice și impunerea plății vaccinului împotriva antrax, care este o măsură de prevenție necesară în cazul acestei boli infecțioase. „De o gravitate extraordinară este propunerea de schimbare a politicii zootehnice a statului român, constantă de peste zece ani, prin impunerea crescătorilor de animale a plății vaccinului Antrax, fără niciun studiu de impact prealabil”, atrage atenția Nicolae Cioranu.

Decizia de a transfera la crescători costurile cu vaccinarea contra antraxului are riscuri majore pentru sănătatea publică și siguranța alimentară. „Transferul costurilor va duce inevitabil la o scădere a gradului de imunizare a efectivelor, deoarece mulți crescători, aflați la limita subzistenței, nu vor avea resursele financiare necesare. Consecința directă va fi reapariția focarelor de boală, punând în pericol nu doar animalele, ci și sănătatea publică, dat fiind caracterul transmisibil la om al Antraxului, precum și siguranța alimentară a populației. ANSVSA, în calitate de garant al siguranței alimentare, nu poate promova o măsură care, prin efectele sale economice, riscă să compromită statusul de sănătate al țării”, subliniază Nicolae Cioranu.

Obligarea fermierilor să suporte costuri acoperite istoric de stat, ca măsură de protecție a sănătății publice, adâncește decalajul economic și favorizează importurile. Măsura propusă creează un dezavantaj competitiv major și o discriminare evidentă a fermierilor din țara noastră, care deja se confruntă cu condiții economice dificile, secetă și costuri mari ale inputurilor. Spre deosebire de fermierii din celelalte țări UE, crescătorii de la noi nu beneficiază de pachete de sprijin financiar consistente, credite subvenționate cu dobânzi preferențiale sau scutiri/reduceri substanțiale de taxe pentru serviciile sanitar-veterinare obligatorii.

„Modificarea unei politici publice cu un asemenea impact bugetar asupra fermierilor nu poate fi realizată arbitrar, fără o fundamentare economică solidă și un studiu de impact care să evalueze costul total per animal, capacitatea de plată a fermelor mici și mijlocii și riscul epidemiologic rezultat din refuzul vaccinării. Absența unei analize care să demonstreze sustenabilitatea măsurii o transformă într-o eroare strategică gravă. Statul român și-a asumat, prin politici zootehnice constante din 2016, protecția șeptelului național prin suportarea costurilor pentru bolile cu impact major, precum Antraxul, o zoonoză gravă. Schimbarea bruscă a regulilor jocului afectează negativ și imprevizibil situația beneficiarilor, care și-au construit planurile de afaceri pe un cadru legislativ stabil, reprezentând o încălcare a încrederii legitime a cetățeanului”, punctează președintele ROMOVIS.

Având în vedere impactul direct al acestor decizii asupra fermierilor, asupra funcționării pieței zootehnice și asupra exporturilor de animale și produse de origine animală, Federația ROMOVIS consideră necesară prezentarea și analizarea Programului Strategic al ANSVSA în raport cu nevoile reale ale sectorului zootehnic și cu mecanismele de consultare instituțională cu organizațiile profesionale.

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS are în componență peste 30 de asociații ale crescătorilor de ovine și caprine, în care sunt înscriși mai mult de 4.000 de crescători, cu un total de peste 1,5 milioane ovine și peste un milion de caprine.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Genetica semințelor joacă un rol central în agricultură, reprezentând fundamentul pe care se construiesc productivitatea, stabilitatea și eficiența. Progresele continue în ameliorarea plantelor au permis dezvoltarea de hibrizi capabili să ofere un potențial de producție mai ridicat, răspunzând totodată mai bine factorilor de stres de mediu, precum seceta, variabilitatea temperaturilor și limitările solului. În contextul agricol actual, în care variabilitatea climatică afectează din ce în ce mai mult performanța culturilor, genetica rezilientă a devenit un instrument esențial pentru fermierii care urmăresc rezultate constante.

Agricultura românească a resimțit tot mai acut efectele volatilității climatice, cu secete prelungite pe timpul verii în anii 2020, 2022 și 2024, care au redus semnificativ productivitatea culturilor, în special la porumb. Datele Institutului Național de Statistică¹ indică fluctuații accentuate ale producției, de la 3,31 t/ha în 2022 la 3,59 t/ha în 2023, urmate de o scădere la aproximativ 2,5 - 2,6 t/ha în 2024, ceea ce evidențiază necesitatea unor hibrizi capabili să își mențină performanța în condiții de stres și să îi ajute pe fermieri să își stabilizeze rezultatele în sezoane imprevizibile. În acest context, mulți fermieri s-au orientat către soluții genetice inovatoare, precum semințele Pioneer®, parte din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, dezvoltate special pentru a răspunde provocărilor agronomice locale. Un exemplu relevant îl reprezintă hibrizii de porumb Pioneer® Optimum® AQUAmax®, concepuți pentru a face față uneia dintre cele mai persistente constrângeri din România – stresul hidric în cele mai sensibile stadii de creștere.

Rezultatele din câmp din ultimii ani demonstrează suplimentar valoarea geneticii reziliente. În sezoane marcate de secetă severă, fermierii care au cultivat hibrizi Pioneer® Optimum® AQUAmax® au raportat o supraviețuire mai bună a culturilor și producții mai stabile comparativ cu media națională la porumb. De exemplu, datele interne din câmp ale Corteva, colectate în perioada 2020- 2025, arată că fermierii care au utilizat hibrizi de porumb Pioneer® în sisteme neirigate au obținut producții medii de aproximativ 8 - 9 tone la hectar, în timp ce cei care au aplicat irigații au înregistrat niveluri de producție cuprinse între 12 și 15 tone la hectar.

Una dintre cele mai puternice confirmări ale performanței Pioneer® în condiții extreme vine de la Al Dahra Agricost, cea mai mare exploatație agricolă din Insula Mare a Brăilei, unde hibridul Pioneer® P1332 a depășit 17 tone la hectar în 2025.

„Deoarece avem un sistem de irigații, mărim puțin grupa de maturitate cu hibridul P1332, ceea ce ne permite să atingem producții de top. Anul 2025 a fost cel mai dificil din ultimii cinci ani, cu secetă extremă. Dunărea a avut, de asemenea, o influență foarte puternică asupra noastră, fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. În perioada de vegetație am avut doar 128 mm de precipitații, iar totalul irigațiilor aplicate a fost de 420 mm. Inovăm de la an la an, iar astfel am reușit să obținem o producție de peste 17 tone la hectar cu acest hibrid”, descrie experiența sa directorul tehnic de la Al Dahra Agricost, Ionuț Vicliuc.

Hibrizii Pioneer® sunt dezvoltați pentru a sprijini fermierii atât în sezoane favorabile, cât și în cele dificile. Prin toleranță avansată la stres, caracteristici agronomice solide și performanță dovedită în medii de producție diverse, această genetică ajută la menținerea productivității chiar și atunci când condițiile de mediu devin imprevizibile. În acest an, brandul Pioneer® marchează un moment important, sărbătorind 100 de ani la nivel global și 50 de ani de prezență în România.

Pe măsură ce agricultura românească se adaptează schimbărilor climatice și condițiilor de piață, inovația rămâne esențială, iar Corteva Agriscience joacă un rol-cheie în sprijinirea fermierilor pentru a rămâne productivi. Prin brandul Pioneer®, Corteva oferă genetică avansată pentru semințe, care susține recolte constante și profitabile în regiuni diverse, iar prin eforturile sale mai ample de cercetare pune la dispoziția fermierilor instrumente și tehnologii moderne care protejează culturile, securizează producțiile și consolidează stabilitatea pe termen lung.

 1 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r24.pdf

 

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricover anunță consolidarea gamei sale de produse sub mărci proprii, organizată în jurul a patru branduri-umbrelă dedicate principalelor categorii de inputuri agricole. Noua structură simplifică portofoliul și le oferă fermierilor soluții clare pentru protecția și nutriția culturilor.

Presiunea asupra costurilor a crescut puternic în ultimii ani. În culturile de câmp, potrivit Clubului Fermierilor Români, costurile medii de producție au urcat de la aproximativ 524 euro/ha în 2018 la peste 1.000 euro/ha în ultimii ani. În același timp, veniturile la hectar au fluctuat puternic în funcție de producție și de evoluția prețurilor din piață. În aceste condiții, gestionarea atentă a costului pe hectar devine decisivă pentru rezultatul final din fermă.

 „Într-o agricultură volatilă, controlul costului pe hectar devine la fel de important ca producția. Prin dezvoltarea gamei proprii am căutat să oferim fermierilor acces la tehnologia completă, dar într-un cadru de cost mai bine controlat”, a declarat Jaydeep Singh, CEO Agricover Distribution.

Formulele din gama proprie au la bază aceleași substanțe active utilizate pe scară largă la nivel internațional în protecția și nutriția plantelor. Diferența constă în structura de cost, care permite optimizarea bugetului per hectar fără compromis asupra eficienței tratamentelor.

Portofoliul Agricover va include patru branduri dedicate principalelor nevoi din fermă: Erbicover pentru combaterea buruienilor, Insecticover pentru controlul dăunătorilor, Fungicover pentru protecția împotriva bolilor și Ferticover pentru fertilizare și stimularea culturilor.

Agricover branduri proprii

„Produsele din gama proprie poartă numele Agricover și beneficiază de experiența acumulată de companie în peste 25 de ani de activitate în agricultura din România. Pentru fermieri, acest lucru reprezintă o garanție suplimentară de calitate, consistență și rezultate previzibile în câmp”, subliniază Jaydeep Singh.

Relansarea portofoliului este susținută și de programe comerciale integrate, concepute pentru a facilita accesul fermierilor la produsele din gama proprie și pentru a corela achiziția inputurilor cu ciclul agricol și fluxurile financiare ale fermei.

Agricover Distribution, parte din Grupul Agricover, este una dintre principalele companii de distribuție de inputuri agricole din România, oferind fermierilor soluții integrate pentru protecția și nutriția culturilor, semințe certificate. Printr-o rețea extinsă de specialiști și parteneriate cu producători internaționali, compania sprijină fermele din România cu tehnologii performante și soluții adaptate condițiilor locale de agricultură.

Grupul Agricover este un ecosistem de companii dedicate agriculturii, care deservește aproape 10.000 de fermieri la nivel național. Cu o experiență de peste 25 de ani în sector, Grupul Agricover mai include Agricover Credit IFN, una dintre cele mai mari instituții financiare nebancare specializate în finanțarea agriculturii, precum și Agricover Commodities, companie activă în comercializarea de combustibili și îngrășăminte.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Negocierile privind Pachetul Omnibus X Fitosanitar sunt în desfășurare la Bruxelles. Pachetul Omnibus X Fitosanitar este în consultare publică, iar reuniunea cheie a grupului de negociere din Consiliul UE - AGS pe componenta pesticide - este programată pentru 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a formulat poziții tehnice concrete, pe care le-a transmis Copa-Cogeca, cea mai mare organizație agricolă europeană. Totodată, marți – 17 martie 2026, AAC a solicitat Guvernului și Parlamentului României să le susțină în toate formatele de negociere ale Consiliului Uniunii Europene.

„Pachetul Omnibus X reprezintă o oportunitate legislativă unică, cu un calendar de negociere definit. O altă ocazie de modificare a acestor regulamente pe cale ordinară nu este previzibilă în orizontul apropiat și apreciem că România trebuie să valorifice această fereastră de oportunitate printr-un front comun și coerent al tuturor actorilor naționali implicați”, transmite AAC.

Astfel, șase propuneri tehnice de amendare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 au fost transmise Copa-Cogeca și sunt integrate în documentele de lucru ale grupului fitosanitar european:

  • Recunoașterea dăunătorilor endemici de sol ca «pericol grav»

Definirea explicită a daunelor recurente cauzate de dăunătorii de sol endemici - inclusiv Tanymecus dilaticollis în zona de stepă românească - ca situație de pericol grav, eliminând ambiguitatea juridică actuală. „România cuprinde 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale UE, inclusiv singura zonă de stepă din Uniune. Regulamentul actual o plasează în aceeași Zonă B cu Germania și Austria - fără a impune testarea produselor în condițiile ei specifice. Propunerile noastre corectează acest deficit structural”, precizează Matei Titianu, președintele LAPAR.

  • Mecanism de echilibrare risc-beneficiu

Articol inexistent în prezent, România având o propunere originală: când neaprobarea unei substanțe ar prejudicia disproporționat agricultura sau securitatea alimentară față de riscurile implicate, substanța poate fi menținută cu măsuri stricte de atenuare.

  • Coordonare obligatorie pentru regiuni biogeografice unice

Statul raportor trebuie să consulte institutele de cercetare din statele cu regiuni biogeografice unice. „INCDPP, INCDA Fundulea și SCDA-urile ASAS dețin date pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”, subliniază Matei Titianu.

  • Testare obligatorie în condiții pedoclimatice regionale

Un produs testat în Bavaria nu poate fi considerat automat adecvat pentru Câmpia Română. Dosarul de autorizare trebuie să includă date din regiunile biogeografice specifice neacoperite de statul raportor.

  • Tratamentul semințelor - cale legală structurală

România se opune clasificării semănatului semințelor tratate drept utilizare de produse de protecție a plantelor, în sensul articolului 49 și solicită eliminarea acestei prevederi, în linie cu poziția exprimată la reuniunea AGRIFISH din februarie 2026, susținută de Polonia și de un număr semnificativ de state membre. „Reclasificarea ca utilizare PPP introduce bariere juridice și administrative pentru o metodă cu profil de risc demonstrabil mai redus față de tratamentele în vegetație. Art. 49(3)(a): SM nu pot interzice semințele tratate în zone cu presiune endemică documentată. Art. 49(3)(b): modificarea IR 2018/783-785 pentru a activa această derogare - argument effet utile consacrat de CJUE”, explică președintele LAPAR.

  • Restabilirea căii de urgență post-C-162/21

Hotărârea CJUE din 2023 a blocat autorizările de urgență pentru substanțe restricționate la nivel unional. Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune reinstaurarea explicită a acestei căi pentru tratamentul semințelor în zone cu presiune endemică documentată.

 

Dronele agricole

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține adoptarea actului delegat privind utilizarea dronelor agricole într-un termen de maximum doi ani, nu patru ani cum propune Comisia. Un termen mai scurt reduce incertitudinea pentru fermieri și industrie și permite elaborarea rapidă a unui cadru tehnic aplicabil.

„Utilizarea dronelor va genera beneficii practice - precizie în aplicare, reducerea expunerii operatorilor, eficiență agronomică - doar dacă este corelată cu recunoașterea mutuală automată la nivel de zonă, în temeiul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Fără această corelare, statele membre cu piețe mai mici, inclusiv România, rămân mai puțin atractive pentru investiții în extinderi de autorizații pentru noi metode de aplicare”, menționează AAC.

AAC solicită ca actul delegat să includă mecanisme clare de recunoaștere automată, la nivel de zonă, a extinderilor de autorizații acordate de un stat membru pentru aplicarea prin intermediul dronelor, fără proceduri naționale suplimentare.

 

Biopesticidele, fără tratament preferențial

 

Pachetul Omnibus X acordă biopesticidelor un tratament preferențial față de produsele convenționale. AAC susține accesul la biopesticide și la inovație, însă biopesticidele nu sunt scutite de riscuri.

„O substanță de origine biologică poate fi toxică, persistentă sau cu efecte nedorite asupra organismelor non-țintă. Managementul integrat al dăunătorilor (IPM) înseamnă prin definiție complementaritatea instrumentelor - convenționale și biologice - în funcție de eficacitate, condiții locale și profil de risc. A favoriza reglementar biocontrolul în detrimentul produselor convenționale nu este IPM, ci este o falsă dihotomie care lasă fermierii fără soluții”, avertizează Matei Titianu.

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut Ministerului Agriculturii includerea pozițiilor AAC în mandatul național pentru negocierile Omnibus X și susținerea lor activă în AGS, SCoPAFF, COREPER și Consiliul AGRIFISH, în coordonare cu ANF, ANSVSA și institutele de cercetare.

Totodată, AAC a solicitat Comisiilor parlamentare de specialitate - agricultură, afaceri europene și mediu - trei acțiuni concrete: contribuție oficială la consultarea publică Omnibus X, coordonare cu europarlamentarii români din comisiile AGRI și ENVI ale Parlamentului European, precum și control parlamentar asupra mandatului Guvernului înainte de 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români salută adoptarea, cu unanimitate de voturi, a Raportului comun al comisiilor de specialitate ale Senatului privind Propunerea legislativă L654/2025, prin care producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice sunt incluse în categoria subsectoarelor de infrastructură critică națională, prin completarea anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență nr. 98/2010. Clubul solicită Camerei Deputaților, cameră decizională în acest caz, adoptarea urgentă a actului normativ și Guvernului transpunerea sa imediată în planuri concrete de protecție operațională, în termenul de 60 de zile prevăzut de lege.

Situația actuală a Combinatului Azomureș ilustrează riscul sistemic pe care dependența de importuri îl generează pentru agricultura românească, susține Clubul Fermierilor Români.

Combinatul din Târgu-Mureș, care a fost cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o capacitate anuală de 1,8 milioane de tone și o pondere de 75% în aprovizionarea pieței agricole interne, a declanșat procedura de concediere colectivă și a intrat în conservare. România importă deja cea mai mare parte a îngrășămintelor necesare agriculturii, inclusiv din Rusia și Belarus.

„Pierderea singurului producător intern de referință transformă o dependență inacceptabilă într-o vulnerabilitate structurală cu efecte directe asupra costurilor de producție, competitivității fermelor și securității alimentare a României.

Sectorul agricol din România traversează o perioadă caracterizată de volatilitatea piețelor, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și reducerea veniturilor, cu efecte asupra rezilienței fermelor și stabilității lanțului agroalimentar.

Incertitudinile legate de implementarea de la 1 ianuarie 2026 a unor noi obligații europene de mediu au contribuit la distorsiuni pe piața îngrășămintelor, reflectate în creșteri de prețuri și blocaje temporare în aprovizionare, într-un moment critic pentru achiziția inputurilor agricole. Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent”, se arată într-un comunicat de presă al Clubului.

Recent, în cadrul unei întâlniri cu Radu Burnete - consilier prezidențial al Departamentului Politici Economice și Sociale, Clubul Fermierilor a susținut că România trebuie să solicite la Bruxelles suspendarea temporară a Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte, tocmai ca urmare a blocajelor apărute pe piața inputurilor și a costurilor semnificative suportate de fermieri.

„Criza Azomureș confirmă că această solicitare nu era conjuncturală, ci reflecta o vulnerabilitate structurală care, neadresată, devine astăzi o urgență națională. Această criză survine exact în momentul în care România dispune de resursele necesare pentru a o rezolva în mod strategic. Producția internă de gaze naturale urmează să se dubleze odată cu intrarea în producție a perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, estimată pentru 2027. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România și deținătorul a 50% din proiectul Neptun Deep, se află în negocieri pentru preluarea activelor Azomureș.

Lanțul valoric este coerent și la îndemână: gaze românești extrase din resurse românești, procesate intern în îngrășăminte pentru agricultura românească, la prețuri integrate în costul de extracție”, se precizează în comunicatul Clubului.

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului deblocarea acestor negocieri înainte de închiderea definitivă a platformei și corelarea strategiei energetice privind Marea Neagră cu o politică agricolă și industrială clară, care să valorifice resursele țării în beneficiul fermierilor români.

Clubul consideră că logica recunoașterii îngrășămintelor ca infrastructură critică națională trebuie extinsă cu consecvență: dacă inputul esențial al agriculturii beneficiază de protecția statului, cu atât mai mult activitatea care îl utilizează trebuie tratată explicit ca sector strategic național.

Această solicitare nu este nouă. „Clubul Fermierilor Români solicită asumarea transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035 și stabilirea unui mecanism inter-instituțional și multi-partenerial pentru coordonarea politicilor agricole, tocmai pentru a asigura predictibilitate și coerență pe termen lung, independent de ciclurile electorale.

Cazul Azomureș demonstrează că absența unui statut strategic clar pentru agricultură are costuri reale și imediate. Clubul Fermierilor Români solicită autorităților un răspuns la înălțimea mizei.”

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 17 Martie 2026 12:07

Zootehnia românească are nevoie de ANZ

Zootehnia românească are nevoie de o autoritate tehnică stabilă și specializată, capabilă să asigure aplicarea legislației europene, coordonarea programelor de ameliorare genetică și conservarea resurselor genetice animale, subliniază Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o adresă către Parlamentul României, în care solicită menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie și modernizarea activității acestei instituții aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis o adresă către comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului sesizate pentru raport și avizare în cadrul procesului legislativ al Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2025 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a unor instituții aflate în subordinea acestuia.

Astfel, AAC își exprimă poziția privind menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” ca instituție distinctă, cu personalitate juridică, în subordinea MADR, concomitent cu implementarea unor măsuri de reformă instituțională și eficientizare a activității acesteia.

Alianța atrage atenția că toate statele membre ale Uniunii Europene au câte o singură autoritate competentă în domeniul zootehniei, responsabilă de aplicarea reglementărilor europene și de colaborarea cu autoritățile competente ale celorlalte state membre. În aceste condiții, fragmentarea atribuțiilor la nivelul direcțiilor agricole județene ar crea disfuncționalități majore și ar pune România în dificultate în ceea ce privește aplicarea legislației europene.

Totodată, AAC subliniază că propunerea de desființare a Agenției Naționale pentru Zootehnie, după aproape o sută de ani de la înființarea instituției (8 noiembrie 1926), sub forma Institutului Național Zootehnic, transmite un mesaj negativ pentru întreg sectorul zootehnic românesc, pentru fermieri și operatorii din domeniul însămânțărilor artificiale, dar și pentru profesia de zootehnist și pentru facultățile de zootehnie.

„Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) are un rol important în aplicarea legislației europene în domeniul zootehnic. Conform Regulamentului (UE) 2016/1012 privind ameliorarea animalelor, ANZ este autoritatea competentă desemnată de România pentru implementarea normelor zootehnice și genealogice, pentru recunoașterea și controlul societăților de ameliorare și pentru efectuarea controalelor oficiale privind programele de ameliorare. Activitatea instituției este raportată Comisiei Europene, iar autoritatea română face parte din sistemul autorităților competente ale statelor membre. Totodată, în sectorul apicol, ANZ are atribuții în implementarea Programului Național Apicol și în raportarea datelor către Comisia Europeană, iar în domeniul identificării și înregistrării ecvinelor administrează baza națională de date și sistemul de emitere a pașapoartelor pentru aceste animale, activitate care a fost evaluată în cadrul mai multor misiuni de audit ale Comisiei Europene”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Pe lângă atribuțiile prevăzute de legislația europeană, ANZ desfășoară activități importante pentru sectorul zootehnic din România, printre care autorizarea și controlul operatorilor însămânțători din România, responsabili de obținerea noilor generații de animale, autorizarea și controlul programelor de ameliorare pentru toate speciile de animale de interes zootehnic și evaluarea competențelor profesionale pentru ocupația de operator de însămânțări artificiale.

Instituția gestionează, de asemenea, programele de conservare a resurselor genetice animale, banca națională de gene pentru material genetic animal și centrul național de biotehnologii de reproducție. Totodată, în cadrul ANZ funcționează Centrul Național de Formare Profesională în Zootehnie, structură unică în România, iar laboratorul acreditat RENAR pentru analiza calității laptelui crud operează prin patru puncte regionale ca laborator independent pentru garantarea parametrilor calitativi ai laptelui. Agenția administrează și baza națională de date pentru ecvidee și emite pașapoartele pentru cabalinele de rasă prin opt centre de printare existente la nivel național.

Toate aceste activități sunt realizate cu aproximativ 230 de angajați la nivel național, ceea ce confirmă caracterul tehnic și specializat al instituției.

Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, economia bugetară care ar putea rezulta din reorganizarea instituției ar fi nesemnificativă în raport cu riscurile și pierderile pe care sectorul zootehnic le-ar putea înregistra. În toate statele cu zootehnie dezvoltată există autorități zootehnice funcționale și puternice, care coordonează, susțin și controlează întreg sistemul de producție animală.

În același timp, AAC susține necesitatea modernizării și eficientizării activității Agenției Naționale pentru Zootehnie, în concordanță cu concluziile studiului de impact privind ameliorarea raselor de animale realizat la nivel guvernamental cu sprijinul Băncii Mondiale. Printre direcțiile de reformă propuse se numără simplificarea structurii organizatorice, organizarea instituției pe servicii tehnice regionale, digitalizarea și interconectarea bazelor naționale de date din zootehnie cu sistemele ANSVSA și APIA, consolidarea capacităților științifice ale instituției și dezvoltarea laboratorului de genetică animală, precum și modernizarea băncii naționale de germoplasmă animală.

De asemenea, Alianța consideră necesară elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare a zootehniei, corelată cu planificarea strategică și bugetară, astfel încât sectorul zootehnic românesc să își poată valorifica potențialul și să rămână competitiv.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

newsletter rf

Publicitate

AGRIMAX V FLECTO 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista