Hai să-ţi fie de bine şefu'. Te-am văzut în târg târcolind, ca cum pisica oala cu chişleag, pe boierii ăi mari, că n-o să mai poci să zici că nu-i ai la deştu' ăl mic, pe carele porţi ghiulu' de ţi-l dete mogulu' pintru serviciu credincios. Acu' zic că ţ-ar fi putut da Steaua României, batâr aia de i-o trase îndărăpt lu' popa. Mă îmbucurai la sfârșitu' lu'Brumărel de o acţiune dă la primărie care ne dusă şi la moaşte, nu ca pe vremea dinainte, când n'avea parale nici pintru dospapir şi se ajuta cu ziare, să mă ierţi. Ne-am repezit la oborul dă animale dă'n capu' statului să arvunească hodorogii den comună neşte capre, dă ălea de dă lapte cât ghiţâca. Au auzit pe tevereuri, la alde şefu' de la agricultură că de la anu' ce vine, ori hălalantu' se închide robinetu' ue la laptele de vacă, că nu-i taman-taman, pe parte dă calitate, da'l dăşchide pe larg pintru capre. Găsiră oarece capre, da' se deşteptă ciubenii şi cerea pă capra, cât pe o ghiţăcă cu ghiţăl în burtă, de unde tomna veniseră dă la o adunare, un' le zise, că ăi mai prima văcari, căprarii or să fie, în orizontul douăzeci, douăzeci (hai că nu ştii ce-i asta, că nu te-am văzut în sală!). Ai dracu' făcură ca' cu grâu, cum vrui şi io să bag oarece lovele şi să-l revând la harapu' de bântuia p'in supturbană, cum se cocoşi unu' p'in ogradă şi dete cu preţu' dă pămânţi, de icniră până'n rărunchi fermierii dă moşii date'n parte, că le dete arendaşii câţiva firfirici. Ajunse ţuhalu' (cum îi zice A'Mea!), mai scump decât umplutura. De'un parexamplu', dacă mă întrebi, suptţiu dă'n străfundu'străfundului foalelor trecerea la toată zootecnia naţională, pă caprine dă lapte-carne, că mi se învârtoșează aprovizionarea la sereleu' mueirii, "Tradişionalciordidproduct", că capra, noaptea, tace mâlc, ca săú de tufă, să mă ierţi, că nu-i cât malu' ca vaca şi nici gureşă ca galiţa ori grăsunii. Ce păţii şi cu ăşti o să spui şi la morţii, când i'oi întalni cum să'ntălni Dom'Viorel cu Nea'Traian, la drum de seară, p'in Vaşington. Aveam o comandă dă şase grăsuni, aşa ca la şaij dă chile pă viu, să-i proţăpească unii de făcea o nuntă, acu' trei joi. Singura mea nădejde erea alde injineru' din capu' satului, îl ştii matale că i-ai luat on enterviu mai pe vară, care avea taman pe taman şi o scrofă cât malu'. Acu' mă costă ceva şpraiuri, că nu adormea neam (bag sama că injineru'îi nărăvise la ietnobotanicele, de pe acolo de unde lucră el, că le cară cu Loganu!), da' pân' la urmă prididi şi onorai comanda! Bre, toamna asta merse bine! Am pătulili pline. Cinci pătule şi trei arioaie cu ştiuleţi şi camera din faţă plină cu grâu, amândouă iecologice, că de unde bani de chimicale la pogonarii din supturbană. Dacă hipsterii ori ecspaţii n-o s-o întreabe pă muiere dă certificare bio, m-am scos, că mai nou cică' nu poci nici să vântui ecologic, dacă nu e unu'să-şi vâre nasu' să-l certifice. Pericol dă infrigiment uist, cum îmi zise mie o limbă din minister care şade la noi. Ce nu pricepi? O sursă, bre! Dă ăialanţi zăltați pe iecologice n'am grije, că ce ştiei ei? Cum văz că e oleacă albăstrite (le am cam trase!), cum pune botu', că nu e chimicalizate. Ce face cu grăunţele întrebi? Am auzit că are râşniţe dă cuhnie şi'şi face uruială pintru lipii şi mămăligi, să fie siguri că nu se otrăveşte dă la industriale şi superintensive. Nu-i treaba mea! E unii cu stolu'! Bine că decartează pintr'un chil cât ar da pe dublă! Mai strânsei ceva şi cu munca de la sfârşit de săptămână, că în ultimele două luni îmi promovai lucrătorii de noapte, ăia zece de-i am, la protestele de zi pă capitală, care nu fură chiar rele pă parte dă profit. Cin'zeci per cap, mie ca angajator, cin'zeci pintru ei, că trebuia să-şi ţână foncţională vuvuzeaua cu netimbrată (le-am dat-o cu discaunt, că nu-s câinos!) Dacă nu curge, pică! Acu' auzi că are nevoie şi dom' Sorin. Jbilţari dă maidanezi. Ce să zic, ie o oportunitate de afaceri! Tot aşa, o s'tă pă zi, pă cap! Jumi-juma! Poate bagi o vorbă unde ştii mata! O să binemeriţi dă la mine! Hai să auzim de bine, că nu pricep de ce se plânge unii că nu merge afacerile în ţărişoara noastră. Mie îmi merge, mai ales cu agricultura pă timp de noapte. Aşa că confirm şi suptţin vorbili lu' dom'Victoraş cu creşterea la pib. Nice el n-a semănat, da' culeje. Mai p'in munţii ăia stacojii, mai pă deal, mai pă câmpie. Din frângerile pă şest, cum ar veni! Doar săracu' NeaTraian rămase să bântuie, da' nu mai are mult şi se scoate. Şi atunci să te ţii creşteri dă piburi pă locuitor. Unu' doi, acolo! Da' reprezentativi! Viitor de aur ţara noastră are, dacă înţelegi ce vreau să zic!
Gheorghe