Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş a declarat că România ar putea să introducă din 2014, în urma negocierii cu UE a Politicii Agricole Comune, plăţi directe la hectar diferenţiate pe regiuni, care să ofere o mai mare flexibilitate a finanţării. „În anumite regiuni ai anumite condiţii, poate mai nefavorabile, şi dacă vrei să susţii agricultura poate că trebuie să dai mai mult în anumite regiuni decât în altele unde preţul de pe piaţă poate să compenseze eventuale plăţi directe mai scăzute şi să nu se simtă în veniturile agricultorului. Şi atunci direcţionezi cumva într-o anumită perioadă anumite regiuni, anumite structuri de producţie, anumite sectoare”, a explicat Dacian Cioloş. El a adăugat că abordarea regională şi sectorială a agriculturii naţionale, în funcţie de realităţile din diferite regiuni sau sectoare de producţie, este prezentă în ţări membre mai vechi, ca Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi poate fi valabilă şi în România pentru că sunt diferenţe între producţia de lactate în Câmpia Română şi cea din Apuseni sau Carpaţi, între sectoarele de legume-fructe sau cereale din diferite zone ale ţării.

Printre intenţiile Ministerului Agriculturii se află crearea de către stat a unui lanţ naţional de depozite de legume şi fructe. „Vom crea un lanţ la nivel naţional de depozite de legume şi fructe. Suntem în discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a finanţa prin Măsura 123 anumite parteneriate publice private pentru crearea de centre de colectare legume fructe”, a punctat Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenului de secetă manifestat în anul agricol 2011-2012 asupra culturilor agricole” a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 639/7 septembrie 2012.

Începând cu data publicării în Monitorul Oficial, fermierii pot depune cereri  la direcţiile pentru agricultură, până la data de 15 octombrie 2012. Sprijinul va fi acordat începând cu data de 1 noiembrie 2012.

Ajutorul stabilit de actul normativ se acordă producătorilor din domeniul vegetal şi compensează o parte din pierderea producţiei destinată autoconsumului. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008, persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică care deţin suprafeţe de culturi agricole în teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 şi primăvara anului 2012.

Cuantumul ajutorului este de 100 de lei pe hectar şi se acordă pentru suprafeţe cuprinse între 1 ha şi maximum 10 ha, inclusiv. Numărul estimat de beneficiari este de aproximativ 573.000 de fermieri, iar suprafaţa de teren arabil pentru care se acordă sprijinul este de aproximativ 1,9 milioane ha.

Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de aproximativ 42,8 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat.

Daniel Constantin a anunţat că România va susţine la Bruxelles creşterea plăţilor la hectar. Ministrul agriculturii menţionează că în prezent subvenţiile la hectar sunt la un nivel de 75%, respectiv de 180 de euro pe hectar, în condiţiile în care media Uniunii Europene este de 270 de euro pe hectar.

Companiile germane Claas şi Horsch au stabilit împreună un nou record mondial la semănat de porumb. În 24 de ore, o suprafaţă de aproape 450 de hectare a fost însămânţată şi fertilizată simultan cu un tractor multifuncţional Claas XERION 5000 şi o semănătoare Horsch Maestro 24.70 SW. Recordul mondial a fost realizat cu un consum mediu de motorină de 3,17 litri pe hectar. Semănarea porumbului s-a executat cu fertilizare sub pământ.

Recordul mondial a fost stabilit în Rusia, pe un teren aflat în apropierea oraşului Chaplygin din centrul regiunii Pământurilor Negre.

CLAAS şi Horsch, la finele lui aprilie, au organizat în comun doborârea recordului mondial la semănatul de porumb. În 24 de ore, o suprafaţă totală de 448,29 de hectare a fost însămânţată şi fertilizată simultan cu un tractor multifuncţional Claas XERION 5000 şi o semănătoare bob cu bob Horsch Maestro 24.70 SW. Recordul mondial a fost stabilit pe un teren în apropierea oraşului Chaplygin, în centrul regiunii Pământurilor Negre din Rusia. ”Scopul a fost semănarea a 24 de rânduri de porumb, la o viteză medie de 14,7 kilometri pe oră şi cu un coeficient foarte bun de variaţie. Este primul record mondial de acest gen în care semănarea porumbului s-a executat cu fertilizare sub pământ. Încercarea a fost organizată în Rusia, deoarece piaţa din Europa de Est oferă un potenţial foarte mare pentru tehnica utilizată”, au declarat reprezentanţii producătorilor germani de utilaje agricole.

Echipa care a stabilit noul record mondial a fost formată din 16 oameni, specialişti de la Claas şi Horsch, precum şi doi experţi independenţi.

XERION 5000 şi Maestro 24.70 SW, echipa perfectă pentru semănat porumb

Semănătoarea bob cu bob Maestro 24.70 SW, fabricată de firma Horsch, seamănă pe 24 de rânduri, cu o distanţă între rânduri de 70 cm şi o adâncime de semănat între 1,5 şi 9 cm. Pentru doborârea recordului mondial, adâncimea de însămânţare a fost setată la 6 cm. Seminţele sunt alimentate de un sistem denumit ”Seed on Demand”, care asigură o umplere facilă şi o scurtare a timpilor de încărcare. Rezervorul central are capacitatea de 2.000 de litri pentru seminţe şi de 7.000 litri pentru fertilizare. Maestro a fost aleasă maşina anului 2012, la Expoziţia Agritechnica din noiembrie anul trecut, desfăşurată la Hanovra - Germania.

Maestro permite viteze de însămânţare de peste 15 km/h, în funcţie de necesarul de precizie la amplasarea seminţei. La 15 km/h, maşina atinge precizia optimă pentru însămânţarea bob cu bob. Jgheabul dispune de un senzor de seminţe complet integrat, care detectează nu doar numărul de boabe, ci şi distanţa dintre acestea. Senzorul trimite date la terminalul de control al utilizatorului, care astfel este tot timpul informat de distanţa bob cu bob, lipsa seminţei şi coeficientul de variaţie. Acest lucru permite şoferului să intervină prompt în schimbarea setărilor, având astfel un rezultat optim al lucrării. Dispozitivele de măsurare, contorizare sunt acţionate electric şi pot fi pornite/oprite individual.

În urma colaborării din ultimul an, Claas şi Horsch au optat pentru un tractor multifuncţional Claas XERION 5000 ca unitate de tracţiune. Cu o putere de 524 CP, XERION a fost candidatul ideal, formând o bună echipă împreună cu semănătoarea Horsch pentru stabilirea noului record mondial.

Conceptul 4 track, cu cele patru roţi de dimensiuni egale ale tractorului de la Claas, este capabil să transforme puterea motorului în putere de tracţiune, fără deteriorarea solului. Acestea sunt premisele ideale pentru a menţine întotdeauna o rezervă de putere pe un teren care este pe alocuri deluros. XERION este echipat cu sistem TELEMATICS care face posibilă verificarea şi documentarea continuă atât a poziţiei, cât şi a setărilor tractorului.

Pe o durată de 24 de ore, toţi parametrii semănătorii au fost monitorizaţi şi documentaţi în mod constant, atât prin CLAAS TELEMATICS, cât şi prin senzorul de seminţe al semănătorii Horsch Maestro.

Record mondial realizat cu un consum de 3,17 litri motorină/ha

Pentru doborârea recordului mondial la semănat de porumb s-au utilizat, în total, 10 tone de seminţe şi 47 tone de îngrăşământ. Pe oră s-au însămânţat 18,6 hectare, iar rata de însămânţare a fost de 88.000 boabe la hectar. În cele 24 de ore în care s-au semănat aproape 450 de hectare, s-au făcut 10 opriri de alimentare a buncărului semănătorii. Fiecare oprire a fost, de asemenea, folosită pentru realimentarea tractorului cu combustibil. Recordul mondial a fost realizat cu un consum mediu de motorină de 3,17 litri pe hectar. Tractorul de peste 500 CP a mers cu viteza de 14,7 km/oră.

Condiţiile din câmpul rusesc

Terenul lucrat în apropierea oraşului Chaplygin, la 360 km sud-est de Moscova, a cuprins două suprafeţe, una de 320 ha şi cealaltă de 170 de hectare, pământ agricol negru, cu condiţii arabile favorabile (valoarea pH-ului 5,8 şi un conţinut de humus de 6,4% ). Factorul decisiv pentru exprimarea randamentului este apa din sol. Precipitaţiile anuale din această zonă sunt de 400 - 450 mm.

Pe ambele suprafeţe, ultima recoltă este grâul de iarnă. Imediat după recoltare, pământul a fost lucrat cu un Horsch Joker 12 RT. În primăvară, terenul a fost prelucrat cu un cultivator Horsch Tiger 10 LT.

Înainte de încercarea de doborâre a recordului mondial terenul era uscat spre deosebire de terenul de test, care s-a prezentat optim. Totuşi, în adâncime s-a întâlnit un pământ umed şi negru. Terenul de încercare nu putea fi utilizat, deoarece acesta a fost arat şi la momentul competiţiei era ud.

”Conform înregistrărilor din TELEMATICS, putem observa că am lucrat în condiţii reale. Primul câmp a avut o formă foarte neregulată, cu colţuri în formă de pană”, explică Lob Harald, managerul de proiect din partea Claas. Florian Ermer, manager de proiect din partea Horsch a completat: ”Am fost nevoiţi să ne oprim forţat de trei ori, o dată din cauza blocării secţiilor de însămânţare din cauza unei erori de pilotaj şi încă de două ori, deoarece am rămas fără hârtie în aparatele de măsură. Acestea sunt, de asemenea, factori care apar în condiţii agricole reale.”

După ce a stabilit noul record mondial, echipa şi-a continuat activitatea şi a semănat tot terenul rămas, lăsând în urmă două terenuri perfect însămânţate.

16 pentru un record

Echipa care a stabilit recordul mondial la semănat de porumb a fost formată din 16 oameni de la Claas şi Horsch. Şoferii de camioane s-au ocupat de aprovizionarea cu seminţe, motorină şi fertilizator. Două persoane au avut grijă ca opririle şi alimentările cu seminţe şi motorină să fie cât mai scurte. Tractorul XERION 5000, în combinaţie cu semănătoarea Horsch Maestro 24.70 SW, a fost condus în total de patru şoferi, în 24 de ore. Suportul tehnic a fost asigurat de o echipă de trei tehnicieni, în timp ce alte trei persoane au fost întotdeauna pe poziţie, pentru a imortaliza momentul prin fotografii şi înregistrări video.

Juriul independent a fost format din doi redactori de la reviste de profil agricol din Germania şi Rusia: Johannes Hädicke de la Deutscher Landwirtschaftsverlag (DLV), München, precum şi Alexei Andreev de la Neue Landwirtschaft Russland (ediţia în rusă a  cunoscutei reviste cu profil agricol "Neue Landwirtschaft").

Despre CLAAS

CLAAS este o companie familială, fondată în 1913 în Germania. Astăzi, producătorul german are peste 9.500 de angajaţi şi realizează o cifră anuală de afaceri de circa 3 miliarde de euro. CLAAS deţine 14 centre de producţie, dintre care şapte în Germania şi alte şapte împărţite în Franţa, Rusia, Statele Unite, India şi Ungaria.

Combinele construite de CLAAS sunt lider european de piaţă, iar combinele de recoltat furaje ocupă primul loc pe plan internaţional.

În gama de produse a companiei CLAAS mai sunt utilaje agricole ca: tractoare, prese de balotat, încărcătoare telescopice, precum şi tehnologii agricole de ultimă generaţie.

Despre HORSCH

HORSCH Maschinen GmbH este unul dintre cei mai importanţi producători de echipamente de arat, semănat şi erbicidat. Cu aproximativ 950 de angajaţi în întreaga lume, Horsch susţine ”agricultura ca pasiune”. Pasiunea merge în fiecare produs al firmei şi este şi principiul care motivează fiecare dintre angajaţii săi. De la manageri la montatori, fiecare membru al echipei are nevoie de pasiune pentru a transforma un simplu produs într-un produs unic, caracterizat prin inovaţie şi calitate fără compromisuri.

”Mai repede, mai uşor, mai fiabil” sunt criterii pe care trebuie să le îndeplinească orice utilaj al firmei Horsch. O maşină trebuie să fie din ce în ce mai uşor de utilizat. Maşinile agricole trebuie să efectueze lucrările fiabil şi bine. În acelaşi timp, trebuie să garanteze dezvoltarea pământului. Lucrarea realizată trebuie să fie din ce în ce mai rapidă, mult mai rapidă ca în trecut. Acest lucru se întâmplă doar când utilajul este inovativ, fără compromisuri din punct de vedere al calităţii. Aşa este definit pe scurt un utilaj construit de Horsch.

MIHAELA PREVENDA

În perioada 17-31 iulie, compania Mewi din Orţişoara (Timiş) organizează, sub numele ”Mewi Demo 2012”, o serie de demonstraţii în câmp cu utilajele agricole pe care le deţine în portofoliu. Caravana ”Mewi Demo 2012” trece prin judeţele Timiş, Bihor, Iaşi, Călăraşi şi Argeş. Utilajele vor fi prezentate în detaliu, iar demonstraţiile practice vor fi comentate de specialiştii companiei Mewi. Startul, în toate locaţiile, va fi la ora 11,00.

”Fiecare dintre distribuitorii de maşini şi utilaje agricole spune despre oferta proprie că este cea mai bună. Noi avem curajul de a vă arăta cum lucrează echipamentele agricole din oferta noastră, direct în câmp, pentru a vă convinge că robusteţe, performanţă, eficienţă nu sunt doar nişte cuvinte pe care le folosim în dreptul descrierii tractoarelor şi echipamentelor agricole pe care le comercializăm. De aceea, cei care nu au văzut la lucru utilajele Challenger, Fendt, Horsch şi Valtra la demonstraţiile de la Expoziţia AgriPlanta, care a avut loc la începutul lui iunie, sunt invitaţi să se convingă de superioritatea acestora la Mewi Demo 2012, caravana demonstraţiilor în câmp organizată de compania Mewi în perioada 17- 31 iulie”, specifică invitaţia la ”Mewi Demo 2012”.

Prezentările de utilaje şi demonstraţiile comentate vor fi susţinute de directorul de vânzări Leontin Coca şi de directorul tehnic Daniel Mayer. ”În toate cele cinci locaţii, în care vor fi prezentate utilajele noastre şi vor demonstra ce pot în câmp, vor fi prezenţi reprezentanţi Challenger, Fendt, Valtra şi Horsch, care vor răspunde oricăror întrebări tehnice sau comerciale venite din partea fermierilor”, a declarat Cristian Dănescu, director general al Mewi.

Ora de începere a fiecărei demonstraţii este 11.00 şi, având în vedere că firma mamă a companiei Mewi este de sorginte germană, startul demonstraţiilor nu va întârzia.

Pentru fermierii care participă la demonstraţiile în câmp, Mewi organizează o tombolă cu premii diverse. ”Cine se înscrie la tombolă poate câştiga un loc în grupul de 15 fermieri care va vizita noua fabrică Horsch de la Ronnenburg, Germania, la începutul lunii octombrie. Şi, pe lângă partea de vizitare, grupul de fermieri va fi prezent la OktoberFest, la Munchen. Detalii, însă, la evenimentul Mewi Demo 2012”, a spus Cora Kelemen, director comunicare/marketing Mewi.

Utilaje care pot fi văzute la lucru în câmp

● Fendt 939 Vario + Horsch Maestro 24 SW, un tractor vârf de gamă, cu o putere de 390 CP şi excepţionala cutie de viteze fără trepte Vario, va tracta semănătoarea de prăşitoare cu sistem unic de plasare a seminţei în pământ, votată utilajul anului 2012 la Târgul Agritechnica de la Hanovra, Germania (noiembrie 2011).

● Fendt 722 Vario + Horsch Pronto 6 DC, un tractor perfect, de 220 CP, acompaniat de o semănătoare de păioase adaptabilă oricăror condiţii, utilajul preferat al fermierilor clienţi Mewi.

● Fendt 828 Vario + Horsch Terrano 4 MT, un tractor compact, robust, de 280 CP, ideal pentru lucrări grele, va avea ataşat un cultivator conceput special pentru prelucrarea mini-till, ce poate pătrunde până la 30 cm în sol.

● Challenger 875 C + Horsch Tiger 8 MT, “şenilatul” cel mai apreciat al momentului, cu o putere ce atinge 600 CP, va uimi (din nou) asistenţa în compania unui cultivator cu lăţime mare de lucru, ce prelucrează intens solul, cu agilitatea şi robusteţea sa tipic germană.

● Challenger 765 C + Horsch Joker 8 HD, şenilatul ce atinge 355 CP, însă - la fel, ca fratele mai mare, nu tasează solul şi are acelaşi motor turbo 6 cilindri CAT, va tracta discul scurt produs de Horsch, care prelucrează rapid şi exact solul, după culturile de grâu, rapiţă, floarea-soarelui sau porumb.

● Challenger 875 C + Tiger 8 DT, tractorul aparţinând lui Ianko Zifceak, proprietarul MaxAgro Gătaia (şi care va demonstra doar la Orţişoara), la care va fi ataşat cultivatorul Horsch Tiger, un utilaj special conceput pentru soluri dificile.

● Combina Fendt 6275 L MCS, cu tehnologie SCR, fiabilă, uşor de exploatat (şi aici intră şi uşurinţa efectuării reglajelor), ce asigură o foarte bună curăţare a materialului.

● Valtra N 123 H + Horsch Titan 34 UW, un tractor atractiv de nepretenţios, de 135 CP, care va tracta remorca autodescărcătoare de dimensiune mare (34 mc).

● RoGator 655, supranaturala maşină de erbicidat de la Challenger, cu motor AGCO Sisu şi caracteristici de proiectare şi funcţionare fără precedent.

● Spearhead MultiCut 420, un tocător de resturi vegetale eficient şi cu un randament ridicat, având o lăţime de lucru de 4,20 m şi înălţimi de tăiere de la 0,10 la 4 metri.

● Valtra T 203 D + Europal 4 trupiţe.

Vor fi prezente şi prezentate, bineînţeles, Fendt 200, Fendt 211, Fendt 313, Valtra N 123 H, Lemken Primus, Merlo 34.1 şi altele.

MEWI DEMO 2012 - locaţiile de desfăşurare

Marţi, 17 iulie  - Orţişoara, judeţul Timiş, pe terenul alăturat sediului MEWI;

Vineri, 20 iulie  -  Curtuişeni, judeţul Bihor, DN19 Oradea-Satu Mare, km 73;

Marţi, 24 iulie  -  Mirosloveşti, judeţul Iaşi,  E85, la intrarea în Mirosloveşti dinspre Roman;

Vineri, 27 iulie  -  Drajna Nouă, judeţul Călăraşi, DN3A, vis-a-vis de Popasul Dropia;

Marţi, 31 iulie  - Mârghia, judeţul Argeş, E 574, la graniţa judeţului Argeş cu judeţul Olt.

MIHAELA PREVENDA

În această perioadă apar ofertele de semințe de rapiță de toamnă, însoțite de cataloagele cu descrierile și recomandările producătorilor. În mod cert, marea majoritate a companiilor care produc și comercializează semințe de rapiță dețin în portofoliul lor diverse varietăți, cu caracteristici diferite și bineînțeles care pot atinge randamente ridicate de producție în condițiile de cultură pentru care sunt recomandate.

Părerea personală legată de varietățile de plante cultivate, care au fost supuse proceselor de ameliorare, este aceea că sunt toate foarte bune, însă fiecare dintre ele are caracteristici individuale care le diferenţiază și care ne pot face pe noi, fermierii – să fim mulţumiți sau ... dimpotrivă.

Se întâmplă adesea ca la momentul recoltării să fim dezamagiți de o anumită varietate de rapiță (soi sau hibrid) gândindu-ne că de fapt este o varietate proastă și că am greșit când am facut alegerea de a o cultiva.

În mod cert facem greșeli majore atunci când alegem sămânța de rapiță consultând cataloagele de prezentare doar la rubrica “potențial de producție” sau “rezultate obţinute în loturi demonstrative”. Cred că fiecare fermier este tentat să aleagă varitatea cu cel mai mare potențial de producție și în mod cert a fost și dezamăgit la un moment dat din această cauză.

Alegerea varietăților de rapiță

Trebuie făcută în primul rând după studierea atentă a caracteristicilor morfo-fiziologice ale acestora și mai ales după interpretarea tuturor factorilor care ar putea influența manifestarea plantelor în cultură. De fapt, ceea ce am spus mai înainte reprezintă interpretarea interacțiunii genotip - mediu – tehnologie.

Așadar, pentru evitarea insuccesului la cultura de rapiță trebuie să urmărim îndeaproape și să interpretăm obiectiv următoarele aspecte, enunțate în ordine cronologică:

• Interpretarea factorilor de mediu:
  • solul (ca tip de sol, cu caracteristicile care influențează cultura rapiței),
  • precipitațiile (ca volum și distribuția lor în timpul anului),
  • temperaturile (înregistrate în perioadele critice pentru cultura rapiței).
• După identificarea factorilor de mediu care influențează cultura rapiței și interpretarea importanței acestora, se poate trece la factorul tehnologie, care este în mod obligatoriu modelată după caracteristicile de mediu pentru a putea valorifica la maximum contextul existent. Așadar, tehnologia adoptată va fi în mod automat adaptată condițiilor de mediu existente, cu care împreună vor concura la succesul culturii de rapiță
  Când spunem tehnologie ne referim la sistemul de lucrări ale solului, la rotație și asolament, fertilizare, protecția plantelor și bineînțeles la experiența personală în privința acestei culturi.
• Abia după analizarea temeinică a factorilor mediu și tehnologie facem alegerea varietății de rapiță care în sistemul nostru reprezintă genotipul.

Pentru a avea contextul potrivit de a interpreta interacțiunea factorilor, în momentul studierii varietăților de rapiță, trebuie să analizăm următoarele aspecte:

• tipul de sămânță: soi sau hibrid
• vigoarea creșterii în primele faze de vegetație
• durata repausului vegetativ de iarnă
• momentul când are loc înflorirea și durata procesului de înflorire
• talia plantelor de rapiță la maturitate
• capacitatea de ramificare și durata perioadei de maturare
• nivelul de toleranță/rezistență la bolile specifice și mai ales la Phoma
• limitele de densitate recomandate de producător
• recomandări specifice ale producătorului cu privire la prevenirea atacului de boli
• recomandările producătorului cu privire la aria de cultură
• nivelul de toleranță la condițiile de sol (ex: pH)
• toleranța/rezistența la anumite produse fitosanitare
• toleranța/rezistența la scuturare și încolțire în silicvă

În concluzie, sfatul meu, pentru a nu înregistra pierderi economice importante la cultura de rapiță, este ca fiecare fermier să acorde o mare atenție detaliilor legate de caracteristicile varietăților de rapiță și de modul cum acestea interacționează cu mediul din arealul de cultură și cu tehnologia aleasă.

Pentru campania din toamna acestui an, compania Procera Agrochemicals România pune la dispoziția fermierilor o paletă largă de hibrizi și soiuri noi de rapiță, în scopul acoperirii unui segment cât mai larg de cerințe.

Alături de Hybristar, Hybrisurf, Pollen și Labrador – varietăți consacrate deja pe piață și apreciate de fermieri, vor intra pe piață 3 noi soiuri (Coraya, Cigal și Torpedo) și un hibrid (Habil) – varietăți de ultimă generație, cu însușiri agronomice de top.

Ing. Mihai RADU, Director Tehnic - Procera Agrochemicals România

Proiectul de lege care prevede reglementarea, modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală a fost adoptat de Parlament, pe 14 iunie. Însă, noua Lege a Camerelor agricole va intra în vigoare numai după ce va fi promulgată de către preşedintele ţării. Ceea ce nu s-a întâmplat până la apariţia revistei noastre.

Despre Camerele agricole, cum vor fi ele organizate, cum şi când vor funcţiona, ne-a vorbit, în interviul de faţă, Gheorghe Albu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Camere agricole private, nonprofit şi apolitice

Reporter: Proiectul de lege care prevede reglementarea, modificarea şi completarea Legii 283/2010 privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală a trecut de Parlament, a fost adoptat şi aşteaptă să fie promulgat de preşedintele ţării. Ce este nou, care sunt modificările aduse Legii Camerelor agricole?

Gheorghe Albu: Noutatea este că aceste Camere agricole sunt instituţii private nonprofit, de interes public şi, atenţie, apolitice, cu personalitate juridică. Camerele agricole se constituie cu scopul de a reprezenta şi de a acorda consultanţă tehnică, economică, juridică, financiară, persoanelor fizice şi juridice din domeniul agriculturii şi activităţilor conexe. Totodată, prin aceste Camere agricole se promovează Politica Agricolă Comună, se promovează programele naţionale de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale aplicate cu toate ramurile ei conexe. De asemenea, Camera agricolă mai are şi rol de formare profesională, extensie, consultanţă în domeniile agriculturii şi în activităţile conexe agriculturii.

Camerele agricole sunt instituţii cu caracter consultativ obligatoriu, atunci când se fac acte normative sau se iniţiază programe, strategii în domeniul agriculturii şi al activităţilor conexe.

Reporter: Prin urmare, prin noua lege nu mai e posibil ca reprezentanţi ai partidelor politice să facă parte din conducerea Camerelor Agricole. Acum, acele comitete de iniţiativă se constituie din agricultori, din specialişti, cercetători fără a mai avea implicaţii politice?

Gheorghe Albu: Camerele agricole sunt instituţii private de interes public, nonprofit, apolitice. Am căutat prin această modificare a legii să scoatem Camerele agricole din influenţa politicului, lăsându-le numai la dispoziţia producătorilor agricoli şi a celor care au activităţi conexe agriculturii. Tocmai de aceea, în termen de 30 de zile, acest comitet de iniţiativă trebuie să funcţioneze, să organizeze alegerile libere. Alegerile sunt sub formă de alegeri electorale, asemenea principiului alegerilor electorale, locale, generale. Camerele agricole vor fi locale, zonale, judeţene şi naţionale. Sperăm ca până în toamnă să asigurăm funcţionarea Comitetului de iniţiativă atât la nivel local, cât şi la nivel judeţean şi naţional. Dar, trebuie găsite resursele financiare pentru organizarea alegerilor. Dacă ar fi să funcţioneze din toamnă aceste Camere agricole, credeţi-mă că eu, în calitate de fermier, că, până să devin secretar de stat am administrat o fermă în judeţul Constanţa, aş considera că agricultura va marca şi va scrie o nouă epocă, o nouă eră, un nou moment. Dacă aceste Camere agricole se vor înfiinţa şi vor funcţiona aşa cum prevede noua lege, va fi un progres şi o bunăstare pentru cei care lucrează în agricultură, pentru că vor găsi acolo, acasă, instituţia care să le reprezinte interesele şi să le asigure consultanţa necesară. De multe ori agricultorii nu au informaţia necesară şi probabil de aceea România este codaşă la absorbţia fondurilor structurale şi nu numai. Mai mult, prin Camerele agricole, în afară de consultanţa pe proiecte se asigură şi consultanţă juridică pe fond funciar. Ştim că în România încă nu există cadastru, terenurile nu sunt intabulate, motiv pentru care oamenii de multe ori nu au bani pentru un avocat şi atunci trebuie să găsească această consultanţă juridică pentru a-şi reglementa din punct de vedere juridic proprietatea, ca să poată lua bani de la Comunitatea europeană pentru înfiinţarea de ferme ori pentru dezvoltarea fermelor.

Bani se găsesc, oameni pregătiţi nu prea sunt…

Reporter: Înfiinţarea Camerelor agricole presupune şi existenţa unui buget. Cu ce bani se vor înfiinţa şi vor funcţiona Camerele agricole?

Gheorghe Albu: Surse financiare vor exista pentru Camerele agricole. O parte din banii necesari provin din cotizaţiile membrilor Camerelor agricole. O altă sursă de bani vine de la bugetul de stat, respectiv de la Ministerul Agriculturii, pe contracte pentru promovarea strategiilor politice în agricultură. De asemenea, o altă parte din bani vine din autofinanţare, Camerele agricole fiind autonome, pot înfiinţa societăţi comerciale pentru aprovizionare cu input-uri, pentru livrare de produse agricole. Deci, sursele financiare vor fi, problema este să găsim oameni competenţi, pregătiţi pentru acest domeniu, pentru că agricultura este un domeniu vast, nu e nevoie numai de cunoştinţe tehnice, trebuie să cunoaştem tratatul de aderare, regulamentele europene, trebuie să cunoaştem legislaţie în domeniul funciar şi nu numai. Aşadar, Camera agricolă are activitate complexă şi în final utilă beneficiarilor ei, agricultorii, în special.

Reporter: Camera agricolă are un Comitet director sau Consiliu de administraţie constituit din fermieri, pe de o parte şi din personalul tehnic specializat, pe de altă parte. Cum vor arăta mai exact noile Camere agricole?

Gheorghe Albu: În interiorul Camerelor agricole avem două categorii de angajaţi sau de reprezentativitate. Camerele agricole judeţene sunt constituite în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui judeţ şi vor fi formate dintr-un Colegiu judeţean şi un Birou judeţean permanent. Colegiul judeţean este format din 25 de reprezentanţi care provin din toate domeniile de activitate şi din toate formele de organizare în agricultură. Va exista şi un serviciu operaţional tehnic care să rezolve problemele de consultanţă tehnică, de proiecte, de promovare, de formare profesională, de consultanţă juridică şi nu numai.

Camerele se schimbă, angajaţii rămân

Reporter: Ce se va întâmpla cu Camerele agricole care funcţionează în prezent pe lângă Consiliile judeţene?

Gheorghe Albu: Dacă ne uităm în noua lege, personalul Camerelor agricole provine, prin selecţie de aptitudini, prin transferul specialiştilor de la Camerele agricole de pe lângă Consiliile judeţene.

Reporter: Este vorba de personalul tehnic?

Gheorghe Albu: Este personalul care are deja experienţă. Conducerea Camerei agricole va decide dacă este nevoie de personal mai mult şi va face angajări pe bază de concurs, aşa cum prevede legea.

Reporter: Când credeţi că vor fi funcţionale Camerele agricole şi în ce spaţii?

Gheorghe Albu: Preconizez că în toamnă Camerele agricole vor fi funcţionale.

În ceea ce priveşte spaţiile în care vor funcţiona Camerele agricole, legea modificată spune că ele pot beneficia de spaţii din proprietate publică într-un contract de comodat fără să se plătească pentru ele. Există spaţii destule pe lângă Direcţiile agricole şi pe lângă alte unităţi care se află în subordinea sau coordonarea Ministerului Agriculturii.

Recolta de anul ăsta se vinde bine. Rapiţa s-a vândut cu 2,2-2,4 lei/kg, preţul kilogramului de grâu a trecut de un leu, porumbul nici nu s-a cules de pe câmp şi deja ofertele ajung la un leu per kilogram, iar la floarea-soarelui preţul variază între 2,2 şi 2,5 lei/kg. S-ar zice că agricultura e cel puţin mină de aur. Nu e deloc aşa. Preţurile abia acoperă cheltuielile, pentru că producţia agricolă a fost secerată de stresul hidric şi seceta atmosferică. Chiar şi acolo unde fermierii au aplicat tehnologia adecvată şi au lucrat cu utilaje de ultimă generaţie, producţia a fost înjumătăţită de lipsa apei şi de arşiţă. „Preţurile sunt bune, dar degeaba, dacă nu scoatem producţie, cu subvenţia abia ne acoperim cheltuielile”, spun fermierii.

Dacă Ăl de Sus nu le-a dat ploaie şi în 23 de ani nu am reuşit să construim un sistem de irigaţii viabil, acum agricultorii aşteaptă ajutor de la guvern. La toamnă sunt alegeri. Lăsând deoparte acest amănunt, guvernul, prin vocea ministrului Agriculturii Daniel Constantin, a anunţat zece măsuri de combatere a secetei şi stimulare a agriculturii. Nu sunt rele, mai ales că, zice ministrul, au fost discutate cu agricultorii. Se vor pune ele în practică sau vor avea soarta celor zece negri mititei?

Unele dintre măsuri se referă la irigaţii. Nu e primul an în care culturile în România suferă din cauza lipsei de apă. De ani de zile se vorbeşte, se fac studii, se elaborează strategii privitoare la irigaţii. Soluţia salvatoare, dacă există, nu a fost aplicată de nimeni. „Asigurarea apei ţine de securitatea unei naţiuni, nu poate fi lăsată la mâna fermierilor. Nu avem bani să construim un întreg sistem de irigaţii. În toată lumea, apa e adusă la poarta fermei”, strigă fermierii. Cine-i aude? Actualul guvern promite că furnizarea energiei pentru apa folosită la irigaţii se va face la un nivel redus cu 20%, iar plata apei pentru irigat va fi direct la sursă. Totodată, vor fi suplimentate fondurile în cadrul Măsurii 125 pentru infrastructura de irigaţii, iar din 2014, zice Daniel Constantin, vom avea la dispoziţie „două-trei miliarde de euro pentru investiţii în sistemele de irigaţii şi în asigurarea sursei de apă.”

Ministerul Agriculturii mai vrea să scoată un act normativ care să compenseze pierderile de venituri ale fermierilor. Pierderea se calculează ca fiind diferenţa între venitul înregistrat în media ultimilor trei ani şi venitul înregistrat în acest an. Cei care sunt asiguraţi pot fi recompensaţi cu 80% din această diferenţă, iar cei care nu au asigurări, cu 40% din această diferenţă.

Ministrul Constantin vrea să majoreze şi subvenţia pe suprafaţă, la valoarea medie pe care o primeşte un fermier din Uniunea Europeană.

Subvenţionarea dobânzii la creditele luate de agricultori pentru accesarea proiectelor cu bani europeni este o altă măsură aflată la stadiul de intenţie. Cert este că în prezent agricultorii pot lua credite de la bănci pe baza adeverinţei de la APIA, în contul sprijinului pe suprafaţă. E un ajutor, cât de costisitor (vorbim totuşi de împrumut de la bancă), numai agricultorii ştiu.

Se vor materializa aceste măsuri? Înainte sau după alegeri? Pentru binele agriculturii, să sperăm că experienţa de pe ale noastre plaiuri mioritice, într-ale promisiunilor, nu se va repeta.

Am lăsat special la urmă o măsură, anunţată de ministrul Daniel Constantin, prin care se vrea stimularea agriculturii. „Dorim ca un număr important de fermieri să beneficieze de acordarea unui ajutor de minimis pentru suprafeţele de culturi calamitate în această perioadă. Beneficiarii acestei scheme sunt fermierii persoane fizice care exploatează teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 sau în primăvara anului 2012. Ajutorul se acordă atât fermierilor care sunt înregistraţi în sistemul APIA, deci care primesc acea plată pe suprafaţă, dar şi acelor fermieri care nu sunt în acel sistem, care au suprafeţe mai mici de un hectar. Numărul estimat de beneficiari al ajutorului de minimis este de 558.000 de fermieri, iar suprafaţa care se estimează a fi acoperită este de circa 2 milioane hectare teren arabil. Suma maximă a ajutorului financiar în cadrul schemelor de minimis este de 7.500 euro pe exploataţie. Resursele financiare care se estimează a fi alocate de la bugetul de stat sunt în jur de 40 milioane de euro”, a declarat ministrul.

Mi se pare mie sau sacul de îngrăşăminte a fost înlocuit cu ajutorul de minimis? Pomana electorală dată de-a lungul vremii gospodăriilor populaţiei, care produc pentru autoconsum şi nu pentru piaţă, a îngropat agricultura. Dacă sunt bani de prisos în visteria statului, să se acorde celor pentru care agricultura este o afacere şi nu oricărui cetăţean care şi-a pus porumb pentru orătăniile din ogradă.

Pentru o căruţă de voturi merită să băgăm în pământ agricultura, un domeniu care contribuie substanţial la PIB-ul ţării? Întreb şi eu, nu dau cu parul…

MIHAELA PREVENDA