Premierul Victor Ponta a declarat azi, 11 februarie, la conferinţa de presă de la MADR, că România are tot interesul ca firmele care se fac vinovate de etichetarea greşită a cărnii de cal, indiferent de statul în care activează, să fie identificate şi sancţionate.La întâlnirea de la MADR au fost prezenţi ministrul Agriculturii Daniel Constantin şii comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

"Am ţinut, în mod intempestiv, să fiu informat direct de către ministrul Agriculturii, de către preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare, asupra modului în care a fost tratat acest caz. Autorităţile române au luat foarte în serios sesizările din presa internaţională. Credibilitatea şi respectarea standardelor de către producătorii români este esenţială. România a avut în ultimii ani o dezvoltare importantă a pieţei agroalimentare, capacitatea noastră de producţie şi de export, atât în UE, cât şi în afara UE, a crescut şi va creşte în continuare şi atunci orice situaţie de acest gen trebuie tratată cu toată seriozitatea", a spus premierul.

El a subliniat că, în ultimele zile, toate autorităţile cu atribuţii în domeniu, fără să aibă sesizări oficiale de la autorităţile europene sau franceze, sau date suplimentare, în afară de articolele din presă, au verificat cele două abatoare exportatoare din România şi modul în care respectă prevederile legale şi standardele. 

"Din toate datele pe care le avem în acest moment, nu există niciun fel de încălcare a regulilor europene comise de firme din România sau pe teritoriul României, din acest motiv, în perioada imediat următoare, au de la mine şi ministrul Agriculturii şi preşedintele ANSV şi toate autorităţile cu atribuţii în domeniu sarcina clară de a dovedi faţă de autorităţile europene şi faţă de mass-media toată transparenţa necesară: este o preocupare legitimă de a se afla adevărul - în acelaşi timp, de a solicita în numele României ca firmele - fie că se află în Franţa, în Luxemburg sau în altă parte - care sunt vinovate să răspundă în mod direct. Nu cred că România fiind transparentă şi respectând toate standardele poate şi trebuie să accepte statutul de suspect de serviciu. Este foarte clar că firma franceză nu a avut niciun contract direct cu societăţi din România şi că trebuie stabilit - pentru credibilitatea la nivel european - unde s-a produs frauda şi cine este vinovat de această fraudă. Interesul şi puterea noastră directă au fost de a verifica în România dacă există aşa ceva şi, pe baza a ceea ce avem în acest moment, nu avem nicio încălcare a normelor europene şi a standardelor", a spus Ponta. 

Este în interesul României să se afle imediat, prin conlucrarea cu autorităţile europene, unde s-a produs frauda, cine este vinovat şi să se aplice sancţiuni drastice, a subliniat Ponta.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară  şi pentru Siguranţa Alimentelor a elaborat şi a propus spre dezbatere publică, în vederea promovării, mai multe acte normative, care au ca scop actualizarea tarifelor stabilite şi percepute de ANSVSA pentru activităţile supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Proiectele de acte normative prevăd modificarea, cu 2, 18% a tarifelor, în funcţie de rata inflaţiei din perioada mai – decembrie a anului 2012.

Activităţile vizate de actualizarea tarifelor sunt cele privind:

·  autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitar - veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;

·  procedura de introducere pe piaţă şi de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar;

·  procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă;

·  procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportă şi/sau distribuie produse de origine animală;

·  procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstarii animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate,

·  procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală.

Proiectele acestor acte normative pot fi consultate pe pagina de web a instituţiei.

Sâmbătă, 9 februarie,  Cotnariul a organizat primul campionat al vinurilor din podgoria proprie. La această primă ediţie au participat, cu câte trei probe de vin, două familii de producători particulari, Ioan Bilius şi Mihai Vărzări, şi cei doi mari producători din podgorie, Cotnari SA şi Casa de Vinuri Cotnari, cu câte 50 de probe. Toate probele au fost din vinuri produse în 2012.

Echipa de arbitri a fost alcătuită din Cătălin Păduraru (membru OIV), Dan Boboc, preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, Traian Petrea, din partea Ministerului Agriculturii, Gheorghe Crăciunescu şi Costică Savin, directorul Staţiunii de Cercetare Viti-vinicole Iaşi. A fost prezent şi Sergiu Nedelea, Ambasador al Organizaţiei Europene a Somelierilor în România.

După patru ore de degustări şi dezbateri, campion a fost desemnat vinul Grasa de Cotnari vinificată în sec, de la Casa de Vinuri Cotnari. Vinurile clasificate pe primele 10 locuri vor reprezenta Podgoria Cotnari la concursurile internaţionale din acest an.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură îi informează pe fermieri că, în perioada 1 martie - 15 mai 2013, se desfăşoară campania de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă. După data de 15 mai, mai există posibilitatea depunerii cererilor până pe 10 iunie, cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Prima măsură este schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS). Plăţile naţionale directe complementare (PNDC) sunt pentru următoarele categorii: culturi în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, tutun, hamei şi sfeclă de zahăr. Există o schemă de plată separat, pentru zahăr şi una de sprijin pentru orez, în zonele defavorizate, altele decât zona montană. Plăţile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală sunt:

Măsura 211 - Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate

Măsura 212 - Plăţi compensatorii pentru zonele specifice şi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural

Măsura 214 - Plăţi de agro-mediu. În Măsura 214 sunt cuprinse mai multe pachete, şi anume: pajişti cu înalta valoare naturală; practici agricole tradiţionale; pajişti importante pentru păsări; culturi verzi; agricultură ecologică; pajişti importante pentru fluturi; terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu.

Referitor la informatiile care au aparut în mass-media cu privire la comercializarea pe piaţa din Marea Britanie a produsului lasagna care conţine carne de cal în loc de carne de vită, producătorul francez incriminând un abator din România, pe motiv că ar fi vândut carne de cal drept carne de vită, MADR a precizat următoarele:

În data de 8 februarie 2013, Comisia Europeană, prin Sistemul Rapid de Alertă, a transmis o notificare privind suspiciunea de fraudă prin substituirea cărnii de vită cu cea de cal, pentru anumite loturi din produsul lasagna distribuit în Marea Britanie şi obţinut în Luxemburg din materii prime provenite din Franţa.

Unitatea care a produs lasagna este Comigel din Luxemburg, iar materia primă a provenit de la Comigel Franţa. Aşa cum rezultă din notificarea Comisiei Europene, se cunoaşte că produsul a fost distribuit prin lanţuri de magazine din Marea Britanie. În ceea ce priveşte originea materiei prime, notificarea Comisiei Europene nu face niciun moment referire la România, menţionând doar furnizorul de carne Comigel din Franţa.

Urmare a declaraţiilor apărute în presă, referitoare la originea materiei prime, şi în vederea unei mai bune coordonări, ANSVSA a contactat telefonic serviciile veterinare din Franţa, care au confirmat faptul că este vorba de două unităţi din România, autorizate sanitar-veterinar pentru activitatea de sacrificare şi tranşare bovine, porcine, ovine, cabaline.

Pâna în present, nu avem informaţii cu privire la data la care a avut loc transportul şi menţiunile înscrise pe etichetă, autorităţile franceze urmând să informeze imediat ce intră în posesia datelor.

La solicitarea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, a fost declanşată o anchetă, în vederea efectuării trasabilităţii loturilor de carne care au făcut obiectul schimburilor intracomunitare în Franţa şi verificării modului în care au fost respectate toate cerinţele prevăzute de legislaţia veterinară în vigoare.

MADR şi ANSVSA se vor preocupa să identifice în cel mai scurt timp dacă materia primă provine din România şi dacă legislaţia a fost încălcată, sancţionând astfel de practici care aduc prejudicii de imagine întregii industrii.

În 10 februarie, MADR, în urma ultimelor informaţii primite de la ANSVSA, anunţă că, până în acest moment, nu s-au primit date suplimentare prin intermediul Sistemului Rapid de Alertă al Comisiei Europene sau de la serviciile veterinare din Franţa, de natură să aducă clarificări asupra gradului de implicare a celor două unităţi din România.

Ancheta demarată este în derulare, având în vedere volumul mare şi complexitatea documentelor referitoare la asigurarea trasabilităţii. Până în present, în urma derulării anchetei,  rezultă că una dintre unităţi este aproape exclusă, urmare a faptului că a livrat pe piaţa Uniunii Europene numai carne de cal. Pentru cea de-a doua unitate, în momentul de faţă, se verifică listele de trasabilitate cu locurile de descărcare şi documentele aferente, ancheta nefiind încă finalizată din cauza volumului mare de activitate al acestei unităţi, precum şi din lipsa elementelor de identificare solicitate autorităţilor franceze.

Nu este vorba de o alertă europeană ca urmare a unui potenţial pericol cu implicaţii asupra siguranţei alimentare, de natură să pună în pericol sănătatea publică, ci de o notificare privind fraudarea prin substituţie a cărnii de vită cu cea de cal.

În cursul zilei de luni, prin intermediul Comisiei Europene şi al serviciilor veterinare din Franţa, vom avea informaţii suplimentare, de natură să clarifice gradul de implicare al unităţilor româneşti. 

MADR condamnă astfel de practici menite să inducă în eroare consumatorul şi  se angajează, alături de autorităţile din celelalte state ale UE, să-i identifice şi să-i pedepsească, în conformitate cu legea, pe cei care vor fi găsiţi vinovaţi.

Azi, 6 februarie, după 25 de ore de negocieri, România a primit fonduri europene în valoare de 39,5 miliarde euro pentru perioada 2014-2020. În total, bugetul european este de 960 de miliarde euro. David Cameron, prim-ministrul Marii Britanii, a avut o poziţie de forţă în negocieri şi a cerut tăieri masive, altfel nu va vota favorabil.

La masa negocierilor au fost pe de-o parte Marea Britanie, Germania şi Franţa, iar pe de cealaltă parte au fost şefii celorlalte state. Cei mai mulţi bani sunt alocaţi agriculturii. Bugetul va trebui aprobat de Parlamentul European, care nu este de accord cu tăierile masive. Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia sunt cei mai mari contributori la fondurile europene, conform BBC News.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat deja contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru 64.850 de investiţii în mediul rural, pentru care beneficiarii primesc fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,184 miliarde euro. Investiţiile, propuse pentru finanţare de către fermieri, investitori sau autorităţi locale, asigură creşterea sau îmbunătăţirea producţiei agricole sau îmbunătăţirea vieţii în mediul rural prin dezvoltarea infrastructurii rurale.

De la demararea PNDR, în anul 2008, APDRP a gestionat 139.879 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,659 miliarde de euro. Până la această dată, au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă circa 68.115 de proiecte, în valoare de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin PNDR.
APDRP le-a plătit beneficiarilor, până în prezent, aproximativ 4,737 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie efectivă de peste 54% din sumele alocate de către Uniunea Europeană.

Echipa ALCEDO le recomandă legumicultorilor substanţa RAISAN 51, care se foloseşte cu succes în tratamente preventive pentru dezinfectarea solului, înainte de plantarea sau semănarea tuturor tipurilor de culturi. Acesta ajută la combaterea ciupercilor din sol (Fusarium, Verticillum, Rhizoctonia, Armillaria, Pythium), a nematozilor (Meloydogine, Pratylenchus), a insectelor şi, nu în ultimul rand, împotriva buruienilor.
RAISAN 51 este un fumigant de sol cu activitate fungicidă, insecticidă, nematoidă şi erbicidă, ce se găseşte sub formă de concentrat solubil (CS). Se aplică în sol într-o cantitate de 750-1200 l/ha, iar uneori doza poate fi mărită până la 2000 l/ha. Alcedo atrage atenţia asupra faptului că, în momentul efectuării tratamentului, temperatura solului trebuie să fie de minim 10-12 grade. Produsul poate fi aplicat la o adâncime de 10 cm, prin udare sau injectare. După 15-21 zile, solul trebuie lucrat, pentru a ajuta gazele care au mai rămas să se elimine. Noua cultură poate fi plantată după 5-6 zile de la aerisire.

Cargill a anunţat că a vândut fabrica de ulei de la Podari şi brandul “Ulei de la Bunica” către Expur SA, o filială a companiei franceze Sofiprotéol, comentează Gazeta de Sud din Oltenia. La fabrica Expur din Slobozia se fabrică biodiesel, şrot şi alte produse. Acolo vor fi relocate utilajele de la fabrica de ulei de la Podari. Astăzi încep discuţiile dintre patronatul Cargill şi cei 266 de angajaţi, cărora li s-a propus să se mute la Slobozia. Oamenii au semnat un contract colectiv de munca pentru 2013 şi li se oferă salarii compensatorii pentru şase luni, dar e greu de găsit un alt loc de muncă în zonă. Fabrica de la Podari are o capacitate de producţie de 800 tone pe zi.

Decizia ca brandurile de ulei Unt delemn de la Bunica şi Olpo să fie vândute de Cargill către Expur s-a luat la nivelul conducerilor europene ale celor două grupuri de firme. Cargill a luat decizia de a-şi vinde operaţiunile de pe piaţa de uleiuri vegetale din România şi de a se concentra pe dezvoltarea operaţiunilor agricole, a anunţat compania într-un comunicat. În prezent, tranzacţia dintre Cargill şi Expur este analizată la Consiliul Concurenţei.

China a făcut mari stocuri de produse agricole, din importuri (12%) şi din achiziţii interne, ajutând la creşterea preţurilor pentru fermieri. Populaţia de 1,3 miliarde oameni are nevoie de hrană, aşa că planurile guvernului din China influenţează pieţele mondiale de cereale. Chiar dacă nu va modifica prea mult planurile de import, China va acţiona pentru creşterea producţiei agricole în propria ţară, care asigură 95% din nevoi. În ceea ce priveşte soia, China a importat 60% din producţia mondială. În ultimii ani, 200 de milioane de chinezi s-au mutat la oraş, ceea ce a dus la micşorarea populaţiei rurale şi la creşterea cererii de alimente.

Priorităţile guvernului pentru agricultura chineză sunt asigurarea necesarului de grâne şi creşterea producţiei în ferme. Principala măsură va fi concentrarea terenurilor în mari ferme comerciale, care să aibă dotare tehnică modernă. Fermierii chinezi au primit cu suspiciune această măsură, pentru că se tem pentru dreptul de proprietate asupra pământului.

Din acest motiv, guvernul vrea să îmbunătăţească sistemul de cadastru şi de acordare a titlurilor de proprietate. În China, fermierii nu deţin în mod direct titlul de proprietate asupra pământului, care aparţine întregii comunităţi rurale.